In Macedonia are loc duminica al doilea tur al alegerilor locale. Unul din candidatii independenti la functia de primar al capitalei Skopje a declarat, la ultimul sau miting electoral, ca alegerile din 13 martie au fost fraudate. OSCE a remarcat foarte multe neregularitati, dar nu a recomandat invalidarea alegerilor.

În Kirghistan urmează să aibă loc alegeri prezidenţiale la 26 iunie. Prerogativele actualului parlament (care este vechiul parlament) au fost prelungite pina la viitoarele alegeri. Se asteapta ca acestea sa fie programate dupa alegerile prezidentiale.

Sute de mii de taiwanezi au demonstrat impotriva legii anti-secesiune adoptate recent de Beijing – protest la care a participat si presedintele tarii Chen Shui-Bian. Legea respectiva proclama dreptul Chinei de a recurge la forta daca Taiwanul intreprinde actiuni spre a-si declara oficial independenta.

Guvernul a dezbatut in sedinta de sîmbătă strategia de combatere a coruptiei si masurile vizind reformarea justitiei. Reforma va avea ca obiective asigurarea independenţei procurorilor ...

în relaţia cu persoanele ierarhic superioare, reducerea duratei procedurilor de judecată şi restructurarea Parchetului ICCJ. Intre altele s-a decis adoptarea in termen de trei luni a unei legi care sa reglementeze acordarea de contracte finantate din fonduri publice si a publictatii finantate din aceleasi fonduri.

Pina la sfirsitul anului va fi revizuita si legea asupra finantarii partidelor – ulterior, partidele vor publica anual starea finantelor lor.

Cu ocazia sedintei de guvern, premierul Calin Popescu Tariceanu a reafirmat necesitatea ca lupta impotriva coruptiei – mai ales activitatea Parchetului National Anticoruptie – sa devina eficienta. Totodata, premierul si-a exprimat din nou sprijinul pentru ministrul Justitiei Monica Macovei.

Ministrul Justiţiei Monica Macovei a lasat din nou de inteles ca presedintele PNA ar trebui sa demisioneze – dupa ce activitatea institutiei pe care o conduce a fost criticata in repetate rinduri drept ineficienta de Comisia Europeana, Consiliul European si organizatia neguvernamentala Freedom House.

Fostul şef al statului, actualul senator PSD Ion Iliescu a acuzat actuala putere de agresivitate şi de comportament nedemocratic. Potrivit agentiei Mediafax, el s-a referit la atitudinea noii puteri faţă de preşedinţii de consilii judeţene şi de primarii PSD.

In capitala belarusa Minsk a avut loc o demonstratie de protest, neautorizata, impotriva presedintelui Lukasenka – protest la care au participat circa 1000 de persoane. Peste 100 au fost retinute de politie. Protestul a fost provocat de o noua taxa de 18 la suta pe valoarea adaugata pe bunurile importate din Rusia.

Andrei Klimov, unul din organizatorii protestului a declarat, intr-un interviu acordat postului nostru de radio – ca demonstratia de vineri marcheaza inceputul unui revolutii.

La Biskek, la orele serii, noile autorităţi kirghize încercau să pună capăt jafurilor în magazinele oraşului. Ceva mai devreme parlamentul kirghiz a discutat impunerea unei interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii fără să reuşească să se pună de acord asupra unei decizii.

La o conferinţă de presă comună la Kiev, preşedinţii Ucrainei şi Georgiei, Victor Iuşcenco şi Mihail Saakaşvili şi-au anunţat decizia de a conlucra pentru reînvigorarea alianţei GUAAM, exprimîndu-şi intenţia de a elabora propuneri concrete în acest sens pînă la 22 aprilie.

Iuşcenco a anunţat deasemmeni că Ucraina şi Georgia vor prezenta o propunere comună de reglementare a crizei regiunii transnistrene.

Mai multe sute de demonstranţi, între care oponenţi politici ai preşedintelui Lukaşenka, s-au reunit la o manifestaţie într-o piaţă centrală din Minsk, cu ocazia celei de-a 87 aniversări a constituirii republicii populare beloruse, la 25 martie 1918. Protestatarii au cerut demisia preşedintelui Alexandr Lukaşenka şi eliberarea unor lideri ai opoziţiei şi a unor oameni de afaceri.

Potrivit agenţiilor de presă ruse, forţe speciale ale securităţii au dispersat manifestaţia neautorizată, evacuînd protestatarii şi presa din piaţa oraşului. In declaraţii făcute postului nostru de radio, un organizator al demonstraţiei afirma că a sosit ziua declanşării revoluţiei şi în Belarus.

În Irak două explozii ale unor maşini-capcană s-au soldat cu moartea a cel puţin 12 militari irakieni. In alte incidente, un general din armata irakiană a fost omorît de persoane necunoscute, la ieşirea de la un serviciu funebru dintr-o moschee şi cinci femei, care lucrau ca translatoare la o bază militară americană au fost găsite ucise într-o maşină, în vestul Bagdadului.

Aflat în vizită la Pristina, capitala provinciei Kosovo, preşedintele în exerciţiu al OSCE, Dimitrij Rupel a repetat că o pre-condiţie importantă pentru o soluţionare democratică a statutului final al regiunii o constituie cooperarea dintre oamenii politici de la Belgrad şi cei albanezi. Kosovo se se află sub administraţia Naţiunilor Unite din 1999.

La Bruxelles, Javier Solana, responsabilul cu politica externă a Uniunii Europene a criticat Israelul pentru planurile de construcţie a 3500 de apartamente suplimentare într-una din cele mai mari implantări israeliene din Cisjordania. Potrivit lui Solana, proiectul este de natură să pericliteze şansele unui acord de pace israelo-palestinian. Opinia este împărtăşită de Secretarul de stat american Condoleezza Rice, care a făcut un comentariu similar într-un interviu cu cotidianul "Los Angeles Times".

Într-o reorientare majoră de politică militară, preşedintele Bush a acceptat ca Statele Unite să vîndă Pakistanului avioane de vînătoare F-16. Potrivit unei oficialităţi de la Casa Albă, citată de Reuters, tranzacţia, blocată timp de 15 ani, "nu ar fi de natură să modifice echilibrul de forţe" dintre Pakistan şi India, iar aparatele "ar fi vitale pentru securitatea Pakistanului într-un moment cînd preşedintele Pervez Musharraf îşi asumă numeroase riscuri continuînd războiul împotriva terorismului". Premierul Indiei şi-a exprimat , după expresia unui purtător de cuvînt, "marea dezamăgire" la aflarea ştirii.

"Foarte multe numiri de secretari de stat, care aveau în spate grupuri de interese şi erau promovaţi printr-unul sau altul dintre partidele Alianţei" au fost evitate - a declarat preşedintele Traian Băsescu, în discursul ţinut la aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii.

De calitatea şi mărimea acestei informaţii depinde eficientizarea luptei anticorupţie şi eliminarea fenomenului din toate instituţiile române". Subiectul a fost evocat şi în alocuţiunea premierului Călin Popescu Tăriceanu, după spusele căruia: "este ştiut că în ultima vreme, se constată o insistentă acţiune a mediului de afaceri - a aceluia care lucrează la limita dintre legal şi ilegal - de a-şi asigura conexiuni, contracte şi sprijin politic în favoarea intereselor sale economice."

Un comunicat de presă anunţă că la ultima sa şedinţă, cabinetul Tăriceanu a decis suplimetarea bugetului Secretariatului General al guvernului cu suma necesară organizării şi funcţionării Oficiului Român pentru Adopţii. Rolul acestei instituţii este aducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate de statul român în materie de înfieri de copii, prin convenţiile şi tratatele internaţionale semnate.

În Kirghistan, opoziţia afirmă că este pe cale de a forma un nou guvern şi că alegeri prezidenţiale vor fi convocate în curînd. Unul din liderii opoziţiei, Rosa Otunbayeva a declarat postului de televiziune CNN că alegerile prezidenţiale vor avea loc în iunie, urmate de noi alegeri parlamentare.

Într-un interviu cu Associated Press, Bogdan Olteanu, ministrul însărcinat cu relaţiile cu parlamentul, a declarat că guvernul Tăriceanu doreşte să grăbească ritmul restituirii proprietăţilor confiscate în cursul şi după cel de-al doilea război mondial de la evrei şi alte grupuri etnice. Olteanu a declarat că un proiect de lege special va fi trimis parlamentului în luna mai şi că guvernul îşi va asuma responsabilitatea pentru legislaţia de restituire a proprietăţii.

Restituirile de proprietăţi private, comunitare şi religioase ar fi estimate la o valoare cuprinsă între cinci şi opt miliarde de euro, nerestituite pînă acum fiind în majoritate proprietăţi ce au aparţinut comunităţii evreieşti. Legea, a spus demnitarul, în cadrul interviului cu Associated Press, va include prevederi de penalizare a "autorităţilor publice care ar sfida-o", în ideea de a grăbi restituirile.

Anterior, parlamentul l-a numit pe Kurmanbek Bakiev, drept preşedinte interimar, iar acesta a început să desemneze miniştri cheie în noul guvern. Agenţiile de presă au preluat o ştire Itar-Tass care îl citează pe preşedintele îndepărtat de la putere, Askar Akaiev cu afirmaţia că el nu a demisionat.

Aflat într-o vizită oficială în Armenia, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că ambele ţări sînt interesate în stabilizarea situaţiei din zona trans-caucaziană. "Ştim cît de mult a fost afectată regiunea de conflictul din Nagorno-Karabach şi Rusia este gata să face tot ce îi stă în putinţă, pentru mult aşteptata pace şi la fel de îndelungat aşteptatul acordul de retrocedare a acestui pămînt" - este citat Vladimir Putin, de la Erevan.

Procuratura rusă l-a pus sub acuzare pe un colonel în retragere din armata rusă, pentru tentativa de asasinare a lui Anatoly Ciubais, în prezent director executiv al Sistemului energetic unificat, compania de stat care deţine monopolul în sectorul energiei electrice. Colonelul în cauză, care ar fi organizat ambuscada de la 17 martie, în care maşina lui Ciubais a fost ţinta exploziei unei bombe, ar fi un veteran al războiului din Afganistan.

În Irak, o explozie declanşată de un militant sinucigaş în centrul oraşului Ramadi s-a soldat cu moartea a 11 membri ai poliţiei irakiene şi rănirea altor circa 14 persoane, între care doi soldaţi din armata americană. În alte evoluţii din Irak, vice-premierul Barham Saleh a declarat pentru Associated Press că următoarea sesiune a Parlamentului se va desfăşura, foarte probabil, lunea viitoare, avînd pe ordinea de zi alegerea preşedintelui legislativului şi a celor doi adjuncţi ai săi.