Preşedintele Traian Băsescu s-a aflat luni în Afganistan, după o vizită surpriză efectuată duminică în Irak, unde s-a întîlnit cu militarii români din forţele de stabilizare şi cu înalţi ofiţeri ai armatei americane, poloneze şi italiene, din conducerea Forţei Multilaterale pentru Irak.

In Afganistan, preşedintele s-a întîlnit cu militarii români, cu guvernatorul provinciei Kandachar şi, în final, la Kabul, cu preşedintele Hamid Karzai. O declaraţie de presă a autorităţilor afgane, citată de agenţiile internaţionale, afirmă că liderul român a promis suplimentarea contingentului afgan cu alţi 400 de militari şi deschiderea unei ambasade a României la Kabul.

Potrivit unui membru al Comitetului de apărare şi securitate din Parlamentul de la Sofia, Bulgaria a semnat cu guvernul de la Bagdad un contract de livrare de armament uşor, pistoale şi puşti automate, produse la uzinele de la Sopot şi Kazanlak. Agenţia BTA, care a transmis informaţia, nu precizează valoarea contractului. Bulgaria este parte a coaliţiei conduse de Statele Unite în Irak, efectivele trupelor ei de stabilizare ridicîndu-se la 462 de militari. Ministerul apărării a anunţat între timp planuri de reducere a contingentului în luna iunie şi o posibilă retragere totală pînă la sfîrşitul anului.

La Washington, în prezenţa Secretarului de stat Condoleezza Rice, a fost dat publicităţii raportul anual despre rolul jucat de guvernul american în promovarea drepturilor omului în lume.

Intitulat "In sprijinul drepturilor omului şi a democraţiei", raportul pune în evidenţă o înrăutăţire a situaţiei drepturilor omului în Rusia, insistind pe reducerea libertăţii de expresie şi dînd glas îngrijorărilor despre posibile abuzuri ale guvernului preşedintelui Vladimir Putin.

Între acestea sînt menţionate arestarea omului de afaceri Mihail Hodorkovsky şi scoaterea la licitaţie a unei firme subsidiare a companiei gigant Yukos. Potrivit raportului american, preşedintele George Bush şi-a expus îngrijorările în cursul unei recente întrevederi cu Vladimir Putin la Bratislava.

Un tribunal de la Minsk a condamnat la închisoare, pe termene de la trei la 15 zile, peste 20 de participanţi la demonstraţia anti-prezidenţială, desfăşurată vinerea trecută şi inspirată de evenimentele din Kirghistan. La demonstraţia neautorizată au participat circa 1000 de persoane, care au cerut demisia preşedintelui Alexandre Lukaşenka. Forţe speciale de poliţie au dispersat demonstranţii şi arestat circa 30 de persoane.

In Kirghistan, vechiul parlament a decis să se auto-dizolve, suspendîndu-şi lucrările, pentru a ceda locul noilor aleşi în scrutinul de la 13 martie. Vorbind în camera superioară a parlamentului, Kurmanbek Bakiev, confirmat în cursul dimineţii în funcţia de preşedinte interimar şi prim ministru al republicii, a declarat că guvernul său se bucură de sprijinul liderilor Rusiei, Kazahstanului şi Uzbekistanului.

Un puternic cutremur, a cărui intensitate a fost estimată la 8,5 pe scara Richer, potrivit centrului american de supraveghere geologică, s-a produs la orele serii în nordul insulei indoneziene Sumatra.

Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia procurorilor în cazul Iacubov şi Găurean, împotriva deciziei Tribunalului Capitalei de a-i elibera din arestul preventiv. În consecinţă, mandatele de arestare au fost prelungite cu alte 30 de zile.

Preşedintele Traian Băsescu a efectuat în cursul zilei de duminică şi luni vizite-surpriză în Irak şi Afganistan, unde s-a întîlnit cu militarii români din forţele de stabilizare şi cu înalţi ofiţeri ai armatei americane, poloneze şi italiene, din conducerea Forţei Multilaterale pentru Irak, respectiv a celei Multinaţionale întrunite şi cu guvernatorul provinciei Kandhar, în Afganistan.

Ministerul de interne de la Chişinău a anunţat eliberarea omului de afaceri britanic Ashok Ishwardas, răpit în apropierea aeroportului la 15 mai şi deţinut ulterior la Rîbniţa, în regiunea sub controlul autorităţilor separatiste transnistrene.

Un nou sondaj de opinie ale cărui rezultate au fost date publicităţii la Bucureşti sugerează că Alianţa D.A. PNL-PD continuă să conducă detaşat în preferinţele electoratului, cu 48%, urmată la distanţă, circa 30% de PSD.

Operaţiunea de eliberare a fost executată de o unitate specială a poliţiei Republicii Moldova. Potrivit comunicatului de presă, răpitorii ar fi cerut două milioane de dolari pentru eliberarea omului de afaceri, care în cursul detenţiei a fost supus torturii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut guvernului să pregătească un pachet de legi pentru reglementarea problemei privatizărilor din anii 1990 şi a impunerilor fiscale a marilor companii.

Termenul de contestare a privatizărilor ar urma să fie redus la 10 la 3 ani, iar legislaţia ar urma să constituie "o barieră în faţa unor proceduri administrative arbitrare şi să garanteze în mod real dreptul la proprietate".

Vladimir Putin este citat şi cu afirmaţia că la o întîlnire cu lideri ai lumii de afaceri, săptămîna trecută, a auzit "multe plîngerile justificate" despre comportamentul abuziv al autorităţilor fiscale.

Parlamentul de la Bişkek a confirmat numirea lui Kurmanbek Bakiev în funcţia de preşedinte interimar şi prim ministru al republicii. Vechiul parlament a acceptat să se autodizolve, în favoarea deputaţilor aleşi în scrutinul de la 13 martie. După înlăturarea de la putere a preşedintelui Askar Akayev, noile autorităţi au decis să convoace alegeri prezidenţiale la 26 iunie, iar Kurmanbek Bakiev şi-a anunţat candidatura.

Oficialităţile ruse au anunţat că prima lansare test a unei noi rachete balistice inter-continentate de pe un submarin va avea loc în al treilea trimestru al acestui an. Racheta, denumită "Bulava", care urmează să intre în dotarea flotei de submarine nucleare ruse, poate transporta pînă la zece focoase nucleare, ghidate individual şi are o rază de acţiune de peste opt mii de km.

În Irak s-au înregistrat noi acte de violenţă, cu ocazia unor ceremonii religioase anuale ale comunităţii şiite. Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi altele rănite în explozia unui automobil capcană în apropierea unei mulţimi de pelerini şiiţi ce se îndreptau spre oraşul sfînt Kerbala. La Bagdad, liderii politici irakieni s-au întîlnit din nou pentru a negocia posturile din viitorul guvern, în ajunul unei a doua reuniuni a Adunării Naţionale a Irakului, programată pentru mîine. Lista miniştrilor nu pare să fi fost definitivată.

Comisia centrală electorală de la Skopje a anunţat că formaţiunile de opoziţie au obţinut victorii importante în alegerile locale, preluînd primăria capitalei şi a altor mari municipalităţi. Coaliţia social-democrată de guvernare nu a obţinut decît 38 din totalul de 84 de poziţii de primar.

Parlamentul israelian a respins cu 72 de voturi, faţă de 39, propunerea desfăşurării unui referendum pe tema retragerii trupelor din Gaza. Un plebiscit ar fi însemnat ca retragerea, programată pentru vară, să fie întîrziată cu cîteva luni, iar premierul Ariel Sharon să piardă sprijinul principalului său partener de coaliţie, Partidul Muncii.

Parlamentul israelian urmează să decidă astăzi dacă să organizeze un referendum asupra deciziei cabinetului Sharon de a evacua la vara toate coloniile evreeşti din Fîşia Gaza şi patru din Cisiordania. Oponenţii planului speră ca un referendum să răstoarne decizia adoptată deja în cabinet şi parlament.

În Macedonia a avut loc duminică cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor locale considerate drept un test pentru stabilitatea politică a ţării. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat primul tur al alegerilor desfăşurate la 13 martie, semnalînd o serie de iregularităţi grave. Rezultatele preliminare ale scrutinului vor fi anunţate miercuri.

Ministrul de externe sudanez Mustafa Osman Ismail a declarat că guvernul de la Kartum va respinge orice rezoluţie ONU prevăzînd judecarea de către un tribunal internaţional a cetăţenilor sudanezi acuzaţi de crime de război. Ismail lua astfel poziţie faţă de proiectul de rezoluţie ONU susţinut de Franţa care prevede ca prezumtivii criminali de război din regiunea Darfur să fie deferiţi Curţii Penale Internaţionale. Proiectul de rezoluţie va fi suspus la vot miercuri în Consiliul de Securitate ONU. Statele Unite care nu au susţinut crearea Curţii Penale Internaţionale, pledează pentru înfiinţarea unui tribunal african special.

La Bişkek au avut loc astăzi şedinţe separate ale deputaţilor din vechiul legislativ recunoscut de Curtea Supremă şi din parlamentul rezultat în urma alegerilor controversate din februarie care se bucură de sprijinul Comisiei Electorale Centrale.

Emisarul OSCE la Bişkek Alojz Peterle a lansat duminică un apel la dialog politic pentru elucidarea actualului diferend constituţional rezultat în urma revoltei populare de săptămîna trecută şi a înlăturării de la putere a preşedintelui Askar Akayev.

Într-o declaraţie de presă referitoare la criticile exprimate de Ion Iliescu la adresa ministrului Justiţiei, Monica Macovei, Guvernul susţine că Ion Iliescu şi alţi lideri PSD au transformat-o pe Monica Macovei într-o ţintă pentru "atacuri politice defăimătoare" după ce a devenit evident că aceasta va reforma justiţia conform normelor europene şi va crea o strategie eficientă pentru combaterea corupţiei.

"Dacă aceste măsuri ar fi fost luate în timpul mandatelor de preşedinte ale lui Ion Iliescu, clauzele de salvgardare legate de reforma justiţiei şi anticorupţie nu ar fi fost impuse României de către Uniunea Europeană" - se mai arată în declaraţia dată publicităţii duminică.

Senatorul PSD Ion Iliescu a declarat, sîmbătă, la Piatra Neamţ, că ministrul Justiţiei, Monica Macovei are "un comportament arbitrariu şi abuziv" şi că "încalcă în mod flagrant principii pe care le promova atunci cînd aparţinea societăţii civile".