Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor, a acuzat partidele de opoziţie, în special blocul “Moldova Democrată” şi organizaţii ale societăţii civile că ar pregăti „un puci” pentru a prelua puterea după alegerile parlamentare din 6 martie.

Potrivit lui Voronin, Coaliţia 2005 pentru alegeri corecte, compusă din organizaţii neguvernamentale, ar primi în aceste scopuri bani din Occident. Coaliţia 2005 nu a comentat deocamdată declaraţiile lui Vladimir Voronin.

Premierul Tăriceanu a avertizat la o conferinţă cu prefecţii că nu va tolera apariţia în teritoriu a unor noi "baroni locali". "Nu voi tolera sub nici o formă apariţia unor noi baroni locali sau a unor manifestări similare, după ce am îndepărtat o bună parte dintre baronii guvernării PSD" - a afirmat Tăriceanu.

Conducerea Camerei Deputaţilor a analizat scrisoarea de demisie a preşedintelui televiziunii publice, Valentin Nicolau şi a decis că aceasta nu poate fi luată în considerare, demisia putând fi aprobată doar de plenul reunit al Parlamentului. Din scrisoarea lui Nicolau se poate înţelege că cererea sa de demisie ar intra în vigoare la data la care preşedintele României ar promulga noua lege de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Televiziune.

"Deceniul de incluziune a romilor", o iniţiativă pentru reintegrarea socială a minorităţilor de romi aprobată de opt ţări din Europa centrală şi de Sud-Est la începutul lunii la Sofia, a fost lansat azi oficial în România, în prezenţa mai multor personalităţi politice. Iniţiativa presupune o serie de programe guvernamentale şi neguvernamentale de îmbunătăţire a situaţiei romilor, finanţate din bugetele de stat ale ţărilor semnatare, pecum şi de către Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă.

La 9 februarie 1977, postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul român Paul Goma se solidariza cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia.

O explozie puternică la un centru de conferinţe la Madrid a rănit 43 de persoane. Explozia s-a podus cu puţin timp înainte ca regele Spaniei Juan Carlos şi preşedintele Mexicului Vicente Fox să viziteze o clădire din apropiere.

Potrivit ministerului spaniol de Interne, mişcarea separatistă bască ETA a dat un telefon de avertisment înainte de explozie.

Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, care participă la Bruxelles la discuţii cu miniştrii de Externe din NATO, a chemat aliaţii europeni ai Statelor Unite să exercite presiuni mai puternice asupra Iranului.

Potrivit Condoleezzei Rice, Iranul ar putea fi avertizat la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite cu posibile sancţiuni, dacă nu va accepta la negocierile în curs cu Uniunea Europeană să renunţe la programul său nuclear.

Comisia Electorală din Irak a amânat anunţarea rezultatelor scrutinului din 30 ianuarie, planificată iniţial pentru joi, pe motiv că trebuie verificate a doua oară în jur de 300 de mii de buletine de vot.

Persoane înarmate au împuşcat mortal azi un jurnalist irakian care lucra pentru o televiziune din Basra şi pe fiul acestuia în vârstă de 10 ani. Într-un alt incident, a fost răpit un înalt demnitar din Ministerul irakian de Interne.

Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a respins o moţiune de neîncredere în Guvern, înaintată de deputaţi din opoziţie nemulţumiţi de reforma socială din Rusia, care a provocat un val de proteste ale pensionarilor ruşi.

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului din Rusia au făcut apel la preşedintele Vladimir Putin să accepte oferta liderilor separatişti ceceni de a începe negocieri pentru rezolvarea problemi cecene. Liderul rebel, Aslan Maskhadov, a ordonat combatanţilor ceceni din subordinea sa să înceteze ostilităţile în republica separatistă pentru a putea fi începute tratative cu autorităţile federale ruse. Oferta pentru negocieri a fost respinsă de autorităţile ruse, care-l consideră pe Maskhadov terorist internaţional.

Cel puţin 21 de persoane au fost ucise de o explozie produsă într-o mină de cărbune în regiunea rusă Kuzbass din Siberia. Potrivit Ministerului pentru Situaţii Excepţionale din Rusia, alţi 4 mineri sunt daţi dispăruţi.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a ţinut o alocuţiune la Insititutul de studii politice din Paris, făcînd apel la oficialităţile europene să lase de o parte dezacordurile din trecut cu Washingtonul pe tema războiului din Irak.

"A venit timpul să renunţăm la divergenţele trecutului. Este timpul să deschidem un capitol nou în relaţiile noastre şi în cadrul alianţei noastre. America este gata să conlucreze cu Europa la o agendă comună, iar Europa trebuie să fie gata să acţioneze cu America" - a declarat Secratarul de stat american. De la Departamentul de Stat se afirmă că Rice a ales în mod deliberat Parisul pentru prima ei alocuţiune importantă de politică externă.

Marea Britanie şi Germania au salutat declaraţia israelo-palestiniană de încetare a focului, ministrul de externe britanic Jack Straw spunînd că "există o măsură prudentă de optimism", în timp ce Gerhard Schroeder, cancelarul german se declara mulţumit de "un progres modest, dar nu mai puţin important" în procesul de pace din Orientul Mijlociu.

De la Kiev se anunţă că noul ministru de externe Boris Tarasiuk a declarat că Ucraina ar trebui să-şi folosească poziţia strategică pentru a deveni un lider regional, între o Uniune Europeană în expansiune şi o Rusie pe cale de a renaşte. Potrivit lui Tarasiuk, prioritare în politica externă vor fi relaţiile de bună vecinătate, în primul rînd cu Rusia şi integrarea europeană şi euro-atlantică, într-un proces ce ar trebui să avanseze, după expresia lui, "de la vorbe la fapte." Tarasiuk a mai spus că este necesară o analiză serioasă juridică şi economică a participării Ucrainei la Spaţiul Economic Comun, alături de Rusia, Belarus şi Kazahstan. "Orice poate conduce la constituirea unei zone de liber schimb este acceptabil" pentru Ukraina, a spus noul şef al diplomaţiei de la Kiev, nu însă ca Spaţiul comun să fie utilizat ca un "element de speculaţie politică din partea Rusiei."

Peste 1000 de persoane au semnat un apel la Praga, purtînd titlul "Să scoatem comuniştii în afara legii". Apelul cere măsuri de interzicere a promovării comunismului, în ideea forţării partidelor comuniste să abandoneze vechea ideologie sau ideea încercării de a readuce la putere un regim comunist.

Intre primii semnatari se află Jan Urban, fost dizident cunoscut din perioda Carta 77, Voijtech Cepl, un fost judecător constituţional, Ivan Wilhelm, vice-cancelarul Universităţii de la Praga, Jiri Belohlavek, un proeminent dirijor ceh, numit în urmă cu două zile în fruntea Orchestrei simfonice a BBC-ului. O petiţie similară a fost votată în 2003 şi a adunat peste 10 mii de semnături, dar nu a fost urmată de decizii parlamentare.

Primul ministru al Greciei, Costas Caramanlis a făcut apel la biserica ortodoxă naţională să combată în mod hotărît corupţia din sînul ei. Intr-un discurs în faţa grupului său parlamentar conservator, pe fundalul redeschiderii dezbaterii politice despre o eventuală separare a bisericii de stat, Caramanlis a insistat pe necesitatea "asanării complete" a justiţiei şi bisericii, instituţiile confruntate, cu "fenomenele de corupţie relevate în ultimele zile". "Salutăm toate eforturile bisericii de a purcede la o curăţenie în sînul clerului, un gest care este o obligaţie pentru a susţine prestigiul statului", a declarat premierul Greciei, citat de agenţiile internaţionale de presă.

Negocierile între guvernul României şi o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional s-au încheiat prin anunţarea unei întregi serii de măsuri economice, între care majorări de impozite şi de preţuri.

Potrivit premierului Călin Popescu Tăriceanu, citat de agenţiile de presă, măsurile sînt necesare datorită, între altele, unor "serioase şi grave derapaje" ale guvernării anterioare, de la măsurile convenite cu Fondul Monetar.

La încheierea unei reuniuni desfăşurată la Sharm el Sheik în Egipt, preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas şi primul ministru al Israelului, Ariel Sharon au anunţat un acord de încetare a ostilităţilor.

In declaraţii separate, Abbas a spus că în baza înţelegerii, palestinieni vor opri toate actele de violenţă împotriva israelienilor şi a apreciat calmul ce prevalează în ultimele zile drept debutul "speratei păci". Ariel Sharon a anunţat la rîndul său că Israelul va înceta "pretutindeni, toate activităţile militare împotriva palestinienilor". Potrivit liderului israelian oportunitatea pentru o pace reală este fragilă, dar ea nu ar trebui lăsată să se piardă într-o baie de sînge. Acordul a fost anunţat în prezenţa preşedintelui Egiptului, Hosni Mubarak şi a regelui Iordaniei, Abdallah şi survine după eforturile de deblocare a situaţiei, făcute de secretarul de stat american, Condoleeza Rice, în cursul vizitei recente în Israel şi Cisjordania. Organizaţia islamistă radicală Hamas a anunţat între timp că încetarea focului nu este acceptată de mişcările radicale.

După convorbiri purtate la Roma cu ministrul de externe al Italiei, Gianfranco Fini, Secretarul de stat american Condoleeza Rice a menţionat explicit Siria, ca o ţară ce trebuie să demonstreze că nu sprijină militanţii islamişti care încearcă să blocheze eforturile de pace din Orientul Mijlociu.

Rice, care urmează să ţină astăzi un discurs pe tema relaţiilor americano-europene, a repetat la Roma apelul ca europenii să nu mai bată monedă pe tema războiului din Irak şi să se alăture Statelor Unite în acţiunea de răspîndire a democraţiei în lume.