Romanian President Traian Basescu reiterated his position that Romania must be part of the negotiations to resolve the Transdniester conflict. In an interview with RFE/RL on 19 February, Basescu said that during his recent meeting with Russian President Vladimir Putin in Moscow, he "expressed this point of view [on Transdniester], and I did not expect an immediate answer from my counterpart because this is an issue of analysis." But Basescu said he felt that Putin did not oppose this position.

Traian Băsescu also outlined his vision for Romania's future role in the Black Sea basin, an area where the three dimensions of crime - narcotics, arms smuggling, and human trafficking - are concentrated". Basescu called on Russia, Ukraine, Romania, Bulgaria and Turkey to focus on this area and perhaps establish a task force to monitor criminal activities on the Black Sea".

In a comprehensive interview with RFE/RL, Romanian president Traian Basescu reiterated his determination to fight widespread corruption in Romania and called for the total opening of Romania's Securitate files - an divisive issue in the Romanian society of the last 15 years.

Traian Băsescu added that in order to avoid the current general suspiciousness the archives of the Securitate must be given to the the National Council for the Study of the Securitate Archives and then be totally opened. "I will introduce the issue for discussion at the first meeting of the country's Supreme Defense Council on 28 February.

With the support of specialists we will have to evaluate the national security risks posed by total openness - and I do not think that they will be greater than the risk of not totally opening the Securitate files" – concluded president Băsescu.

The governing Party of Moldovan Communists (PCM) would win the parliamentary elections with almost 62 percent of the vote if they were held today: this is the result of an opinion poll carried out by two polling agencies on behalf of the Institute for Public Policies. According to the same source, the opposition Democratic Moldova Bloc (BMD) would receive just under 21 percent of the vote, while the opposition Popular Christian Democratic Party (PPCD) would win about 12 percent. Other parties such as the Social Democratic Party (PSDM) (4 percent) would not overcome the 6 percent threshold needed for parliamentary representation.

Prime Minister Popescu-Tariceanu announced on 15 February that his government would renegotiate the contract with European defense company EADS. Under the contract, EADS is to modernize Romania's border-control system. The contract, which is worth about $845 million, was awarded by the previous government without tender .

În landul german Schleswig-Holstein au loc alegeri legislative considerate un test de popularitate pentru actuala coaliţie guvernamentală la nivel federal alcătuită din social-democraţi şi verzi. La Kiel un guvern de coaliţie format din aceleaşi partide conduce soarta landului din 1988. Sondajele de opinie indică un rezultat strîns în cursa electorală dintre opoziţia creştin-democrată şi guvernanţi. Principala temă electorală a constituit-o rata înaltă a somajului din ultimii ani.

În Portugalia au loc alegeri generale anticipate la care se aşteată o victorie a Partidului Socialist din opoziţie. Preşedintele Portugaliei Jorge Sampaio a devansat scrutinul invocînd instabilitatea guvernului de centru-dreapta condus de premierul Pedro Santan Lopes care se află în această funcţia din iulie 2004.

Electoratul spaniol este chemat astăzi la urne în cadrul unui referendum asupra Constituţiei Uniunii Europene. Autorităţile de la Madrid nu sînt obligate să ţină seama de rezultatul refendumului, sarcina acceptării sau nu a constituţiei europene revenind parlamentului. Pentru a intra în vigoare, constituţia trebuie ratifică de toate cele 25 de tări membre ale UE. Spania face parte dintre cele 11 ţări care au decis să recurgă la o consultare a electoratului pe această temă.

Atentatele din ultimele două zile asupra unor ţinte şiite din Irak s-au soldat cu aproximativ 90 de morţi. Atacurile au coincis cu sărbătoare şiită Ashura cînd urmînd tradiţiei mii de credincioşi fac un pelerinaj în oraşul sfînt Kerbala.

Cabinetul israelian urmează să supună la vot planul premierului Sharon de retragere din Fîşia Gaza şi din patru aşezări evreeşti din Cisiordania. Se aşteaptă ca guvernul să aprobe planul de evacuare a coloniştilor simultan cu cel de construire a unui zid de protecţie care va răpi parte din teritoriul Cisiordaniei revendicată în totalitate de palestinieni.

Foştii preşedinţi americani Bill Clinton şi George Bush Senior vor purta convorbiri la Jakarta cu preşedintele indonezia Yudhoyono legate de asistenţa internaţională pentru victimele valului tsunami de la 26 decembrie. Clinton şi Bush au fost numiţi în fruntea unei comisii menite să strîngă fonduri pentru ţările calamitate la sfîrşitul anului trecut. După convorbirile cu preşedintele indonezian, cei doi vor vizita provincia Aceh, zona cea mai afectată de catclismul din 26 decembrie.

Presedinta parlametnului dela Chisinau Eugenia Ostapciu a dat publicitatii o declaratie in care isi exprima regretul pentru declaratia adoptata ieri, de Duma de stat, declaratie in care Republica Moldova este amenitnata cu o serie de sanctiuni economice daca nu ridica la rindul sau sanctiunile impuse Transnistriei.

In raportul final al OSCE privind alegerile generale si prezidentiale din noiembrie-decembrie 2004 din Romania se arata ca “in general, votarea a fost organizata corect in cele citeva centre vizitate de misiunea OSCE”. Se cere insa o mai buna pregatire a celor care organizeaza votul si reintroducerea cartilor de alegator. OSCE arata in raport ca nu a primit nici o explicatie convingatoare pentru decizia de a suspenda aceste carti – decizie care insa a generat acuzatia de “vot multiplu". Referitor la aceasta acuzatie insa, in raportul OSCE se noteaza ca “participanti la alegeri si observatori interni au declarat ca pe 28 noiembrie au fost cazuri de vot multiplu, dar misiunii OSCE nu i s-au prezentat dovezi convingatoare in acest sens”.

Senatul american a adoptat o rezolutie in care se cere autoritatilor de la Chisinau sa asigure alegeri corecte si transparente pe 6 martie. În rezolutia sustinuta de senatori democrati si republicani se cere guvernului moldovean "sa-si dovedeasca taria convingerilor democratice, sa garanteze accesul liber al partidelor si candidatilor la mass media si sa permita candidatilor opozitiei si sustinatorilor lor sa faca o campanie electorala in libertate, fara discriminari si intimidari”.

Presedintele Vladimir Voronin a refirmat ca problema transnistriana ramine singura problema in relatia cu Rusia – un partener strategic al Republicii Moldova. Pe de alta parte, Vornin a prezentat, la o conferinta de presa, noi propuneri pentru rezolvarea crizei transnitriene: in esenta o extindere a autonomiei “de la elaborarea propriului buget, la steag si stema proprii “ cu singura conditie ca Transnistira sa ramina parte integranta din Republica Moldova.

Premierul Muntenegrului Milo Djukanovic a declarat că în cazul în care guvernul de a Belgrad nu este dispus să desfiinţeze Uniunea Serbia-Muntenegru, ţara sa va organiza în februrie 2006 un referendum privind declararea independenţei de stat. Djukanovic a susţinut că ar fi de preferat ca cele două entităţi să-şi declare simultan independenţa şi apoi să se recunoască reciproc, cu opţiunea de a crea o uniune de state independente.

Noul şef al serviciului de securitate ucrainian Oleksandr Turchinov a făcut cunoscută deschiderea unei anchete privind posibilul abuz de putere comis de fostul şef adjunct al serviciului Volodymyr Satsyuk. Împreună cu superiorul său direct Ihor Smeshko, Satsyuk a fost acuzat de complicitate la otrăvirea candidatului la aceea dată la preşedinţia ţării Victor Iuşcenco.

Explozia produsă într-un autobuz circulînd într-un cartier şiit de la Bagdad s-a soldat cu 17 morţi şi 41 de răniţi. Potrivit armatei americane, atacul a fost comis de un atentator sinucigaş.

Tot astăzi cînd şiiţii sărbătoresc sfînta zi Ashura, cel puţin 6 oameni şi-au pierdut viaţa în urma altor atentate comise la Bagdad. Au fost semnalaţi cel puţin 90 de răniţi.

În capitala irakiană se află o delegaţie a Congresului american condusă de senatorul John McCain. Membru al Partidului Republican, McCain a criticat în mai multe rînduri modul în care administraţia Bush a gestionat conflictul irakian.

Pe de altă parte, în Irak s-a făcut cunoscut că forţele de securitate irakiene l-au arestat pe Haidar Abu al-Buwari, un acolit al teroristului Al-Qaida Abu Musab al-Zarqawi.

Într-un interviu fără precedent acordat cotidianului egiptean Al-Ahram, premierul israelian Ariel Sharon a declarat că, de dragul păcii, este dispusă să facă concesii, dar nu în detrimentul securităţii ţării sale. Sharon a adăugat că, dacă între israelieni şi palestinieni se va instaura un climat de calm, iniţierea unor negocieri politice ar putea duce la soluţionarea conflictului.

Preşedintele George Bush a declarat că în cursul apropiatei sale vizite în Europa va discuta cu liderii UE şi cu partenerii din NATO despre posibilităţile adîncirii cooperării transatlantice în lumina evenimentelor politice importante din ultimele luni.

În cuvîntarea sa radiodifuzată săptămînală, George Bush a afirmat că alegerile din teritoriile palestiniene, Ucraina şi Irak au creat oportunităţi istorice pentru alianţii occidentali. El a adăugat că securitatea şi prosperitatea în lume depind de o cooperarea fructuasă între America şi Europa.

În acest context, preşedintele Bush a declarat că va aborda în discuţiile cu partenerii europeni şi probleme economice precum subvenţiile UE în agricultură şi barierele ridicate în calea exporturilor agrare americane.

Într-un interviu acordat Europei Libere, preşedintele Traian Băsescu şi-a reafirmat opinia că România trebuie să fie implicată în procesul de negocieri vizînd soluţionarea crizei transnistrene.

Traian Băsescu a declarat în acest context că în cursul recentei sale vizite la Moscova a avut impresia că preşedintele Vladimir Putin nu pare să respingă acest punct de vedere.

În privinţa relaţiilor României cu Republica Moldova, preşedintele Băsescu a declarat că evoluţia lor va depinde de modul în care se vor desfăşura apropiatele alegeri legislative.

Şeful statului român a amintit în acest context că aproximativ 400 de observatori români vor participa la monitorizarea alegerilor.

Întrebat despre noul interes manifestat de Bucureşti faţă de regiunea Mării Negre, preşedintele Băsescu a afirmat că alături de Rusia, Ucraina, Bulgaria şi Turcia, România trebuie să se implice în combaterea criminalităţii din zonă.

Totodată Traian Băsescu a atras atenţia asupra importanţei extraordinare pe care Marea Neagră o capătă în perspectiva exploatării resurselor energetice din bazinul caspic.

În privinţa obiectivelor sale de politică internă, preşedintele Băsescu şi-a reafirmat intenţia de a combate corupţia, fenomen pe care îl consideră drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale. El a declarat că de la preluarea mandatului a devenit ţinta unor atacuri în presă din partea acelor organe mass-media controlate de anumite grupuri de interese care urmăresc să descurajeze campania anti-corupţie.

În privinţa arhivelor Securităţii, preşedintele Băsescu s-a pronunţat pentru o deschidere totală a dosarelor fostei poliţii politice comuniste şi a anunţat că va ridica problema la prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare de la 28 februarie.

Primul eşalon al detaşamentului de jandarmi destinat să execute misiuni de menţinere a păcii în Kosovo a plecat, sîmbătă, spre campusul din localitatea Peja, pentru a-şi înlocui colegii staţionaţi în provincie în ultimul an.

În baza solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de Parlament, Jandarmeria Română desfăşoară, începând din februarie 2002, misiuni de menţinere a păcii în Kosovo.

La o întîlnire a preşedintelui UDMR Marko Bela cu membrii Consiliului Reprezentanţilor din Învăţămîntul Superior Maghiar a fost abordată între altele problema reorganizării învăţămîntului în limba maghiară în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai(UBB)din Cluj.

Marko Bela a declarat într-o conferinţă de presă ulterioară că "se impune adoptarea unei hotărîri de Guvern pentru înfiinţarea unei catedre în limba maghiară”.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării Mircea Miclea a respins, la sfîrşitul lunii ianuarie, cererea UDMR de înfiinţare a unor facultăţi cu predare în limba maghiară în cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai". Miclea a declarat că se opune"categoric" segregaţionismului pe criterii etnice.

Ministrul Afacerilor Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că există un plan de schimbare a ambasadorilor, însă ceea ce va conta va fi competenţa, şi nu carnetul de partid.