Într-o reacţie la anunţul uciderii de către trupele ruse a fostului preşedinte al Ceceniei, Aslan Maskhadov, un purtător de cuvînt a Comisiei Europene a spus la Bruxelles, că evoluţia situaţiei din regiunea nord-caucaziană este urmărită îndeaproape. "Nu este clar ce impact va avea moartea lui asupra situaţiei securităţii, care rămîne o mare problemă de îngrijorare pentru noi" ...

- a afirmat Amadeu Altafaj Tardio, menţionînd "relatări credibile" despre violări ale drepturilor omului la scară extinsă, inclusiv cazuri de luări de ostateci şi dispariţii. Uniunea Europeană se pronunţă în continuare pentru o soluţionare politică a conflictului, "bazată pe sprijinul şi încrederea populaţiei şi respectarea integrităţii teritoriale a Rusiei".

Oficialităţi de la Jericho au anunţat că o serie de convorbiri pentru cedarea de către israelieni a controlului securităţii în zona Cisjordaniei autorităţii palestiniene s-au încheiat fără un acord, dar că negocierile vor continua.

Ceva mai devreme, generalul Jibril Rajoub, consilierul pentru securitatea naţională a Autorităţii Palestiniene declarase că toate grupările palestiniene au căzut de acord să pună capăt atacurilor împotriva unor obiective din interiorul Israelului. El a atras însă atenţia că nu pot fi excluse complet atacuri "izolate".

La Belgrad, în cadrul procesului celor învinovăţiţi de asasinarea premierului sîrb Zoran Djinjic, în urmă cu doi ani, unul din principalii suspecţi, Dejan Milenkovic s-a declarat nevinovat. Milenkovic a fost arestat în Grecia în 2004 şi a refuzat să răspundă pînă acum la întrebările anchetarorilor. Nevinovat s-a declarat, de data aceasta, în faţa Tribunalului internaţional pentru crimele de război din fosta Iugoslavie, de la Haga, şi fostul general de armată Momcilo Perisic. Impotriva lui Perisic, fost şef al Marelui Stat Major al armatei sîrbe între 1993-1998, tribunalul a formulat opt capete de acuzare de crime împotriva umanităţii şi cinci de crime de război, în cursul conflictului din Bosnia, din anii 1992-1995.

La încheierea convorbirilor purtate la Berlin cu Gerhard Schroeder, cancelarul Germaniei, preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko a declarat că presupune că Uniunea Europeană va da anul acesta calificativul de "economie de piaţă" ţării sale, un gest cheie pe calea deschiderii negocierilor de aderare la organismul continental.

Cancelarul german a reacţionat sceptic, răspunzîndu-le reporterilor: "Ar fi cu totul greşit să se cadă de acord cu o dată pentru începerea de convorbiri bilaterale". Iuşcenko a declarat reporterilor că a cerut ajutorul cancelarului german pentru securizarea frontierei Ucrainei cu Transnistria, o provincie a spus preşedintele "care crează probleme de securitate nu numai regiunii noastre dar şi întregii Europe".

Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, aflat într-o vizită la Craiova, a declarat în cursul unor convorbiri cu oficalităţi judeţene: "viziunea noastră este ca aderarea României la Uniunea Europeană să se producă în 2007, dar asta nu reprezintă o garanţie. Există un risc real de aplicare a clauzei de salvagardare" a precizat Scheele.

Potrivit unui comunicat la Biroului de presă al Guvernului, premierul Călin Popescu Tăriceanu se va deplasa joi şi vineri la Madrid, pentru a participa la o reuniune internaţională pe tema "democraţie, terorism şi securitate". In marginea reuniunii sînt anunţate întrevederi ale premierului cu omologii săi din Spania, Grecia, Polonia, Luxemburg şi Norvegia.

Ministerul agriculturii din Bulgaria, citat de France Presse, a anunţat interdicţia importurilor de porci şi carne de porc din România, pentru a se preveni răspîndirea unei boli virale contagioase. Boala nu afectează omul dar ar fi extrem de contagioasă pentru animale.

De la Bagdad, ştiri de ultimă oră transmise de agenţiile de presă semnalează că persoane înarmate au întreprins un atac împotriva unui convoi de maşini oficiale în care se afla ministrul irakian al planificării, Mehdi al-Hafid. Una din gărzile acestuia a fost ucisă, dar ministrul a supravieţuit atentatului, afirmă o depeşă a agenţiei Reuters.

Adjunctul procurorului general al Rusiei, Nikolai Shepel a declarat la o zi după anunţul uciderii fostului preşedinte al Ceceniei, Aslan Mashadov, că rudele lui nu vor primi autorizaţia să-l îngroape, deoarece legislaţia rusă nu permite ca trupurile teroriştilor să fie redate familiei. Maskhadov şi-a pierdut viaţa într-un raid al forţelor speciale ruse în satul cecen Tolstoi-Iurt. Gherilele cecene au repetat că îşi vor continua acţiunile împotriva administraţiei ruse din republică.

Preşedintele român Traian Băsescu a plecat la Washington, unde se va întâlni miercuri cu preşedintele George Bush şi alte oficialităţi americane. Băsescu a declarat înainte de plecare că scopul vizitei este să clarifice, să dezvolte şi să consolideze colaborarea politică, militară şi economică dintre România şi Statele Unite.

Preşedintele american George Bush a declarat că strategia imediată a Statelor Unite este să elimine ameninţările teroriste în afara ţării, folosind politica atacurilor preventive, astfel încât să nu fie nevoie să le facă faţă în interior. „Este mai puţin probabil ca teroriştii să pună în pericol securitatea noastră atât timp cât ei sunt îngrijoraţi de propria lor securitate” - a spus Bush.

Oficialităţi ruse din Caucazul de Nord au anunţat că liderul separatist cecen Aslan Maskhadov a fost ucis în cursul unei operaţiuni întreprinse de forţe speciale. Potrivit generalului rus Ilia Şabalkin, cadavrul lui Mashadov a fost identificat.

Pus la curent cu rezultatele operaţiunii, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la Moscova: „Mai este mult de lucru în Cecenia. Este necesar să ne sporim eforturile pentru a apăra de bandiţi cetăţenii republicii cecene şi întregii Rusii”.

Maskhadov a condus forţele separatiste cecene în războiul cu armata federală rusă din 1994-96, iar după încheierea ostilităţilor a fost ales, în 1997, preşedinte al Ceceniei. El a fost înlăturat doi ani mai tîrziu, în cursul unui nou conflict militar. Moartea sa nu a fost confirmată deocamdată de luptătorii separatişti ceceni.

Sute de femei au cerut, în cursul unor proteste de stradă la Vladikavkaz în sudul Rusiei, demisia guvernatorului local din Osetia de Nord, Alexander Dzasokhov, pe care îl acuză că nu a făcut nimic pentru a descoperi vinovaţii de luarea de ostateci la şcoala din Beslan în septembrie trecut, atac soldat cu peste 330 de victime. „Nimeni nu şi-asumat responsabilitatea pentru moartea copiilor noştri nici până astăzi” - a declarat în cursul protestelor liderul Comitetului mamelor de la Beslan, Sussana Dudiyeva.

În deschiderea unei conferinţe internaţionale la Madrid pe problemele combaterii terorismului, prinţul moştenitor al Spaniei Filip a făcut apel la unitatea tuturor forţelor democratice în lupta cu terorismul internaţional. Conferinţa de patru zile reuneşte în jur de 200 de oficialităţi internaţionale şi experţi de securitate, care discută noi căi de combatere a terorismului, la un an de la atacurile cu bombă în trenurile de la Madrid, care au ucis pe 11 martie 2004 191 de persoane. Printre participanţii la conferinţă se numără şi Secretarul General al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, preşedintele afgan Hamid Karzai, şeful Consiliului Naţional de Securitate din Rusia Igor Ivanov.

Ministrul italian de Externe, Gianfranco Fini a cerut Statelor Unite să-i identifice şi să-i tragă la răspundere pe militarii americani responsabili de omorârea în Irak a ofiţerului italian de securitate, Nicola Calipari. Militari americani au deschis foc asupra maşinii lui Calipari, care o transporta vineri la aeroportul din Bagdad pe jurnalista Giuliana Sgrena, eliberată din captivitatea unei grupări insurgente. Ministrul italian de Externe a spus că acest accident tragic trebuie elucidat.

La apelul organizaţiei islamice Hezbollah, zeci de mii de persoane s-au adunat la o demonstraţie la Beirut în sprijinul prezenţei militare siriene în Liban. Dorindu-se a fi o replică la protestele opoziţiei libaneze care cere retragerea din Liban a contingentului de 14 mii de militari sirieni, demonstraţia are loc la o zi după ce preşedinţii sirian şi libanez au convenit ca trupele siriene în Liban să fie redislocate spre graniţa de est a ţării.

Primul ministru al provinciei Kosovo Ramush Haradinaj şi-a dat demisia în urma dezvăluirii că Tribunalul Naţiunilor Unite de la Haga îl acuză de crime de război. Haradinaj, comandant de rang înalt în armata de gherilă a albanezilor din Kosovo în conflictul din 1998-99, a declarat la o şedinţă extraordinară a cabinetului kosovar că este nevinovat şi că se va prezenta în faţa magistraţilor de la Haga pentru a-şi pleda nevinovăţia. Oficialităţi NATO au anunţat că au trimis trupe suplimentare în Kosovo pentru cazul în care demisia primului ministru va provoca tulburări inter-etnice.

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn a declarat că imaginile televizate de la Istanbul unde duminică poliţia turcă a pus capăt unei manifestaţii dedicate zilei internaţionale a femeilor au deteriorat imaginea Turciei de ţară candidată la integrarea în Uniunea Europeană.

Bruxellesul a calificat drept “uz disproporţionat al forţei” folosirea de către poliţia turcă a bastoanelor şi gazelor lacrimogene pentru dispersarea demonstraţiei. Ministrul de Externe al Turciei Abdullah Gul a promis declanşarea unei anchete. La mitingul neautorizat au participat aproximativ 300 de persoane care cereau guvernului să asigure respectarea drepturilor femeilor.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco s-a întâlnit la Berlin cu preşedintele german Horst Koehler şi ministrul de Externe Joschka Fischer. În cursul vizitei în care urmăreşte să reafirme interesului Ucrainei de a se apropia de NATO şi Uniunea Europeană, Iuşcenco se va întâlni mâine cu cancelarul german Gerhard Schroeder şi va rosti un discurs la Bundestag.

Primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, răspunzând unor mustrări la adresa Guvernului lansate ieri seara de preşedintele Băsescu, a declarat că măsurile legislative pentru a face din evaziunea fiscală un act criminal vor fi elaborate de Guvern până la sfârşitul lunii, aşa cum fusese stabilit în planul de reformă a fiscalităţii.

Casa Albă de la Washington a calificat drept absurde insinuările jurnalistei italiene Giuliana Sgrena că militarii americani în Irak ar fi încercat în mod deliberat s-o ucidă, atunci când au tras vineri asupra maşinii sale în care se deplasa spre aeroportul din Bagdad după ce fusese eliberată din captivitatea unei grupări insurgente irakiene.

În timpul incidentului Giuliana Sgrena a fost rănită în umăr, iar ofiţerul italian de securitate Nicola Calipari a fost împuşcat mortal. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Scott McClellan a declarat că este de neimaginat ca militari americani să tragă în cunoştinţă de cauză în civili. Statele Unite au promis elucidarea completă a acestui caz, iar procuratura italiană a deschis o anchetă penală.

Preşedinţii Lituaniei şi Estoniei şi-au anunţat refuzul de a participa pe 9 mai la Moscova la ceremoniile de marcare a 50 de ani de la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al doilea război mondial. În urma unei înţelegeri secrete cu Germania Nazistă, Uniunea Sovietică a invadat înainte de război republicile baltice. Preşedinta Letoniei, Vaira Vike-Freiberga a declarat că se va alătura altor lideri mondiali la ceremoniile de la Moscova pe 9 mai pentru a încerca să convingă Rusia să-şi asume răspunderea pentru pactul Molotov - Ribbentrop.

Preşedinţii Libanului şi Siriei, Emil Lahoud şi respectiv Bashar Assad au convenit azi în cursul convorbirilor la Damasc asupra redislocării contingentului de aproximativ 14 mii de militari sirieni din Liban, care ar urma să fie masaţi la graniţa de est a Libanului. Declaraţia finală a convorbirilor nu menţionează însă un calendar al retragerii militarilor sirieni din Liban, problemă lăsată pe seama unei comisii mixte.

În cursul unor proteste de stradă care continuă în mai multe regiuni din Kîrgîzstan, partide de opoziţie au cerut alegeri prezidenţiale anticipate şi anularea rezultatelor primului tur al scrutinului parlamentar de pe 27 februarie, pe motiv că ar fi fost falsificat.