Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) Porter Goss a declarat în Comisia pentru serviciile de informaţii din Senat că guvernul american rămâne îngrijorat în legătură cu activităţile nucleare ale Iranului, ţară acuzată că sprijină organizaţii teroriste.

Porter Goss: "Ne îngrijorează mai tare natura dublă a tehnologiei care poate fi folosită şi pentru obţinerea armelor nucleare. Iranul nu dă dovadă de transparenţă în programul său nuclear şi, în paralel, sporeşte eforturile pentru construcţia rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune”.

Şeful CIA a spus că Iranul are legături solide cu grupări militante şi rămâne un stat care sprijină terorismul şi oferă protecţie unor membri importanţi din al-Qaida.

Primul ministru Călin Popescu-Tariceanu a discutat la telefon cu omologul său ucrainean Iulia Timosenko, invitând-o să facă o vizită oficială la Bucureşti, invitaţie care a fost acceptată.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului român, cei doi au cazut de acord asupra "oportunităţii pe care o au cele doua guverne de a reconstrui relaţia dintre România şi Ucraina pe baze moderne, pragmatice şi europene, dupa schimbarile politice de la Kiev”.

România, se spune în comunicat, are încredere în viitorul european al Ucrainei şi doreste să sprijine concret Kievul în demersul de integrare în Uniunea Europeană.

În cursul unei vizite făcute la Moscova de preşedintele azer Ilham Aliyev, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că un număr tot mai mare de companii ruseşti planifică să facă investiţii în Azerbaijan. Putin i-a mai spus lui Aliev:

"Cunosc cum sprijiniţi personal folosirea limbii ruse în Azerbaijan, unde aproape 40 la sută din populaţie o constituie vorbitorii de limbă rusă”. La rândul său Aliyev a spus că bunele relaţii politice cu Rusia contribuie la dezvoltarea celor economice.

Ministerul de Interne din Iran a declarat că nu are nici un temei să creadă că explozia produsă la 100 de kilometri de o centrală nucleară iraniană aflată în construcţie în provincia Bushehr ar fi cauzată “de un atac ostil”.

Televiziunea de stat a Iranului, care relatase despre explozie, înaintase versiunea că ea a fost provocată de căderea unei cisterne de combustibil dintr-un avion iranian.

Ministrul de Externe al Israelului, Silvan Shalom a declarat la Londra că Iranul ar putea dobândi în câteva luni toate cunoştinţele necesare pentru construcţia armelor nucleare şi a cerut exercitarea unor presiuni mai puternice pentru a determina Iranul să renunţe la programul nuclear.

Principalele ţări din Uniunea Europeană negociază pe această temă cu oficialităţile de la Teheran, ministrul german de externe Joschka Fischer, având azi la Berlin o nouă rundă de discuţii cu omologul său iranian, Kamal Kharrazi.

Primul ministru sirian Mohammad Naji Otri a declarat la Teheran după discuţii cu oficialităţi iraniene că Siria şi Iranul trebuie să facă front comun împotriva unor ameninţări din afară. Vicepreşedintele iranian Mohammad Reza Aref a răspuns că ţara sa este gata să acorde Siriei sprijinul necesar pentru a combate astfel de ameninţări.

Fostul premier libanez Rafik Hariri ucis luni într-un atentat cu maşină capcană a fost înmormântat astăzi într-o moscheie din Beirut, la funeralii participând zeci de mii de oameni, mulţi dintre ei scandând lozinci împotriva Siriei, ţară acuzată de unii libanezi de implicare în atentat.

Familia lui Hariri a respins participarea la funeralii a mai multor membri ai cabinetului libanez, sprijinit de Damasc. Siria, care a condamnat atentatul, se confruntă cu puternice presiuni internaţionale venite mai ales din partea Statelor Unite şi Franţei de a-şi retrage din Liban prezenţa militară de aproximativ 14 mii de oameni.

Protocolul de la Kyoto care urmăreşte atenuarea procesului de încălzire globală a intrat în vigoare de astăzi, ţările industrializate urmând să reducă substaţial emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2012. Protocolul a fost ratificat de 141 de state, însă doar 34 din ele, în principal Rusia, Japonia şi ţările din Uniunea Europeană, au în prezent emisii de gaze peste limitele prevăzute de acord. Protocolul de la Kyoto nu este semnat de Statele Unite.

Ministerul rus al Apărării a confirmat că negociază vânzarea către Siria a unor sisteme de rachete anti-aeriene tip Streleţ. Israelul şi Statele Unite s-au pronunţat împotriva tranzacţiei, exprimând îngrijotări că unele rachete ar putea ajunge pe mâna organizaţiilor teroriste.

Ministerul rus de Interne a anunţat că au fost arestaţi directorii a două companii petroliere ruse, acuzaţi de deturnare de fonduri. Ministrul Raşid Nurgaliyev a spus că este vorba de companiile petroliere Khanty-Mansi şi Nazym Oil care ar fi adus statului prejudicii de 500 de milioane de ruble prin vânzarea la preţuri diminuate în mod artificial a 461 de sonde petroliere în regiunea autonomă Khanty-Mansi.

Curtea Supremă de la Ankara a început audierea fostului prim-ministru turc, Mesut Yilmaz, acuzat într-un proces de corupţie de favorizarea unui om de afaceri cu legături în crima organizată la privatizarea în 1998 a unei bănci de stat.

Primul ministru ucrainean Iulia Timoşenco a declarat că noul cabinet de la Kiev planifică să revizuiască aproximativ 3 mii de contracte de privatizare controversate, încheiete de fostele guverne. Ea a spus că executivul îşi coordonează acţiunile cu procuratura generală şi că vor fi elaborate rapoarte detaliate pentru fiecare dintre contractele asupra cărora planează suspiciuni că ar fi fost încheiate nelegitim.

Formaţiunile politice aflate la guvernare au semnat un protocol de colaborare la nivelul Executivului şi Parlamentului, document care reglementează luarea deciziilor la nivelul coaliţiei şi consolidează stabilitatea politică a cabinetului de miniştri.

La întoarcerea din vizita efectuată în Rusia, preşedintele Traian Băsescu a declarat că esenţa discuţiilor purtate cu preşedintele Vladimir Putin, premierul Fradkov şi reprezentanţii comunităţii de afaceri ruse a fost crearea unui climat de încredere între cele două ţări.

Traian Băsescu a evocat drept teme principale discutate schimburile comerciale bilaterale şi securitatea regională în zona Mării Negre.

Un sondaj de opinie dat publicităţii la Bucureşti semnalează că 71% din cei intervievaţi îi acordă încredere preşedintelui Traian Băsescu, în timp ce foşti lideri politici ca Adrian Năstase sau Ion Iliescu, obţin doar ceva mai mult de 17%, respectiv 16 procente.

In cazul unor alegeri iminente, sondajul realizat la cererea Partidului social-democrat de către "Grupul de studii Sociale 2000" indică probabilitatea unui vot masiv, peste 72% în favoarea Alianţei Dreptate Adevăr, numai 18,7% pronunţîndu-se pentru PSD. La sondaj au fost chestionate 1087 de persoane, limita de eroare fiind estimată la 3%.

Organizaţia non guvernamentală Transparency International-România a atras atenţia, într-un comunicat de presă, că guvernul de la Bucureşti nu a îndeplinit condiţiile preliminare din angajamentul luat faţă de Comisia Europeană în iunie anul trecut, de a stabili o platformă de combatere a corupţiei.

Comunicatul difuzat presei cere executivului să ia măsurile necesare pentru a respecta angajamentele internaţionale, prin modificarea şi completarea legii de îmbunătăţire a reglementărilor referitoare la conflictele de interese, incompatibilităţi şi controlul averilor şi să adopte o reglementare privind condiţiile concurenţiale şi transparente de acordare a finanţărilor nerambursabile din bugetele publice.

Intr-o declaraţie la o conferinţă de presă la Ierusalim, primul ministru israelian Ariel Sharon a formulat încă odată nemulţumirea guvernului său faţă de decizia Rusiei de a vinde rachete sol-aer SA-18 Siriei. După spusele premierului există un risc ca armele să ajungă în posesia unor organizaţii teroriste, în ciuda asigurărilor contrare primite de la Moscova.

Secretarul general ONU Kofi Annan a declarat la o conferinţă de presă că a trimis recent o scrisoare preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi celui libanez, Emil Lahoud solicitîndu-le să dea curs rezoluţiei Consiliului de Securitate votată în septembrie trecut şi care cere Siriei să-şi retragă trupele din Liban. O cerere similară a fost repetată şi la Washington într-o declaraţie a purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat, Richard Boucher. Statele Unite au anunţat rechemarea ambasadorului american din Siria, urmare a atentatului de ieri de la Beirut. Situaţia creată în Liban, după asasinarea cu o zi în urmă a fostului prim ministru Rafik Hariri se află în această seară în dezbaterea Consiliului de Securitate.

Adjunctul ministrului de externe al Rusiei, Alexandr Alexeiev a cerut Coreei de Nord să revină cît mai curînd la masa negocierilor de dezarmare, afirmînd că Moscova se pronunţă pentru o peninsulă coreană denuclearizată. Diplomatul rus a participat la o recepţie organizată de Ambasada Nord-coreană de la Moscova, cu prilejul zilei de naştere a liderului comunist Kim Jong II.

In a doua zi a vizitei sale la Moscova, preşedintele Traian Băsescu şi-a reafirmat dorinţa de a stabili relaţii de încredere cu omologul său rus, inclusiv pentru o alăturare a României la procesul de reglementare a problemei transnistrene.

La rîndul său, Vladimir Putin a exprimat interesul Rusiei de preluare a unor contracte de mare anvergură în domeniul energetic.

"Avem idei foarte precise pentru ameliorarea structurii însăşi a comerţului dintre Rusia şi România" - a declarat premierul Mihail Fradkov, la începutul întîlnirii sale cu preşedintele Băsescu.