Institutul International de Presa, cu sediul la Viena, a apreciat anul 2004 drept unul din cele mai violente pentru jurnalisti: 78 si-au pierdut viata pe cind isi exercitau meseria. Regiunile cele mai periculoase au fost Asia si Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, nici Europa de est – mai ales spatiul post-sovietic – nu s-a dovedit o zona “prietenoasa” pentru ziaristi: indimidari, atacuri si asasinate - cazuri care au ramas pina in acest moment neelucidate. Institutul international de presa a dat astazi publicitatii raportul pe anul 2004.

In pofida demonstratiilor de protest care continua in mai multe orase, presedintele Kirghistanului Askar Akayev a declarat ca nu va demisiona si nu va anula rezultatul alegerilor generale de la sfirsitul lunii februarie.

Opozitia contesta corectitudinea votului. In trei orase, demonstrantii au ocupat sediile autoritatii locale si au blocat aeroporturile pentru a impiedica eventuala aterizare a unor trupe suplimentare de securitate.

Noul parlament kirghiz a avut marti prima sedinta, adoptind o recomandare in care se cere presedintelui sa declare starea de urgenta. Optiune respinsa in avans de presedintele Akayev.

Organizaţia pentru Securitate si Cooperare in Europa s-a declarat dispusa sa-l asiste pe presedintele Kirghistanului Askar Akayev in rezolvarea actualei crize provocate de rezultatele alegerilor generale contestate de opozitie. Presedintele in exercitiu al OSCE, ministrul de externe sloven Dimitrij Rupel a cerut tuturor partilor implicate sa nu recurga la violenta si sa resolve conflictul pe calea negocierilor.

Bulgaria intentioneaza sa isi retraga trupele dislocate in Irak pina la sfirsitul anului - a anuntat ministrul bulgar al apararii Nikolai Svinarov la Sofia, dupa o intilnire cu omologul sau roman Teodor Atanasiu.

Ministrul roman al apararii a declarat ca miliarii romani isi vor continua misiunea in Irak pina in momentul in care trupele irakiene vor fi capabile sa asigure securitatea tarii lor. Bulgaria are 450 de militari in Irak, iar Romania 730.

Romania si Ucraina sint dispuse sa negocieze pentru a solutiona cele doua dispute teritoriale dintre ele : delimitarea platformei continentale a Marii Negre si canalul Bistroe.

Aflat la Kiev, ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu a precizat ca negocierile vor avea loc in pofida faptului ca disputa se afla deja in atentia Tribunalului international de la Haga: “Sintem de acord ca este o problema de arbitraj care trebuie rezolvata de Tribunalul de la Haga, dar cind vine vorba de negocieri, sintem dispusi sa le redeschidem si sa colaboram cu forte unite”.

Ungureanu si omologul sau ucrainean Boris Tarasyuk sint de parere ca prin negocieri bilaterale, disputele vor fi rezolvate mai repede. Cei doi au anuntat deasemeni ca presedintele ucrainean Victor Yusenco va vizita Romania pe 21 aprilie.

Deputatii au decis ca actul de calomnie sa fie pedepsit numai cu amenda de la 2500000 la 130000000 de lei, eliminînd pedeapsa cu închisoarea din ordonanţa de modificare a Codului Penal. S-a renuntat si la pedeapsa cu inchisoarea in cazul insultei/calomniei la adresa unui functionar public.

Deputatii au adoptat raportul Comisiei juridice privind cererea de reexaminare formulată, în anul 2002, de preşedintele de atunci, Ion Iliescu. Modificarile urmeaza sa fie dezbatute si de Senat.

Conducerea ziarului Adevarul a demisionat. Este vorba despre redactorul-şef Cristian Tudor Popescu şi redactorii-şefi adjuncţi Adrian Ursu, Lelia Munteanu şi Bogdan Chiriac. Decizia a fost anuntata de luni, dupa ce cei patru fusesera indepartati din Consiliul de Administraţie. Potrivit lui Adrian Ursu, multi membri ai redactiei Adevarul i-ar fi urmat pe cei patru. Demisiile intra in vigoare la 1aprilie.

Ministrul de externe german Joschka Fischer a cerut Rusiei sa puna capat abuzurilor comise de trupele sale in Cecenia. La reuniunea Comisiei ONU pentru drepturile omului, la Geneva, Fischer a afirmat ca Cecenia a fost supusa unor acte de “violenta terorista”. Ministrul de externe german a criticat deasemeni situatia drepturilor omului in Iran si China.

Presedintele Ucrainei Victor Iuscenco a semnat decretul privind retragerea contingentului ucrainean din Irak – retragere care a inceput de fapt saptamina trecuta. Ucraina a dislocat 1.650 de militari in Irak – 130 au fost deja repatriati. S-ar putea insa ca militari ucrainieni sa sprijine desfasurarea alegerilor din decembrie, pentru parlamentul irakian.

Iranul nu va renunta la programul sau atomic, exclusiv civil – a sustinut un inalt demnitat iranian, care a participat la o conferinta internationala pe teme nucleare de la Paris. Vice-presedintele centrului iranian pentru energie atomica a precizat ca guvernul sau nu se va lasa intimidat de presiunile externe.

Franta, Marea Britanie si Germania negociaza in acest moment cu Iranul, iar Statele Unite acuza Teheranul ca ar avea un program nuclear militar secret.

Parlamentul polonez a cerut Rusiei sa condamne oficial masacrul din padurea Katyn. Cu 65 de ani in urma, serviciile secrete sovietice au executat peste 14 mii de militari polonezi, prizonieri de razboi, in padurea din apropiere de Smolensk. Pina in 1990, masacrul a fost pus pe seama fortelor Germaniei naziste. Fostul presedinte sovietic Mikhail Gorbaciov a fost primul care a recunoscut implicarea fortelor sovietice.

Tarile arabe si-ar putea normaliza relatiile cu Israelul, pe masura ce armata israeliana se retrage din teritoriile palestiniene si statul palestinian va prinde contur. Declaratia a fost facuta de Secretarul general al Ligii Arabe Amr Moussa la deschiderea summitului Ligii, din Algeria.

Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) a demarat o ancheta, pentru a identifica eventualele fapte de luare de mită ale oficialilor români la care face referire cetăţeanul suedez Peter Fallenius - fost manager în cadrul unei filiale a firmei suedeze ABB în România.

Fallenius este judecat pentru deturnarea a apoximativ 600 de mii de dolari din banii firmei. Fostul director sustine inca ca acesti bani ar fi folositi pentru mituirea unor deminitari romani in 1997–98, in timpul negocierilor pe care le ducea pentru stingerea datoriei istorice a Romaniei fata de ABB. Datoria a fost platita in 2003.

Liderul PPCD Iurie Rosca a declarat ca fractiunea crestin-democrata va fi prezenta, dar nu va participa la votul presedintelui tarii, Rosca fiind convins ca Vladimir Voronin va candida si va fi reales cu ajutorul unor deputati din Blocul Moldova Democrata. Daca Voronin va candida, se va decide la plenara partidului comunistilor de miercuri 23 martie.

PPCD nu va prezenta un candidat la presedintie, iar Blocul Moldova Democrata nu a decis inca daca sa prezinte un candidat. Unul din lideri blocului, Serafim Urechean a precizat insa ca blocul nu-l va vota pe Vladimir Voronin.

La Chisinau, Comisia electorala centrala a inminat noilor membri ai parlamentului, legitimatiile de parlamentari. In urma alegerilor generale din 6 martie, Partidului Comunistilor din Republica Moldova a cistigat 56 de mandate, urmat de Blocul electoral "Moldova Democrata" cu 34 de mandate si Partidul Popular Crestin Democrat cu 11 mandate.

Pe fundalul demonstratiilor de protest impotriva rezultatelor alegerilor generale din februarie, noul parlament din Kirghistan si-a incheiat prima sedinta cu adoptarea unei propuneri, adresata presedintelui, de a declara starea de urgenta in tara. Presedintele Akayev a respins deja aceasta alternativa. Opozitia contesta rezultatul alegerilor si in mai multe orase, manifestantii au ocupat centrele administrative.

Parlamentarii Partidului Popular European (principala fractiune din parlamentul de la Strasbourg) nu au decis inca daca vor vota in favoarea acordului de admitere a Romaniei in Uniunea Europeana – fara acest vot, nu este posibila semnarea acordului, impreuna cu Bulgaria, la sfirsitul lunii aprilie.

Liderul fractiunii PPE Hans Gert Poettering a declarat, dupa o intrevedere la Bruxelles cu premierul Calin Popescu Tariceanu, ca parlamentatrii PPE vor lua o decizie dupa Pastele catolic. Votul din parlamentul European este programat pentru 13 aprilie.

Premierul ucrainean Yulia Tymoshenko a declarat că va accepta invitaţia preşedintelui rus Vladimir Putin de a vizita Moscova, dar că nu a fost stabilită deocamdată data vizitei. În cursul campaniei electorale trecute din Ucraina, autorităţile din Rusia emiseseră un mandat internaţional de arest pe numele lui Tymoshenko, ea fiind acuzată că ar fi mituit oficialităţi militare ruse în anii 90, când era şefa sistemelor energetice unificate ucrainene. În cursul vizitei la invitaţia preşedintelui rus, ea va beneficia însă de imunitate.

Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat după discuţii la Berlin cu preşedintele Traian Băsescu că Germania va face tot ce-i stă în putere pentru a sprijini reformele promovate de Guvernul de la Bucureşti, astfel încât România să fie primită în 2007 în Uniunea Europeană.

Traian Băsescu a spus la rândul său că o eventuală amânare a admiterii României în Uniune va fi un pas distructiv. Credibilitatea României pe plan internaţional va fi prejudiciată, iar euro-scepticismul în România va fi încurajat, a spus Băsescu citat de agenţia germană.

Ministrul român de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu va face mâine o vizită la la Kiev, la invitaţia omologului său ucrainean, Boris Tarasiuc - anunţă un comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti, potrivit căruia vizita reprezintă “un semnal privind relansarea relaţiei bilaterale dintr-o perspectivă nouă, pragmatică, europeană, cu beneficii concrete, imediate pentru relaţiile bilaterale şi cooperarea regională”.

Programul vizitei include întrevederi ale lui Ungureanu cu preşedintele Parlamentului, primul-ministru, ministrul de Externe, reprezentanţi ai societăţii civile ucrainene şi ai minorităţii române.