Casa Albă de la Washington a calificat drept absurde insinuările jurnalistei italiene Giuliana Sgrena că militarii americani în Irak ar fi încercat în mod deliberat s-o ucidă, atunci când au tras vineri asupra maşinii sale în care se deplasa spre aeroportul din Bagdad după ce fusese eliberată din captivitatea unei grupări insurgente irakiene.

În timpul incidentului Giuliana Sgrena a fost rănită în umăr, iar ofiţerul italian de securitate Nicola Calipari a fost împuşcat mortal. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Scott McClellan a declarat că este de neimaginat ca militari americani să tragă în cunoştinţă de cauză în civili. Statele Unite au promis elucidarea completă a acestui caz, iar procuratura italiană a deschis o anchetă penală.

Preşedinţii Lituaniei şi Estoniei şi-au anunţat refuzul de a participa pe 9 mai la Moscova la ceremoniile de marcare a 50 de ani de la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al doilea război mondial. În urma unei înţelegeri secrete cu Germania Nazistă, Uniunea Sovietică a invadat înainte de război republicile baltice. Preşedinta Letoniei, Vaira Vike-Freiberga a declarat că se va alătura altor lideri mondiali la ceremoniile de la Moscova pe 9 mai pentru a încerca să convingă Rusia să-şi asume răspunderea pentru pactul Molotov - Ribbentrop.

Preşedinţii Libanului şi Siriei, Emil Lahoud şi respectiv Bashar Assad au convenit azi în cursul convorbirilor la Damasc asupra redislocării contingentului de aproximativ 14 mii de militari sirieni din Liban, care ar urma să fie masaţi la graniţa de est a Libanului. Declaraţia finală a convorbirilor nu menţionează însă un calendar al retragerii militarilor sirieni din Liban, problemă lăsată pe seama unei comisii mixte.

În cursul unor proteste de stradă care continuă în mai multe regiuni din Kîrgîzstan, partide de opoziţie au cerut alegeri prezidenţiale anticipate şi anularea rezultatelor primului tur al scrutinului parlamentar de pe 27 februarie, pe motiv că ar fi fost falsificat.

Un tribunal din oraşul german Potsdam a declarat drept teroristă mişcarea de tinerat neo-nazistă "Freikorps", care a organizat atacuri împotriva unor magazine şi baruri deţinute de cetăţeni străini în Germania, în perioada august 2003 – mai 2004.

Este pentru prima dată din anii 1980 încoace că o instanţă germană condamnă membrii unei organizaţii de extremă dreapta pe baza unor acuzaţii de terorism. În total 11 membri ai "Freikorps" au fost condamnaţi la închisoare între 8 luni şi 4 ani şi jumătate sau au primit pedepse cu închisoarea cu suspendare.

Comsia Electorală Centrală de la Chişinău a anunţat după numărarea tuturor buletinelor de vot că Partidul Comuniştilor a ieşit pe primul loc în alegerile parlamentare de ieri, obţinând 56 de mandate din 101 în viitorul Parlament

– o majoritate care le permite comuniştilor să formeze Guvernul, dar nu şi să aleagă şeful statului. Partidul Comuniştilor a pierdut 15 locuri în Parlament faţă de legislatura precedintă. Pe locul doi în urma alegerilor de duminică se plasează Blocul Moldova Democrată care va avea în Parlament 34 de locuri, urmat dă Partidul Popular Creştin Democrat, cu 11 mandate.

Misiunea de monitorizare a alegerilor condusă de OSCE a declarat că scrutinul a întrunit în general standardele internaţionale, deşi mai există îngrijorări.

Primul-ministru român, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a întâlnit cu şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, ambii reafirmând, potrivit unui comunicat al Guvernului, că România se află în graficul procesului de aderare la Uniunea Europeana, care prevede primirea României în Uniune la 1 ianuarie 2007.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat speranţa că politica Republicii Moldova, în urma alegerilor de duminică, va fi una clar pro-europeană, el amintind că România susţine aspiraţiile europene ale statului vecin.

„Cred că mai important decît rezultatul alegerilor este perspectiva. Vreau să vedem care va fi configuraţia politică viitoare a Republicii Moldova, care vor fi opţiunile fundamentale”, a spus Tăriceanu.

Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a declarat că România se va opune în continuare proiectului ucrainean de construcţie a canalului navigabil Bîstroe în Delta Dunării şi va descuraja o decizie a noilor autorităţi de la Kiev pentru finanţarea etapei a doua a construcţiei.

„Ramânem deschişi dialogului cu Ucraina şi cu organizatiile internationale pentru rezolvarea problemei Canalului Bîstroe, în deplinul respect al dreptului internaţional” - a spus Tăriceanu într-un mesaj transmis la simpozionul „Avem o Deltă - Cum procedăm?”.

Trei foşti parlamentari ai Partidului Social Democrat, numiţi în funcţie de consilieri diplomatici în ultimele zile ale mandatului de guvernare al PSD anul trecut, au dat în judecată Ministerul de Externe, pentru că le-a fost desfăcut contractul de muncă. Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că cei trei au fost concediaţi pentru că numirea lor fusese făcută pe criterii politice.

Ministrul român de Externe Mihai Răzavn Ungureanu a declarat că a cerut angajaţilor cu funcţii de conducere în minister să solicite CNSAS propriul dosar de Securitate, pentru a nu exista suspiciuni asupra lor, urmînd ca, pînă la sfîşitul anului, toţi membrii corpului diplomatic să facă acest lucru. Ungureanu a precizat potrivit Mediafax că nu se pune problema unor sancţiuni administrative pentru cei care au colaborat cu fosta Securitate, acest gest avînd mai mult o valoare morală.

Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kuchma a participat la înmormântarea la Kiev a fostului ministru de Interne Yury Kravchenko, mort în circumstanţe neelucidate vinerea trecută, înainte de a fi interogat în cazul asasinării journalistului Heorhiy Gongadze. Fiind el însuşi bănuit de implicare în asasinarea lui Gongadze, Kucima a declarat că fostul ministru de Interne n-ar fi avut nici o legătură cu acest caz.

Numeroase oficialităţi italiene inclusiv premierul Silvio Berlusconi au participat la Roma la înmormântarea ofiţerului Nicola Calipari din serviciile speciale italiene, împuşcat vineri de militari americani în Irak. Calipari o însoţea spre aeroporul din Bagdad pe jurnalista Giuliana Sgrena, eliberată din captivitatea unei grupări insurgente irakiene, când forţele americane au deschis foc asupra maşinii lor. Procuratura italiană a deschis o anchetă penală.

Preşedinţii Libanului şi Siriei, Emil Lahoud şi respectiv Bashar Assad au convenit în cursul convorbirilor la Damasc asupra unui calendar de retragere parţială a contingentului de aproximativ 14 mii de militari sirieni din Liban, care într-o primă fază ar urmă să fie redislocaţi la graniţa de est a Libanului.

În cursul unei demonstraţii în oraşul Kandahar din sudul Afganistanului sute de manifestanţi au intrat în altercaţii violente cu poliţia, 18 persoane fiind rănite. Demonstraţiile fuseseră organizate pentru a cere autorităţilor locale să întărescă măsurile de securitate la Kandahar, unde mai multe persoane au fost răpite în scop de răscumpărare de către organizaţii criminale.

Trupele ministerului de Interne din Cecenia au anunţata arestarea a 12 militanţi, bănuiţi de implicare în atacul terorist de la scoala din Beslan în septembrie trecut, în cursul căruia au murit aproximativ 330 de persoane.

În Irak, un nou atentat sinucigaş cu maşină capcană a făcut 15 victime în oraşul Balad, iar într-un atac al grupărilor insurgente la Baquba au fost ucişi 10 militari din forţele irakiene de securitate - a anunţat ministerul de Interne din Irak.

Papa Ioan Paul II ar putea fi externat în două săptămâni, înaintea Paştelui catolic, de la spitalul Gemeli din Roma unde este tratat de o afecţiune respiratorie - a anunţat un purtător de cuvânt al Vaticanului, precizând că starea sănătăţii suveranului Pontif continuă să se îmbunătăţească.

Uniunea Europeană a calificat drept “folosire disproporţionată a forţei” acţiunile poliţiei de la Istanbul care a făcut uz de bastoane şi gaze lacrimogene pentru a dispersa ieri o manifestaţie neautorizată, dedicată zilei internaţionale a femeii. Ministrul de Externe al Turciei Abdullah Gul a promis declanşarea unei anchete.

Potrivit datelor finale ale alegerilor legislative din Republica Moldova facute publice de Comisia Electorala Centrala, dupa procesarea a 100% din buletinele de vot valabile, doar trei formatiuni politice au depasit pragul electoral .

Agenţia de presa BASA relatează că Partidul Comunistilor din Republica Moldova, pentru care au votat peste 711 mii alegatori, a acumulat 46,10 la suta din sufragii. PentruBlocul "Moldova Democrata" au votat 438900 de alegatori, acumuland 29,41 la suta din voturi. Partidul Popular Crestin Democrat, pentru care au votat 133,8 mii de cetateni, a obtinut 9,7 la suta din sufragii.

Într-o declaraţie a Misiunii Internaţionale de Monitorizare a Alegerilor se arată că scrutinul din 6 martie din Moldova s-a desfăşurat în general conform majorităţii standardelor OSCE şi ale Consiliului Europei.

Kimmo Kiljunen, care a condus delegaţia de observatori a Adunării Parlamentare OSCE, a declarat că respectarea standardelor electorale OSCE a fost pusă în umbră de condiţiile inegale de desfăşurare a campaniei electorale şi de restricţiile privind accesul la mass media, aspecte negative care au fost semnalate deja la alegerile din 2003 şi care nu îşi au locul într-o democraţie.

La rîndul său, şeful delegaţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Andre Kvakkestad a deplîns faptul că în Moldova nu s-a dat curs recomandării din 2001 de a se coborî plafonul accesului în parlament.

Vorbind din partea Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Istvan Gyarmati a declarat că regulamentele restrictive legate de campania electorală şi accesul la mass media au împiedicat informarea alegătorilor în ceea ce priveşte toţi concurenţii electorali.

Potrivit datelor publicate de Comisia Electorala Centrala dupa procesarea a 97,36 la suta din buletinele de vot valabile, pragul electoral a fost depasit de doar trei formatiuni politice. Conform datelor CEC Partidul Comunistilor din Republica Moldova a acumulat 46,09% din sufragii, Blocul "Moldova Democrata"28,3% si Partidul Popular Crestin Democrat cu 9,1% din voturi.