O rezoluţie adoptată de Parlamentul de la Tbilisi cere ultimativ Rusiei să-şi retragă cele 2 baze militare rămase pe teritoriul georgian şi avertizează că, în cazul în care, până la 15 mai, nu va fi semnat un calendar al retragerii, Georgia ar putea refuza de la 1 ianuarie să acorde vize personalului militar rus, urmînd să interzică militarilor ruşi să iasă de pe teritoriul bazelor.

Uniunea Europeană a declarat că Croaţia nu a îndeplinit condiţiile necesare pentru a putea începe negocierile de aderare la Uniune, din cauză că nu a cooperat pe deplin cu Tribunalul Naţiunilor Unite de la Haga pentru crime de război. Negocierile de aderare urmau să înceapă joia viitoare. Guvernul croat este criticat pentru că nu l-a capturat şi predat Tribunalului pe fostul general Ante Gotovina, acuzat de crime de război în războiul din 1991-95.

Prăbuşirea unui elicopter rus în apropiere de capitala cecenă Grozny a provocat moartea a cel puţin 13 agenţi din forţele de interne ruse. Potrivit informaţiilor preliminare ale Ministerului Situaţiilor Excepţionale, asupra elicopterului nu s-a tras, el prăbuşindu-se după lovirea unor linii de înaltă tensiune. Pierderile forţelor aeriene ruse în Cecenia din 2001 încoace constituie 15 aparate de zbor şi 22 de piloţi, potrivit ministerului rus al Apărării.

În Irak, cel puţin 26 de persoane au fost ucise de un atentat comis la o moschee şiită din oraşul Mosul. Potrivit agenţiilor de presă este vorba de o explozie produsă în timpul unor funeralii.

La o conferinţa internaţională pentru combaterea terorismului la Madrid, secretarul General al Naţiunilor Unite Kofi Annan a declarat că unele ţări încalcă drepturile omului în numele luptei cu terorismul.

"Terorismul este el însuşi un atac direct la adresa drepturilor omului şi supremaţiei legii. Dacă şi noi sacrificăm aceste valori în acţiunile noastre de răspuns, nu facem altceva decât să le oferim victoria teroriştilor” - a spus Anan la conferinţa care marchează un an de la atentatul terorist de la Madrid.

Şefi de state şi guverne din 15 ţări precum şi 200 de experţi pe probleme de securitate din 52 de ţări discută la conferinţă patru teme majore - cauzele terorismului, metodele de combatere a acestui fenomen, reacţiile societăţilor democratice faţă de terorism şi rolul societăţii civile.

În cursul unei reuniuni OSCE la Viena, Rusia s-a opus propunerii americane ca Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa să instruiască grăniceri georgieni care să asigure paza la frontiera Georgiei cu Rusia în regiunea Ceceniei, Dagestanului şi Inguşetiei. Diplomatul american Paul Jones a spus că Statele Unite sprijină cu tărie o cerere în acest sens înaintată de de Georgia, dar şeful delegaţiei ruse Alexey Borodavkin, a declarat că Moscova o respinge. Securitatea la graniţa de nord a Georgiei a fost asigurată până la sfârşitul anului trecut de forţe internaţionale sub egida OSCE, dar Rusia a refuzat să accepte să le fie prelungit mandatul.

Un complet de magistraţi britanici a decis să fie eliberaţi 9 cetăţeni străini suspectaţi de acţiuni teroriste, care s-au aflat în detenţia autorităţilor britanice fără a fi judecaţi timp de trei ani. Ei au fost arestaţi în legătură cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu participă joi la conferinţa internaţională pentru combaterea terorismului de la Madrid, organizată la un an de la atentatul terorist din capitala Spaniei, soldat cu aproximativ două sute de victime.

Şefi de state şi guverne din 15 ţări, secretarul General al Naţiunilor Unite Kofi Annan, precum şi 200 de experţi pe probleme de securitate din 52 de ţări discută patru teme majore - cauzele terorismului, metodele de combatere a acestui fenomen, reacţiile societăţilor democratice faţă de terorism şi rolul societăţii civile.

La Bucureşti câteva mii de sindicalişti din transporturi au protestat faţă de proiectul de modificare a Codului Muncii, care elimină o mare parte dintre restricţiile impuse patronilor şi reduce din drepturile salariaţilor. Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, ministrul Transporturilor Gheorghe Dobre a declarat pe de altă parte că sistemul feroviar din România este în faliment, companiile din domeniu au datorii de zeci de mii de miliarde de lei, iar în aceste condiţii solicitările sindicatelor nu pot fi susţinute financiar de Guvern.

Ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu începe mâine o vizită de patru zile la Londra, în cursul căreia are programate întrevederi cu omologul său britanic, Jack Straw şi cu ministrul pentru afaceri europene, Denis McShane. Potrivit unui comunicat al Ambasadei britanice la Bucureşti, ambasadorul Quinton Quayle consideră că vizita ministrului român reprezintă încă un pas spre dezvoltarea parteneriatului strategic între Marea Britanie şi România.

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România Jonathan Scheele, este citat de Mediafax cu declaraţia făcută la o conferinţă de presă la Craiova că "Românii trebuie să înveţe că în 2007 nu aderă la banii Uniunii Europene, ci şi la valorile Uniunii”. Scheele a chemat Guvernul, autorităţile locale şi societatea civilă să întreprindă acţiuni de informare a populaţiei în legătură cu implicaţiile aderării României la forul comunitar.

Potrivit agenţiei Reuters, Guvernul de la Sofia a dat undă verde unui proiect NATO în valoare de 59 de milioane de euro pentru modernizarea aeroporturilor de la Graf Ignatievo şi Bezmer, în eventualitatea găzduirii unor trupe americane. Citând oficialităţi militare americane, Reuters relatează că în Congresul Statelor Unite va fi luată în curând o decizie privind amplasarea de baze americane în Bulgaria şi România.

Cel puţin 12 militari ruşi au fost ucişi în urma prăbuşirii unui elicopter militar în Cecenia. Nu se cunosc exact cauzele incidentului, dar potrivit Associated Press elicopterul s-a prăbuşit după ce lovise o linie de înaltă tensiune.

Reprezentanţi influenţi ai mişcării separatiste cecene au desemnat un succesor pentru liderul cecen Aslan Maskhadov, ucis de forţele speciale ruse. De la Londra, purtătorul de cuvânt al lui Maskhadov, Akhmad Zakayev, şi comandantul formaţiunilor de gherilă cecene de pe teren, Shamil Basayev, au anunţat că sprijină candidatura lui Abdul-Karim Sadulayev – o persoană puţin cunoscută în exterior, având în cercurile rebelilor ceceni reputaţia de conservator islamist.

Parlamentul Georgiei dezbate o rezoluţie în care cere ultimativ Rusiei să-şi retragă cele 2 baze militare rămase din perioada sovietică pe teritoriul georgian. Potrivit rezoluţiei, dacă guvernele de la Tbilisi şi Moscova nu semnează până la 15 mai un calendar al retragerii, activitatea bazelor ruseşti de la Batumi şi Akhalkalaki umează a fi oprită de la 1 ianuarie anul viitor.

O astfel de evoluţie presupune că autorităţile georgiene nu vor mai emite vize pentru militarii ruşi şi nu vor permite personalului şi tehnicii militare să iasă de pe teritoriul celor 2 baze. În Duma de Stat de la Moscova, care a dezbătut şi ea azi problema retragerii militarilor ruşi din Georgia, generalul rus Anatolii Mazurkevich a declarat că acest proces poate dura cel puţin 3-4 ani.

Preşedintele libanez Emile Lahoud l-a desemnat din nou pe Omar Karami la funcţia de prim-ministru, cerându-i să formeze un guvern care să funţioneze până la alegerile din luna mai. Demisionat în urmă cu două săptămâni după proteste de masă ale opoziţiei libaneze anti-siriene, Karami ...

a chemat toate forţele politice din ţară să sprijine un guvern “al salvării naţionale”, avertizând că orice întârziere în a răspunde acestei invitaţii poate avea un caracter distructiv pentru Liban.

În Kîrgîzstan, 20 de deputaţi de opoziţie din camera inferioară a Parlamentului au semnat o declaraţie comună, cerând alegeri prezidenţiale anticipate şi anularea primului tur al alegerilor parlamentare din 27 februarie.

Potrivit deputaţilor din opoziţia kîrgîză, autorităţile în frunte cu preşedintele Askar Akayev ar fi interzis în mod abuziv unor candidaţi să participe la alegerile parlamentare şi ar fi exercitat presiuni asupra elegătorilor şi presei.

Declaraţia celor 20 a fost făcută pe fundalul unor proteste antiguvernamentale care continuă în câteva provincii kîrgîze de mai multe zile. Deputaţii opoziţiei au cerut organizarea alegerilor prezidenţiale în iulie, cu trei luni mai devreme decât se planifica şi prelungirea mandatului actualului Parlament până în luna noiembrie.

Consilierul irakian pentru securitatea naţională, Mouwafaq al-Rubaie a sugerat că forţele guvernamentale sunt pe cale să-l găsească pe cel mai căutat insurgent din Irak, Abu Musab al-Zarqawi. Într-un interviu la postul de radio Irakul Liber, Al-Rubaie a declarat că poporul irakian ar putea afla în curând ceea ce el a numit “veşti bune” în legătură cu teroristul iordanian al-Zarqawi bănuit de legături cu reţeaua al-Qaida.

Procurori ucraineni l-au interogat pe fostul preşedinte Leonid Kucima în ancheta privind asasinarea jurnalistului Heorhiy Gongadze în anul 2000. Anunţul a fost făcut de un purtător de cuvânt al Procuraturii generale ucrainene, care nu a oferit şi alte informaţii. Kucima a dezminţit în repetate rânduri că ar fi avut legătură cu asasinatul.

O explozie în timpul unei ceremonii funerare şiite în oraşul Mosul, a făcut numeroase victime. Nu se cunosc deocamdată detalii.

Aflat într-o vizită oficială la Washington, preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere de 30 de minute în cursul după-amiezii cu gazda sa americană, preşedintele George Bush. După convorbiri, la o scurtă întîlnire cu presa, Traian Băsescu a declarat:

"Timpul ne-a permis sa abordăm foarte serios problematica de securitate la Marea Neagră si de extindere a democraţiei si libertărţii în zona Mării Negre ca o garanţie pentru pacea şi libertatea popoarelor din Uniunea Europeană şi din Nato." Băsescu a menţionat de asemenea abordarea deschisă în discuţii a problemei vizelor de călătorie pentru români, în timp ce gazda sa a insistat pe aprecierea politicii prezidenţiale de combatere a corupţiei în România "extrem de importantă pentru companiile americane care caută noi locuri de investiţii." La întîlnirea cu presa, George Bush a declarat că a primit de la preşedintele României şi un raport foarte bun în ce priveşte Moldova.

Între măsurile organizatorice anunţate la Bucureşti după o şedinţă a guvernului se află trecerea activităţii, personalului şi fondurilor aferente ale Departamentului pentru Românii de pretutindeni, ca şi a Centrului "Eudoxiu de Hurmuzachi" din subordinea Cancelariei Primului Ministru la Ministerul Afacerilor Externe.