Preşedintele Traian Băsescu a declarat, in cadrul unei emisiuni televizate, ca alegerile anticipate ar trebui sa aiba loc cel tarziu in vara acestui an, in lunile mai - iunie. Şeful statului a precizat că alegerile anticipate nu pot fi declanşate decît dacă primul-ministru doreşte acest lucru.

“Corect este ca Alianţa D.A. să-şi asume responsabilitatea, în condiţiile în care are şi puterea toată” - a adăugat preşedintele.

In alt context, preşedintele Băsescu s-a pronunţat în favoarea „deconspirării totale si fără menajamente” a colaboratorilor fostei Securităţi, chiar dacă vor fi „pierderi colaterale”.

Preşedintele director general al Societatii Romane de Televiziune, Valentin Nicolau a confirmat, într-o dezbatere cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, declaratia facuta acum 2 ani, că "vreo cîţiva" ziarişti de la TVR au fost daţi afară în 2002, pentru că ar fi fost prinşi luînd mita cîte o sută de dolari de la Marian Vanghelie, actualui candidat PSD la primaria Bucurestiului.

Comisarul european pentru relatii externe Benita Ferrero-Waldner se afla intr-o vizita la Kiev, unde urmeaza sa se intalneasca cu presedintele Yuscenko, premierul Yulia Timoshenko si alte oficialitati. Dupa intalnirea cu comisarul european, vicepremierul Anatoli Kinah a declarat ca au fost incepute negocierile pentru simplificarea regimului de vize pentru Ucraina, largirea accesului marfurilor ucrainene pe piata europeana si aderarea Kievului la Organizatia Mondiala a Comertului.

Un tribunal de la Kiev a calificat drept ilegala privatizarea celei mai mari uzine metalurgice din Ucraina, Krivolorijstal, la o zi dupa ce primul ministru Yulia Timoshenko a anuntat ca 3000 de contracte de privatizare vor fi revizuite.

Curtea si-a anulat astfel propria decizie din luna august 2004, prin care a permis privatizarea uzinei de catre ginerele fostului presedinte Kucima, Viktor Pinchuk, si omul de afaceri Rinat Akhmetov. Potrivit unor relatari, acestia au platit un pret mai mic decat ofertele unor firme rusesti si americane.

Ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov si-a exprimat speranta ca vizita sa in Georgia nu va fi umbrita de refuzul sau de a vizita un monument dedicat victimelor conflictelor separatiste din Georgia, Lavrov motivand ca Rusia este mediator in rezolvarea conflictelor abhaz si sud-osetin si ca gestul ar fi avut o incarcatura emotionala prea mare.

Ca urmare, Georgia a redus insemnatatea vizitei de la una oficiala la una de lucru. Sefa diplomatiei georgiene, Salome Zurabishvili a calificat decizia drept una neprietenoasa si inadecvata.

Parlamentul de la Tbilisi a aprobat astazi candidatura noului premier georgian Zurab Nogaideli, propus de presedintele Mihail Saakashvili.

Fost ministru de Finante, Nogaideli ii succede lui Zurab Zhvania, care a decedat acum doua saptamani in urma unei intoxicari cu monoxid de carbon.

Organizatia internationala pentru drepturile omului Human Rights Watch a anuntat ca peste o mie de persoane au fost rapite in Cecenia anul trecut.

Reprezentanta organizatiei, Anna Neistata a declarat la Moscova ca are motive sa creada ca 2 treimi din cei disparuti au fost rapiti de fortele de securitate cecene, conduse de vicepremierul Ramzan Kadyrov si trupele federale ruse.

Presedintele George Bush l-a numit pe ambasadorul la Natiunile Unite John Negroponte in functia de director al noii Agentii pentru informatii si securitate interna. Negroponte va avea in subordine 15 agentii de securitate, inclusiv agentia centrala de informatii CIA. Crearea acestei functii a fost recomandata de comisia care a investigat atentatele de la 11 septembrie 2001.

Comisia electorala centrala de la Bagdad a confirmat astazi rezultatele alegerilor din Irak din 30 ianuarie. Coalitia shiita Alianta Unita Irakiana a obtinut 140 de mandate in parlamentul de 275 de locuri.

Alianta kurda a obtinut 75 de mandate, iar blocul condus de premierul interimar al Irakului, Iyad Allawi 40 de mandate. Neclar este cine a castigat alte 20 de mandate. Anuntarea rezultatelor va permite sedinta constitutiva a Adunarii nationale care urmeaza sa elaboreze noua constitutie irakiana.

Iranul urmeaza sa semneze la 26 februarie un acord cu Federatia Rusa care-i va permite sa inceapa utilizarea reactorului atomic de la Busher, construit de specialisti rusi - a anuntat o oficialitate de la Teheran.

Acordul va obliga Iranul sa returneze Rusiei reziduul nuclear, pentru a evita astfel reprocesarea lui si utilizarea in arme nucleare.

Centrala nucleara ar urma sa fie data in exploatare la sfarsitul anului sau inceputul anului viitor. Comunitatea internationala este ingrijorata insa de posibilitatea utilizarii uraniului pentru producerea armelor nucleare.

Unul dintre liderii Partidului comunist chinez, seful departamentului pentru relatii internationale, Wang Jiarui va vizita saptamana aceasta Coreea de nord in efortul de a relansa negocierile in format hexagonal privind programele nucleare ale Fenianului.

Anuntul a fost facut de un purtator de cuvant al Ministerului chinez de Externe, in timp ce la Beijing se aflau trimisi speciali ai Statelor Unite si ai Coreii de sud.

Cele trei runde de negocieri la care au participat cele două state coreene, Statele Unite, China, Japonia si Rusia, nu s-au soldat cu rezultate semnificative, iar Fenianul a refuzat sa reia tratativele, anuntind recent ca a produs o arma nucleara.

Familia fostului premier libanez Rafik Hariri, ucis luni in urma exploziei unei masini capcana, a cerut investigarea asasinatului de catre o comisie internationala. Motivul invocat intr-o declaratie difuzata astazi este ca atacul a fost indreptat impotriva stabilitatii si a unitatii nationale a Libanului. Guvernul libanez se opune insa unei investigatii internationale a atentatului.

Dupa o intrevedere cu premierul sirian Naji al-Otari, presedintele Iranului Mohammad Khatami si-a exprimat sprijinul pentru Siria, care in cuvintele sale se afla in prima linie in lupta cu regimul sionist – o referinta la statul Israel.

Khatami s-a pronuntat totusi pentru pace si a spus ca nu doreste tensiuni in Orientul mijlociu. Al-Otari declarase miercuri ca Iranul si Siria ar trebui sa formeze un front comun impotriva a ceea ce a numit provocari si amenintari la adresa ambelor state.

Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) Porter Goss a declarat în Comisia pentru serviciile de informaţii din Senat că guvernul american rămâne îngrijorat în legătură cu activităţile nucleare ale Iranului, ţară acuzată că sprijină organizaţii teroriste.

Porter Goss: "Ne îngrijorează mai tare natura dublă a tehnologiei care poate fi folosită şi pentru obţinerea armelor nucleare. Iranul nu dă dovadă de transparenţă în programul său nuclear şi, în paralel, sporeşte eforturile pentru construcţia rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune”.

Şeful CIA a spus că Iranul are legături solide cu grupări militante şi rămâne un stat care sprijină terorismul şi oferă protecţie unor membri importanţi din al-Qaida.

Primul ministru Călin Popescu-Tariceanu a discutat la telefon cu omologul său ucrainean Iulia Timosenko, invitând-o să facă o vizită oficială la Bucureşti, invitaţie care a fost acceptată.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului român, cei doi au cazut de acord asupra "oportunităţii pe care o au cele doua guverne de a reconstrui relaţia dintre România şi Ucraina pe baze moderne, pragmatice şi europene, dupa schimbarile politice de la Kiev”.

România, se spune în comunicat, are încredere în viitorul european al Ucrainei şi doreste să sprijine concret Kievul în demersul de integrare în Uniunea Europeană.

În cursul unei vizite făcute la Moscova de preşedintele azer Ilham Aliyev, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că un număr tot mai mare de companii ruseşti planifică să facă investiţii în Azerbaijan. Putin i-a mai spus lui Aliev:

"Cunosc cum sprijiniţi personal folosirea limbii ruse în Azerbaijan, unde aproape 40 la sută din populaţie o constituie vorbitorii de limbă rusă”. La rândul său Aliyev a spus că bunele relaţii politice cu Rusia contribuie la dezvoltarea celor economice.

Ministerul de Interne din Iran a declarat că nu are nici un temei să creadă că explozia produsă la 100 de kilometri de o centrală nucleară iraniană aflată în construcţie în provincia Bushehr ar fi cauzată “de un atac ostil”.

Televiziunea de stat a Iranului, care relatase despre explozie, înaintase versiunea că ea a fost provocată de căderea unei cisterne de combustibil dintr-un avion iranian.

Ministrul de Externe al Israelului, Silvan Shalom a declarat la Londra că Iranul ar putea dobândi în câteva luni toate cunoştinţele necesare pentru construcţia armelor nucleare şi a cerut exercitarea unor presiuni mai puternice pentru a determina Iranul să renunţe la programul nuclear.

Principalele ţări din Uniunea Europeană negociază pe această temă cu oficialităţile de la Teheran, ministrul german de externe Joschka Fischer, având azi la Berlin o nouă rundă de discuţii cu omologul său iranian, Kamal Kharrazi.

Primul ministru sirian Mohammad Naji Otri a declarat la Teheran după discuţii cu oficialităţi iraniene că Siria şi Iranul trebuie să facă front comun împotriva unor ameninţări din afară. Vicepreşedintele iranian Mohammad Reza Aref a răspuns că ţara sa este gata să acorde Siriei sprijinul necesar pentru a combate astfel de ameninţări.

Fostul premier libanez Rafik Hariri ucis luni într-un atentat cu maşină capcană a fost înmormântat astăzi într-o moscheie din Beirut, la funeralii participând zeci de mii de oameni, mulţi dintre ei scandând lozinci împotriva Siriei, ţară acuzată de unii libanezi de implicare în atentat.

Familia lui Hariri a respins participarea la funeralii a mai multor membri ai cabinetului libanez, sprijinit de Damasc. Siria, care a condamnat atentatul, se confruntă cu puternice presiuni internaţionale venite mai ales din partea Statelor Unite şi Franţei de a-şi retrage din Liban prezenţa militară de aproximativ 14 mii de oameni.

Protocolul de la Kyoto care urmăreşte atenuarea procesului de încălzire globală a intrat în vigoare de astăzi, ţările industrializate urmând să reducă substaţial emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2012. Protocolul a fost ratificat de 141 de state, însă doar 34 din ele, în principal Rusia, Japonia şi ţările din Uniunea Europeană, au în prezent emisii de gaze peste limitele prevăzute de acord. Protocolul de la Kyoto nu este semnat de Statele Unite.