Moldovan voters went to the polls in Moldova on 6 March to elect a new parliament which in turn will elect a new head of state. Voters could choose among 23 competitors: nine political parties, three electoral blocs, and 12 independent candidates.

Citizens from the separatist region of Transdniester could only cast their ballots in special polling stations in the security zone. The elections were monitored by some 2,500 domestic and about 750 international election observers.

For the first time in the history of the republic, the elections have been accompanied by exit polls carried out in 220 polling stations among some 13,000 voters by three polling agencies commissioned by the Public Policy Institute.

According to the polls, the Communist Party has garnered 42% of the ballots, followed by the Democratic Moldova Bloc (28%) and the Christian Democratic Popular Party (14%).

Papa Ioan Paul II a reapărut azi pentru a doua oară în ultimele 11 zile la fereastra spitalului de la Roma unde este tratat de o afecţiune respiratorie. Papa a făcut semn cu mâna spre o mulţime de câteva sute de oameni din faţa spitalului, o acţiune percepută drept dovadă că starea sănătăţii suveranului Pontif se îmbunătăţeşte.

Patriarhul ecumenic Bartholomeu I s-a rugat azi la biserica Sfântul Spiridon de la Bucureşti împreună cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Teoctist pentru sănătatea Papei Ioan Paul II, urându-i mulţi ani.

Partidul de centru-dreapta la putere în Franţa, Uniunea pentru o Majoritate Populară a început campania pentru referendumul asupra Constituţiei Europene, programat pentru 29 mai, reafirmându-şi în acelaşi timp opoziţia faţă de primirea Turciei în Uniunea Europeană.

Liderul formaţiunii Nicolas Sarkozy a început campania cu sloganul: "Europa merită ca noi să spunem da”. Un vot favorabil Constituţiei Europene pare a fi greu de obţinut în Franţa unde, potrivit sondajelor de opinie, doar a patra parte a alegătorilor sprijină proiectul, iar majoritatea este indecisă.

Forţele de ordine din Turcia au făcut uz de bastoane şi gaze lacrimogene la dispersarea unei demonstraţii neautorizate organizată de activişti de stânga pentru a celebra ziua internaţională a femeii. Cei aproximativ 300 de participanţi la demonstraţie au denunţat politica discriminatorie a guvernului, cerându-i să asigure respectarea drepturilor femeilor în Turcia.

Procuratura din Italia a anunţat deschiderea unei anchete penale în cazul agentului italian de securitate Nicola Calipari împuşcat mortal de militari americani în Irak vineri, în cursul operaţiunii de eliberare a jurnalistei italiene Giuliana Sgrena, ţinută în captivitate de o grupare de insurgenţi irakiani. Revenită în Italia, Giuliana Sgrena, rănită la umăr de focurile trase de forţele americane, a declarat postului italian de radio:

"Eram îngrijorată pentru că cei care m-au ţinut ostatec mă averizaseră la eliberare să fiu atentă pentru că ar exista americani care n-ar dori să mă întorc vie în Italia. Am crezut că este doar o ultimă încercare de a mă intimida şi nu am luat avertismentul în serios. Dar la un moment în drum spre aeroport ne-am pomenit sub o ploaie de gloanţe – a fost teribil – s-a tras fără avertizare şi ne-am dat seama că în apropiere se află un tanc american din care s-a deschis foc asupra noastră” - a declarat jurnalista Giuliana Sgrena de la publicaţia Il Manifesto postului italian de radio. Autotităţile americane au declarat că vor investiga acest caz cu toată seriozitatea.

Viceprim-ministrul irakian, Barham Salih a declarat că parlamentul irakian ales pe 30 ianuarie se va întruni în prima sa şedinţă pe 16 martie. Într-un interviu la televiziunea al-Arabiya, Salih şi-a exprimat speranţă că pînă atunci Alianţa şiită Irakul Unit care a obţinut majoritatea voturilor şi formaţiunile politice ale kurzilor care au ieşit pe locul doi vor ajunge la o înţelegere privind componenţa noului guvern.

Preşedinţii Siriei şi Libanului au programată o întrevedere luni la Damasc pentru a discuta redislocarea militarilor sirieni din Liban. La Bruxelles, coordonatorul politicii externe şi de Securitate a Uniunii Europene, Javier Solana a cerut Siriei să prezinte un calendar concret al retragerii militarilor săi din Liban. O cerere repetată astăzi şi de Casa Albă de la Washington, prin consilierul Dan Bartlett, într-un interviu la postul de televiziune CNN.

În Kîrgîstan aproximativ 1000 de peroane au blocat principalul traseu rutier care leagă provincia estică Narîn de capitala Bişkek, în semn de protest faţă de hotărârea comisiei electorale locale de a interzice unui candidat din opoziţie să participe la turul doi al alegerilor parlamentare, duminica viitoare.

În oraşul Jalal-Abad din sudul ţării, în jur de 2000 de persoane au participat lo o demonstraţie, unii cerând anularea primului tur al scrutinului parlamentar de acum o săptămână, alţii – demisia preşedintelui Askar Akayev şi a guvernatorului din Jalal-Abad, acuzaţi că nu au asigurat desfăşurarea corectă a alegerilor.

Potrivit sondajelor la ieşirea de la secţiile de votare efectuate la comanda Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Partidul Comuniştilor a acumulat aproximativ 42% de voturi la alegerile parlamentare de astăzi, urmat de blocul Moldova Democrată cu 28% şi Partidul Popular Creştin Democrat cu 14%.

După închiderea secţiilor de votare, Comisia Electprală Centrală a făcut cunoscut că s-a înregistrat o prezenţă la urne suficient de mare ca alegerile să fie declarate valabile. Potrivit ultimelor informaţii disponibile, până la ora 19 votaseră aproximativ 59 la sută din alegători, la cele 1970 de secţii de votare, inclusiv 9 deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană şi 23 – pentru cei aflaţi în străinătate.

Pana la ora 17.00 in Republica Moldova s-au prezentat la urne 49,55% din alegatori - a comunicat pentru presa Ion Cucu, vicepresedinte al CEC. La aceeasi ora, la Bucuresti votasera 2300 de persoane, in majoritate studenti.

Ion Mazur, presedintele biroului respectiv de votare, a declarat pentru BASA-press ca nu au fost inregistrate incidente.

In Ucraina au votat 113 persoane in prima jumatate a zilei din cele 3800 incluse in liste. Potrivit presedintelui biroului electoral, Ion Stavila citat de Basa-Press, votarea decurge normal.

In Italia, tara in care, potrivit datelor neoficiale, se afla cei mai multi cetateni moldoveni care muncesc in strainatate, au votat numai 340 de personae, majoritatea angajati ai misiunii diplomatice.

In total, in strainatate au fost deschise 23 de sectii de votare.

Aproximativ 15 reprezentanti ai Federatiei Organizatiilor Studentesti si de Tineret din Moldova (FOSTM) picheteaza sediul Comisiei Electorale Centrale(CEC). Ei sunt nemultumiti de modul in care a fost solutionata problema votarii studentilor.

Angel Agache, presedintele FOSTM, a declarat pentru BASA-press ca aproape 100 de mii de studenti au fost privati de dreptul de a-si exercita dreptul la vot. "Din cele peste 75 mii de certificate cu drept de vot care au fost perfectate de Comisie, au fost ridicate doar doua mii", a afirmat Agache.

El a subliniat ca FOSTM nu cere nimic CEC-ului, doar isi manifesta dezacordul in legatura cu hotararea pe care a adoptat-o. FOSTM ceruse deschiderea sectiilor de votare in cadrul institutiilor de invatamant.

Plenul Congresului de unificare a PNŢCD cu URR şi de lansare a PPCD a adoptat statutul partidului şi programul acestuia. Delegaţii au adoptat deasemeni rezoluţia PPCD care încheie congresul de unificare şi prin care, printre altele, este lansat un apel societăţii civile de a susţine demersul PPCD.

Rezoluţia consideră că principalii vinovaţi pentru situaţia dezastruoasă a societăţii româneşti sînt "securiştii şi activiştii comunişti", motiv pentru care PPCD va promova Legea lustraţiei şi solicită partidelor democratice să adopte în statutele lor punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, care se regăseşte şi într-o rezoluţie a PPE din 2004.

PSD va introduce moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pentru proiectul de modificare a Codului Muncii - a declarat fostul ministru al Muncii Marian Sîrbu. Vorbind într-o conferinţă de presă deputatul PSD Marian Sîrbu a afirmat că încercarea Executivului de a modifica actualul Cod al Muncii este nejustificată din punct de vedere economic şi ar fi "în mod vădit" favorabilă patronilor şi "în mod substanţial" în detrimentul salariaţilor.

Conform datelor anuntate la ora 13 de Comisia Electorala Centrala, participarea la vot la nivel national a fost de 30%, 40% in raioanele Floresti si Cantermir si 35% in strainatate. Potrivit CEC in continuare voteaza foarte activ raioanele de nord, Briceni, Ocnita, Dondiusesni, iar o participare mai mare decat asteptarile este inregistrata la sectiile speciale pentru cetatenii din Transnistria.

La Rabnita au fost aduse buletine de vot suplimentare din rezerva Consiliului electoral de circumscriptie. Preşedintele CEC, Petru Railean, a pronosticat o participare mai activă a alegătorilor decît în anul 2001, cînd au votat 67,5 % din alegători.

Presedintele Asociatiei “Pro Democratia” din Romania, Cristian Parvulescu a declarat ca observatorii organizatiei au inregistrat pe parcursul zilei, la sectiile de votare din provincie mai multe neregularitati de natura procedurala. Parvulescu a spus insa ca nu este foarte clar daca acestea pot duce sau nu la fraudarea alegerilor.

Cei 150 de observatori de la “Pro Democratia” se afla in prezent, potrivit lui Parvulescu, pe trasee in 70 de echipe.

Deputatul lituanian, Skirmantas Pabediniskas, a declart ca au fost inregistrate multiple incalcari ale legislatiei electorale. In particular deputatul a notat, potrivit agentiei Itar-Tass, prezenta in listele de vot a „sufletelor moarte” si lipsa din aceste liste a multor persoane care s-au prezentat la vot. La fel, caracterul secret al votului a fost deseori incalcat si, a apreciat deputatul lituanian, exista ingrijorari ca partidele de opozitie ar proceda la manifestari de protest impotriva rezultatelor alegerilor. Un deputat rus, Ahmed Beleloev, care participa la misiunea de monitorizare din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat presei ruse ca autoritatile se comporta mai agresiv cu observatorii vorbitori de limba rusa.

La ambasada Moldovei s-au adunat pentru a vota mii de persoane, in majoritate studenti care au venit la Bucuresti din toata tara. Ministerul transporturilor a permis studentilor moldoveni sa calatoreasca gratis pe tren, acestia trebuind sa prezinte legitimaţia de student şi un act de identitate. Procesul de votare de la Ambasada Moldovei, singura sectie de votare din Romania, merge foarte lent, fiind amenajate doar trei cabine de vot.

Agentia de stat Moldpres relateaza ca la Moscova agenti electorali ai Blocului Moldova Democrata fac agitatie electorala si, imbracati in haine galbene, culoarea electorala a blocului, ii insotesc pe alegatori spre ambasada. Ambasada Moldovei la Moscova nici nu a confirmat dar nici nu a infirmat aceste acuzatii.

Un jurnalist german care a relatat despre campania electorală din Moldova şi conflictul transnistrean pentru postul public german de radio ARD, a fost contactat de Ambasada moldoveană din Berlin, cerându-i-se informaţii despre vizita sa în Transnistria.

Jurnalistul Jan Pallokat a declarat Europei Libere că Ambasada Moldovei i-a cerut transcrierea interviului făcut cu ministrul adjunct de Externe de la Tiraspol, Vitalii Iankovski, înainte ca el să fi fost difuzat.

Jan Pallokat:„A fost un amestec ciudat între încercarea de a mă controla şi teama că aş putea scrie o relatare greşită care să avantajeze autorităţule transnistrene. M-a amuzat discuţia cu reprezentanta Ambasadei, dar, de fapt, situaţia nu a fost amuzantă, pentru că este vorba de o tentativă de cenzură”.

Surse diplomatice de la Ambasada moldoveană la Berlin au confirmat pentru Europa Liberă că jurnalistul german a fost contactat, dar nu pentru a i se cere transcrierea interviului cu ministrul adjunct de Externe al autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, ci pentru a preciza când şi dacă va fi difuzat în Germania acest interviu.

Congresul de unificare dintre PNŢCD şi URR a adoptat în unanimitate protocolul de comasare prin absorbţie a URR. Potrivit protocolului, PNŢCD îşi va schimba denumirea în PPCD, iar timp de şase luni de la înregistrarea noului statut la Tribunal se va păstra între paranteze şi actuala denumire a partidului, în timp ce URR îşi încetează activitatea şi va fi radiat din Registrul partidelor politice.

Unul din articolele noului statut al partidului prevede că numele partidelor care au contribuit de-a lungul timpului la formarea acestei formaţiuni, respectiv PNŢCD, PNŢ, PNR, PŢ, ANCD şi URR fac parte din patrimoniul noului partid şi nu pot fi folosite de nici o altă formaţiune politică.