Secretarul de stat american Condoleezza Rice a ţinut o alocuţiune la Insititutul de studii politice din Paris, făcînd apel la oficialităţile europene să lase de o parte dezacordurile din trecut cu Washingtonul pe tema războiului din Irak.

"A venit timpul să renunţăm la divergenţele trecutului. Este timpul să deschidem un capitol nou în relaţiile noastre şi în cadrul alianţei noastre. America este gata să conlucreze cu Europa la o agendă comună, iar Europa trebuie să fie gata să acţioneze cu America" - a declarat Secratarul de stat american. De la Departamentul de Stat se afirmă că Rice a ales în mod deliberat Parisul pentru prima ei alocuţiune importantă de politică externă.

Marea Britanie şi Germania au salutat declaraţia israelo-palestiniană de încetare a focului, ministrul de externe britanic Jack Straw spunînd că "există o măsură prudentă de optimism", în timp ce Gerhard Schroeder, cancelarul german se declara mulţumit de "un progres modest, dar nu mai puţin important" în procesul de pace din Orientul Mijlociu.

De la Kiev se anunţă că noul ministru de externe Boris Tarasiuk a declarat că Ucraina ar trebui să-şi folosească poziţia strategică pentru a deveni un lider regional, între o Uniune Europeană în expansiune şi o Rusie pe cale de a renaşte. Potrivit lui Tarasiuk, prioritare în politica externă vor fi relaţiile de bună vecinătate, în primul rînd cu Rusia şi integrarea europeană şi euro-atlantică, într-un proces ce ar trebui să avanseze, după expresia lui, "de la vorbe la fapte." Tarasiuk a mai spus că este necesară o analiză serioasă juridică şi economică a participării Ucrainei la Spaţiul Economic Comun, alături de Rusia, Belarus şi Kazahstan. "Orice poate conduce la constituirea unei zone de liber schimb este acceptabil" pentru Ukraina, a spus noul şef al diplomaţiei de la Kiev, nu însă ca Spaţiul comun să fie utilizat ca un "element de speculaţie politică din partea Rusiei."

Peste 1000 de persoane au semnat un apel la Praga, purtînd titlul "Să scoatem comuniştii în afara legii". Apelul cere măsuri de interzicere a promovării comunismului, în ideea forţării partidelor comuniste să abandoneze vechea ideologie sau ideea încercării de a readuce la putere un regim comunist.

Intre primii semnatari se află Jan Urban, fost dizident cunoscut din perioda Carta 77, Voijtech Cepl, un fost judecător constituţional, Ivan Wilhelm, vice-cancelarul Universităţii de la Praga, Jiri Belohlavek, un proeminent dirijor ceh, numit în urmă cu două zile în fruntea Orchestrei simfonice a BBC-ului. O petiţie similară a fost votată în 2003 şi a adunat peste 10 mii de semnături, dar nu a fost urmată de decizii parlamentare.

Primul ministru al Greciei, Costas Caramanlis a făcut apel la biserica ortodoxă naţională să combată în mod hotărît corupţia din sînul ei. Intr-un discurs în faţa grupului său parlamentar conservator, pe fundalul redeschiderii dezbaterii politice despre o eventuală separare a bisericii de stat, Caramanlis a insistat pe necesitatea "asanării complete" a justiţiei şi bisericii, instituţiile confruntate, cu "fenomenele de corupţie relevate în ultimele zile". "Salutăm toate eforturile bisericii de a purcede la o curăţenie în sînul clerului, un gest care este o obligaţie pentru a susţine prestigiul statului", a declarat premierul Greciei, citat de agenţiile internaţionale de presă.

Negocierile între guvernul României şi o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional s-au încheiat prin anunţarea unei întregi serii de măsuri economice, între care majorări de impozite şi de preţuri.

Potrivit premierului Călin Popescu Tăriceanu, citat de agenţiile de presă, măsurile sînt necesare datorită, între altele, unor "serioase şi grave derapaje" ale guvernării anterioare, de la măsurile convenite cu Fondul Monetar.

La încheierea unei reuniuni desfăşurată la Sharm el Sheik în Egipt, preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas şi primul ministru al Israelului, Ariel Sharon au anunţat un acord de încetare a ostilităţilor.

In declaraţii separate, Abbas a spus că în baza înţelegerii, palestinieni vor opri toate actele de violenţă împotriva israelienilor şi a apreciat calmul ce prevalează în ultimele zile drept debutul "speratei păci". Ariel Sharon a anunţat la rîndul său că Israelul va înceta "pretutindeni, toate activităţile militare împotriva palestinienilor". Potrivit liderului israelian oportunitatea pentru o pace reală este fragilă, dar ea nu ar trebui lăsată să se piardă într-o baie de sînge. Acordul a fost anunţat în prezenţa preşedintelui Egiptului, Hosni Mubarak şi a regelui Iordaniei, Abdallah şi survine după eforturile de deblocare a situaţiei, făcute de secretarul de stat american, Condoleeza Rice, în cursul vizitei recente în Israel şi Cisjordania. Organizaţia islamistă radicală Hamas a anunţat între timp că încetarea focului nu este acceptată de mişcările radicale.

După convorbiri purtate la Roma cu ministrul de externe al Italiei, Gianfranco Fini, Secretarul de stat american Condoleeza Rice a menţionat explicit Siria, ca o ţară ce trebuie să demonstreze că nu sprijină militanţii islamişti care încearcă să blocheze eforturile de pace din Orientul Mijlociu.

Rice, care urmează să ţină astăzi un discurs pe tema relaţiilor americano-europene, a repetat la Roma apelul ca europenii să nu mai bată monedă pe tema războiului din Irak şi să se alăture Statelor Unite în acţiunea de răspîndire a democraţiei în lume.

Cel puţin 21 de persoane şi-au pierdut viaţa într-o explozie declanşată la un centru de recrutare al armatei irakiene de la Bagdad. Un grup de militanţi islamişti cunoscut pentru relaţiile cu organizaţia teroristă Al Qaida, a revendidat organizarea atentatului.

In cursul unei reuniuni a comisiei parlamentare de afaceri externe britanice, premierul Tony Blair a calificat Iranul drept un stat care sponsorizează terorismul şi a cerut Teheranului să răspundă solicitărilor Uniunii Europene şi să renunţe la programul nuclear suspectat a avea drept obiect producerea de arme nucleare. Comentariile lui Blair au coincis cu desfăşurarea unei a treia runde de convorbiri la Geneva între reprezentaţi iranieni şi oficialităţi ale Uniunii Europene pe tema activităţilor nucleare ale Iranului.

În Ucraina, preşedintele Victor Iuşcenko l-a instalat în funcţie pe noul şef al Securităţii Statului, Oleksandr Turcianov, promiţînd cu acest prilej în faţa membrilor conducerii serviciului de securitate că va "transforma ţara într-una cinstită."

Preşedintele le-a cerut ofiţerilor de securitate să nu se mai implice în politică şi în afaceri şi să-şi concentreze activitatea pe combaterea corupţiei. Într-o altă declaraţie, Yulia Timoşenko, premierul Ucrainei a spus că procuratura generală va examina legalitatea tuturor actelor de privatizare, din perioada preşedinţiei lui Leonid Kutchma.

Aflat într-o vizită la Budapesta, primul ministrul al Croaţiei, Ivo Sanader a cerut ca Uniunea Europeană să menţină deschise opţiunile de negociere a aderării ţării sale, indiferent dacă autorităţile de la Zagreb vor fi sau nu capabile să-i predea pe suspecţii de crime de război în fosta Iugoslavie, aflaţi pe lista Tribunalului de la Haga. Croaţia urmează să înceapă negocierile preliminare de aderare la 17 martie, condiţionate de o cooperare totală cu tribunalul internaţional.

Stanislav Gross, premierul Cehiei a dat asigurări parlamentului că va coopera cu o anchetă deschisă pentru lămurirea acuzaţiilor de fraudă ce i-au fost aduse de mediile de informare de la Praga. O revistă pragheză şi principalele ziare au relatat despre cumpărarea de către premierul ceh a unui apartament, iar de către firma soţiei sale a unei clădiri cu o finanţare dubioasă. Gross a promis că audit-ul va fi completat înainte de reuniunea partidului social-democar de luna viitoare, care va discuta reînoirea mandatului său de preşedinte al formaţiunii.

Guvernul de la Londra a propus introducerea unor controale mai stricte în domeniul imigraţiei, restrîngînd dreptul la stabilire în Marea Britanie la muncitorii calificaţi şi vorbitorii de limbă engleză. Anunţul a fost făcut de către ministrul de interne Charles Clarke, care a anunţat că guvernul va lua amprentelor tututor solicitanţilor de viză în Regatul Unit, pentru a împiedica intrarea acestora în economia subterană la expirarea vizei.

Şefa diplomaţiei americane Condoleezza Rice a sosit la Roma, unde are programate convorbiri cu premierul Silvio Berlusconi şi cu ministrul de externe Gianfranco Fini. Pe agenda discuţiilor figurează procesul de pace din Orientul Apropiat, situaţia din Irak, Iran şi Balcani. Întîlnirea Condoleezzei Rice cu Papa Ioan Paul al Doilea a fost anulată după ce Suveranul Pontif a fost internat în spital din cauza unor probleme respiratorii. Condoleezza Rice se va întîlni în schimb cu numărul doi în ierarhia Sfîntului Scaun, cardinalul secretar de stat Angelo Sodano.

Secretarul general al Naţiunilor Unite Kofi Annan l-a suspendat din funcţie pe şeful programului "petrol pentru alimente" destinat Irakului Benon Sevan. Purtătorul de cuvînt al ONU a precizat că suspendarea lui Sevan este începutul unui proces disciplinar.

Potrivit concluziilor unor anchete independente date publicităţii joia trecută, Sevan se face vinovat de un grav conflict de interese, prin faptul că a facilitat contracte de petrol încălcînd principiile etice şi subminînd astfel integritatea morală a Naţiunilor Unite.

Curtea Supremă de la Moscova a respins cererea mai multor reprezentanţi ai opoziţiei de anulare a alegerilor parlamentare din 2003. Instanţa de apel a Curţii a menţinut respingerea procesului intentat de un grup format din parlamentari comunişti şi liberali, care susţineau că rezultatul scrutinului din 2003 a fost influenţat prin relatări de presă părtinitoare în favoarea partidului Rusia Unită, sprijinit de către Kremlin.

Reclamanţii au suţinut că posturile de televiziune au difuzat doar materiale pozitive despre Rusia Unită, ridiculizîndu-i sau ignorîndu-i pe contracandidaţi.

Rusia Unită a obţinut 300 de mandate din cele 450 ale Dumei de Stat, prezenţa comuniştilor în camera inferioară a parlamentului moscovit s-a redus considerabil, iar două din principale partide cu orientare liberală, între care şi Yabloko, nu au reuşit să treacă pragul de 5 la sută necesar pentru intrarea în parlament.

Observatorii occidentali au criticat felul cum s-a desfăşurat scrutinul spunînd că alegerile din 2003 nu au fost corecte, fiind un pas înapoi pentru democraţie.

Preşedintele Statelor Unite George Bush s-a declarat impresionat de eforturile recente ale palestinienilor şi Israelului de a crea o atmosferă constructivă.

Vorbind reporterilor la Casa Albă, Bush l-a elogiat pe preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas pentru măsurile întreprinse în combaterea terorismului. Şeful administraţiei americane a avut cuvinte de laudă şi la adresa Israelului pentru ajutorul acordat la organizarea alegerilor palestiniene. George Bush a mai spus că acum în Orientul Mijlociu are loc un proces al încrederii.

Remarcile preşedintelui Statelor Unite vin după ce secretarul de stat american Condoleeza Rice a anunţat la încheierea turneului său în Orientul Mijlociu că Ariel Sharon şi Mahmoud Abbas au acceptat invitaţia de a lua parte la convorbiri programate la Casa Albă în luna aprilie.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu este şantajat de Ion Iliescu cu vreun document, aşa cum a lăsat să se înţeleagă Cozmin Guşă într-un interviu publicat azi de cotidianul „Ziua”.

Băsescu a făcut această declaraţie la ieşirea din sala în care s-a judecat recursul în procesul de calomnie pe care l-a deschis împotriva lui Mugur Ciuvică şi Max Bădin, pentru o afirmaţie a lui Ciuvică potrivit căreia actualul şef al statului ar fi colaborat cu fosta Securitate. Procesul va continua pentru că părţile nu au ajuns la o înţelegere.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a anunţat că premierul israelian Ariel Sharon şi preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas au acceptat invitaţia de a veni la Casa Albă în aprilie pentru convorbiri.