Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde, preşedintele Traian Băsescu repetă priorităţile de politică externă ale administraţiei sale, semnalînd alături de integrarea României în Uniunea Europeană, că Bucureştiul "trebuie să-şi consolideze legăturile cu ţări ca Ucraina, Georgia şi Moldova."

Întrebat ce rol ar urma să joace România, într-un al doilea val de tranziţii după căderea zidului Berlinului, preşedinte Băsescu declară că "România înţelege să-şi consolideze relaţiile cu Moldova, Ucraina şi Georgia. Relaţii bune între o ţară membră a Nato şi a Uniunii Europene cu aceste ţări semnifică un plus de securitate pentru sistemul euro-atlantic în ansamblul său."

Traian Băsescu a adăugat: "În acest moment, această zonă este teatrul a mai multe conflicte îngheţate, la frontierele orientale ale Uniunii Europene şi Alianţei Nord Atlantice: Transnistria, Osetia şi Nagorno-Karabach. Mai devreme sau mai tîrziu, aceste conflicte vor trebui reglementate pe cale diplomatică, dublată, la nevoie, de mijloace de intervenţie. Nu trebuie să ne amăgim şi să gîndim că ele vor rămîne la infinit îngheţate, fiindcă pot reizbucni în orice clipă. E mai bine ca procesul acesta să fie prevenit şi să se evite surprizele. Or, România are vocaţia de a fi extrem de activă în această zonă."

Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti precizează într-un comunicat că Planul de Acţiune semnat cu Ucraina nu semnifică faptul că UE sprijină construirea Canalului Bîstroe. Potrivit comunicatului, Planul de Acţiune prevede doar participarea activă la “promovarea Dunării cu scopul utilizării depline a potenţialului acestui fluviu, ca una din coloanele vertebrale ale transportului pe căile navigabile interioare europene”.

Cu citeva zile inainte de alegerile generale de duminica 6 martie, Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) din Moldova si-a mai nuantat pozitia privind neregulile comise in desfasurarea campaniei electorale si preotestele care ar putea urma scrutinului.

Vice-presedintele partidului Vlad Cubreacov si-a exprimat speranta ca scrutinul din 6 martie va fi unul liber si corect, chiar daca au existat unele momente care au incetatenit ideea ca, partial, alegerile au fost fraudate deja. "In cazul in care frauda va fi masiva - strazile vor fi pline" - a avertizat insa vicepresedintele PPCD.

Pentru prima data in Moldova va fi facut un sondaj la iesirea din centrele de votare – un asa-numit exit-poll. Sondajul va fi realizat de trei companiil de sondare a opiniei publice IMAS-INC Chisinau, CIVIS si CBS-AXA . El este coordonat de Institutul de Politici Publice.

Rezultatele vor fi transmise dumincia, 6 martie, imediat dupa ora 21 de televiziunile ProTV Chisinau si NIT – doi dintre finantatorii acestui sondaj.

Republica Moldova se situeaza pe ultimul loc in functie de salariul pe ora de munca, respectiv 0,3 euro, intr-un clasament care cuprinde 48 de tari europene, intocmit de Federatia Angajatorilor Europeni(FedEE).

Moldova este inclusa in grupul tarilor cu cel mai scazut nivel al salariului pe ora de munca, in care au mai fost plasate Romania, Ucraina, Albania, Serbia, Belarus, Bulgaria, Federatia Rusa, Letonia, Macedonia, Lituania si Bosnia-Hertegovina.

Cotidianul "Le Monde" consacră o mare parte a paginei sale europene României, în ediţia sa din 3 martie, publicînd un interviu cu preşedintele Traian Băsescu şi opinii ale unor parlamentari de la Bruxelles despre stadiul admiterii României în Uniunea Europeană. Corespondentul la Bruxelles al cotidianului francez citează opinia euro-deputatului german Markus Felber, şef al creştin-socialilor bavarezi, potrivit căruia ar fi "prea devreme ca Parlamentul să dea lumină verde României, cînd ea nu respectă încă criteriile de la Copenhaga".

Ziaristul dela "Le Monde" îi contrapune lui Ferber, spusele deputatului olandez Joost Lagendijk, intervievat prin telefon de la Bucureşti şi potrivit căruia "dacă spunem nu, vechiul guvern socialist riscă să exploateze faptul pentru a împiedica reformele."

Intervievat de "Le Monde" Pierre Moscovici, raportorul pentru România, este citat cu afirmaţia că "în România nu s-a petrecut nimic din decembrie încoace, care să justifice o schimbare de atitudine (a Parlamentului european), ba dimpotrivă!".

Presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca tara sa este dispusă sa acorde Irakului asistenta tehnica, precizind ca in schimb Rusia este interesata sa dezvolte o piata de afaceri in Irak. Alaturi de Franta si Germania, Rusia a fost una din tarile cele mai critice la adresa interventiei militare in Irak, condusa de Statele Unite.

Reprezentantul Natiunilor Unite in Tadjikistan a declarat ca alegerile de duminica demonstreaza ca democratia in aceasta tara se afla doar intr-o stare incipienta. Intr-un interviu acodata postului de radio Libertatea, Vladimir Sotirov a precizat ca Natiunile Unite sint ingrojorate si de faptul ca misiunea OSCE a ajuns la concluzia ca alegerile nu au respectat normele democratice, acceptate international.

Cu toate acestea, Natiunile Unite nu pot ignora faptul ca este vorba de primele alegeri desfasurate in conditii pasnice – a afirmat Sotirov.

Miercuri, cele doua partie de opozitie care au cistigat mandate au anuntat ca vor boicota lucrarile noului parlament, daca autoritatile nu vor examina cu atentie plingerile lor legate de desfasurarea alegerilor.

Dupa cum se stie, partidul presedintelui Rakhmonov va avea in continaurea o majoritate confortabila in legislativ.

In Azebaidjan a fost ucis redactorul sef al unei publicatii de opozitie de mare impact. Elmar Husseinov a fost impuscat azi noapte in apartamentul sau din Baku. Presedintel Ilham Aliyev a cerut o anchetarea acestei crime pe care a calificat-o "o lovitura puternica data democratiei azere”.

In Cisiordania a explodat o masina capcana, in apropirea unui loc sfint unde se ruga un grup de everei, sub paza armatei israeliene. Nu s-au inregistrat victime si nimeni nu si-a asumat responsabilitatea, dar atacul survine cu citeva ora inainte de intrevederea dintre presedintele autoritatii palestiniene Mahmud Abbas si presedintele Egiptului Hosni Mubarak. Discutiile se vor concetra asupra turneului diplomatic întreprins saptamina aceasta de Mahmud Abbas in Europa.

Starea sanatatii Papei Ioan Paul al doilea continua sa se imbunatateasca – a declarat un purtator de cuvint al Vaticanului. Papa, care sufera de Parkinson, a fost internat in doua rinduri in februarie, ca urmare a unor probleme respiratorii grave.

Preşedinţia rotativă a UE, exercitată în prezent de Luxembourg, a dat publicităţii o declaraţie în legătură cu ultimele zile ale campaniei electorale din R. Moldova. Amintind de angajamentul Chişinăului de a asigura derularea alegerilor legislative în condiţii libere şi echitabile - parte integrantă a Planului de acţiune semnat la 22 fegruarie de Consiliul de Cooperare UE/Moldova - preşedinţia luxembourgheză deplînge....

faptul că mediile de informare publice nu au reflectat în mod imparţial campania electorală. Amintind de acuzaţiile mai multor partide de opoziţie potrivit cărora poliţia şi administraţia locală au recurs la acte de intimidare şi de abuz de putere, Uniunea Europeană ia notă de intenţia anunţată de autorităţile moldovene de a lua măsuri de remediere a situaţiei şi speră că măsurile vor fi implenentate în ultimele zile ale campaniei electorale.

În acest context, Uniunea Europeană îşi reînnoieşte apelul adresat conducerii de la Chişinău, să asigure o atmosferă electorală lipsită de orice intimidare pentru candidaţii tuturor partidelor politice.

Presedintele Statelor Unite George Bush a confirmat informatiile ca liderul retelei teroriste al Qaida, Osama bin Laden i-a cerut aliatului sau din Irak sa organizere atacuri teroriste pe teritoriul Statelor Unite. “Sa impiedicam asemenea atacuri este in acest moment marea noastra preocupare” – a declarat presedintele Bush. A fost unul din rarele ocazii in care presedintele american a pomenit, in public, numele sefului retelei al Qaida.

Alegerile anticipate pot constitui o opţiune politică pe care actuala putere o are în vedere şi care poate fi necesară după semnarea Tratatului de aderare a României la UE in luna aprilie - a declarat într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvînt PNL Eugen Nicolăescu.

Colegiul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii va intra, pînă la sfîrşitul anului, în posesia întregii arhive a fostei Securităţi, nu doar a două treimi aşa cum a decis Consiliul Suprem de Aparare a Tarii - a declarat, pentru Radio Delta RFI, şeful CNSAS Gheorghe Onişoru. Predarea către CNSAS a arhivei fostei Securităţi ar urma să înceapă în 10 martie.

Procurorul general al Ucrainei, Svyatoslav Piskun, a confirmat astazi retinerea a doi suspecti de uciderea in anul 2000, a jurnalistului de investigatie Heorhy Gongadze. Piscun i-a cerut lui Mykola Melnychenko, fosta paza de corp a presedintelui Kucima sa revina in Ucraina pentru a depune marturii in acest caz.

Melnychenko, in prezent refugiat in Statele Unite, a facut o serie de ingregistrari clandestine care par sa demonstreze implicarea fostului presedinte in asasinarea lui Gongadze, acuzatii respinse de Kucima.

Partidele de opozitie din Tajikistan, care au trecut baremul electoral in alegerile de duminica trecuta, ameninta sa boicoteze viitorul Legislativ daca contestatiile lor privind fraudele electorale nu vor fi elucidate in mod corespunzator.

Hikmatullo Saifullozoda, purtatoarea de cuvant a Partidului renasterii islamice a declarat ca “daca nu vor fi organizate alegeri repetate, Partidul Renasterii islamice nu vede nici un sens sa faca parte din Parlament sau din Consiile locale si isi va rechema membrii din aceste institutii.”

Partidul comunist s-a alaturat Partidului renasterii islamice, Partidului Social Democrat si Partidului Democrat din Tajikistan declarand ca alegerile au fost falsificate.

Potrivit rezultatelor preliminare, Partidul Popular Democrat al presedintelui Emomali Rakhmonov, a obtinut 49 de mandate in parlamentul de 63 de locuri. Comisia Centrala pentru alageri si referendum a anuntat ca va organiza alegeri repetate in teri circumscriptii, insa nu este clar daca in cele indicate de opozitie.

Conducerile SRI şi CNSAS au decis ca predarea arhivei fostei Securităţi care nu priveşte siguranţa naţională să înceapă în 10 martie cu dosarele foştilor informatori aflate în arhivele SRI din Bucureşti şi din ţară, după care vor fi preluate dosarele celor urmăriţi de Securitate.

Mircea Dinescu, membru în Colegiul CNSAS, a acuzat SRI că a selectat, fără reprezentanţii CNSAS, dosarele care urmează să fie transferate. "Pe noi nu ne interesează 12 kilometri liniari de arhivă în care nu vom găsi nimic. Să ne dea magazia cu totul, nu doar nişte dosare periate de foşti securişti" - a subliniat Dinescu, potrivit MEDIAFAX.

Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Mircea Geoană a declarat că, în opinia lui, schimbarea strategiei de siguranţă naţională nu trebuie făcută "atît de brutal" cum intenţionează actuala putere.

"Am primit cu perplexitate anunţul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind acţiunea preventivă, ca strategie de siguranţă naţională. Este o schimbare atît de radicală şi brutală în problema siguranţei naţională, încît am decis să cerem audieri la Parlament, a celor responsabili în această privinţă" - a declarat Geoană.

Europarlamentarul olandez Joost Lagendijk, membru al Grupului Verzilor Europeni şi membru al Comisiei de politică externă a PE, a declarat la Bucuresti că dacă alegerile ar fi fost cîştigate de fosta guvernare, ar fi votat împotriva Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeana în luna aprilie.

“Situaţia este acum diferită, pentru că există un nou Guvern şi mă aflu aici pentru a vedea dacă noul Executiv face doar promisiuni sau este capabil să le îndeplinească, să demonstreze că este diferit faţă de Guvernul anterior” - a afirmat Joost Lagendijk, după întîlnirea cu ministrul de Externe român Mihai Răzvan Ungureanu.

Ministrul Apărării Naţionale Teodor Atanasiu a declarat într-o conferinţă de presă la sediul PNL din Bistriţa că Guvernul ar putea lua în calcul, pînă în vară, posibilitatea reducerii numărului de ministere de la 26 la 15 - transmite MEDIAFAX.

Ministrul a precizat ca nu s-a discutat despre o remaniere, ci s-a pus problema unei structuri guvernamentale care să fie mai eficiente.

Procurorul general al Ucrainei Sviatoslav Piskun a anuntat ca cei doi suspecti arestati in cazul decapitarii jurnalistului Heorhiy Gongadze in 2000, sunt doi colonei de politie.

Presedintele ucrainean, Viktor Yuscenko anuntase ieri ca autoritatile au solutionat dosarul si a acuzat fostul regim al presedintelui Leonid Kucima ca ar fi musamalizat cazul.

Moartea lui Gongadze, care a scris despre coruptia la nivel inalt in Ucraina, a provocat proteste masive la Kiev, fostul presedinte Leonid Kucima fiind acuzat ca a comandat asasinatul. Kucima a negat aceste acuzatii.