In Piata Sfintul Petru de la Roma zeci de mii de persoane se roaga pentru Papa Ioan Paul al doilea, priveghiindu-i sfirsitul. Peste 1000 de persoane au vegheat intreaga noapte dupa liturghia speciala desfasurata ieri seara. In lumea intreaga, credinciosi de toate religiile ii aduc omagii Suveranului Pontif care a devinit un simbol al dialogului si al tolerantei.

In Kirghistan se pare ca s-a ajuns intr-un impas dupa ce vineri, intr-un interviu in exclusivitate cu Europa Libera, presedintele indepartat de la putere, Askar Akaiev a declarat ca doreste sa se reintoarca la Biskek si sa isi anunte demisia in parlament. Akaiev a spus ca va demisioa daca se garanteaza securitatea sa si cea a familiei sale. Noul ministru de externe de la Biskek, Roza Otumbaieva a declarat insa ca noile autoritati nu ii pot oferi aceste garantii si ca noul guvern intentioneaza sa ii confiste proprietatile si bunurile.

Presedintele belarus Aleksandr Lukashenka a calificat inlaturarea de la putere a presedintelui kirghiz Askar Akaiev drept "un atac banditesc". Lukashenka a sustinut ca astfel de actiuni nu vor avea loc in tara sa.

La Bucuresti, Patriarhia romana a anuntat ca va oficia o slujba speciala, în cadrul liturghiei de duminica, pentru ziaristii romani rapiti în Irak, Asociatia Civic Media facind apel la organizatiile de media, jurnalisti si cei care sunt preocupati de soarta ostatecilor sa vina la o manifestatie in fata Catedralei Patriarhale.

Presedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu familiile celor trei ziarişti români şi a cetăţeanului american de origine irakiană care au fost răpiţi în seara zilei de 28 martie la Bagdad. Purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei de la Bucureşti, Adriana Săftoiu a declarat că preşedintele Băsescu a dorit să-i asigure personal pe membrii familiilor celor răpiţi de faptul că instituţiile abilitate fac tot ce este necesar pentru soluţionarea cazului.

Vaticanul a anunţat că starea sănătăţii Papei Ioan Paul al doilea este foarte, precizînd însă că Suveranul Pontif este conştient. Purtătorul de cuvânt Joaquin Navarro-Valls a spus că Papa are probleme respiratorii. Un comunicat al Vaticanului informează pe de altă parte că Suveranul Pontif a numit 12 noi episcopi şi arhiepiscopi.

Vorbind în faţa presei la Bucureşti, Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a refuzat să dea amănunte privind demersurile făcute în cazul răpirii jurnaliştilor români la Bagdad, precizînd doar că speră „să poată avea veşti bune sau veşti" despre soarta celor trei cît mai repede.

"Doresc să înţelegeţi că facem un efort de proporţii, fără precedent în statul român " - a spus Ungureanu, citat de Mediafax.

Premierul Cehiei Stanislav Gross şi Guvernul său au supravieţuit unui vot de neîncredere în Parlament, datorită poziţiei deputaţilor comunişti, care s-au abţinut să voteze împotriva lui Gross. Premierul ceh pierduse majoritatea parlamentară după ce creştin-democraţi s-au retras din Guvern în urma scandalului legat de cumpărarea în condiţii dubioase de către Gross a unui apartament la Praga în urmă cu 6 ani.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco a declarat că fosta putere de la Kiev a vândut în mod secret şi ilegal Iranului şi Chinei rachete de croazieră capabile să poarte focoase nucleare. “Confirm acest lucru, chiar dacă o fac cu părere de rău” - a declarat Iuşcenco televiziunii americane NBC, înainte de a începe o vizită în Statele Unite.

Potrivit preşedintelui ucrainean, rachete de tip X-55 au fost exportate pe baza unui contract fals, care indica Rusia drept ţară de destinaţie. O copie a contractului prezentată la NBS pare să confirme exportul a 20 de rachete. In cursul vizitei la Washington, Iuşcenco urmează să fie primit luni la Casa Albă de preşedintele american George Bush şi să rostească un discurs în Congresul american miercurea viitoare.

Autorităţi militare albaneze au confirmat că echipe de salvare americane şi albaneze au găsit epava avionului militar american prăbuşit noaptea trecută într-o regiune izolată din Albania şi că au recuperat 9 corpuri neînsufleţite ale tuturor persoanelor care se aflau la bord. Avionul C-130 purtând 9 militari americani participa la exerciţii militare comune cu forţele albaneze. Nu este cunoscută deocamdată cauza accidentului.

Procurorul general-adjunct al Rusiei, Nikolai Shepel a declarat că liderul rebel cecen Aslan Maskhadov a fost ucis la începutul lunii trecute de proprii camarazi, pentru a evita capturarea lui de viu de către forţele de securitate ruse. Fără a oferi detalii despre felul în care au fost trase aceste concluzii, procurorul general-adjunct rus a mai spus că în momentul în care a fost găsit de forţele ruse, Maskhadov purta o centură cu explozibil, pe care nu a detonat-o însă pentru a nu-şi răni gărzile de corp.

Belgia a extrădat Spaniei un extremist islamist suspectat de implicare în atacul cu bombă în trenurile de la Madrid pe 11 martie trecut, în care au murit 191 de persoane. Este vorba despre marocanul Youssef Belhadj, bănuit de autorităţile spaniole că ar fi purtătorul de cuvânt în Europa al reţelei al Qaeda şi cel care a difuzat înregistrarea video în care această reţea teroristă revendica responsabilitatea pentru atac.

Organizaţia neguvernamentală americană Freedom House a declarat că 6 din 18 cele mai represive guverne fac parte din Comisia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Cele şase ţări incluse anul acesta pe lista celor mai represive regimuri din lume publicată de Freedom House sunt China, Cuba, Eritrea, Arabia Saudită, Sudan şi Zimbabwe.

Preşedintele polonez Aleksander Kwasniewski a declarat că ar putea examina posibilitatea să candideze pentru funcţia de Secretar general al Naţiunilor Unite, dacă în urma reformării organizaţiei ea va căpăta mai multă putere de decizie asupra evoluţiilor politice din lume. Potrivil lui Kwasniewski, el ar fi fost contactat în această chestiune de o serie de lideri din lume, având în vedere că actualul secretar general Kofi Annan urmează să fie înlocuit în 2006.

Coloniştii evrei şi forţele de securitate israeliene au elaborat un acord care să permită evitarea unor conflicte armate în cursul retragerii controversate a coloniilor evreieşti din fîşia Gaza, planificată să aibe loc în cursul acestui an. Într-o evoluţie separată, la Ierusalim, premierul Ariel Sharon a declarat că ar prefera să nu pună în aplicare planul de distrugere a caselor părăsite de colonişti, ci să le predea conform unei înţelegeri prealabile autorităţilor palestiniene.

64 de clerici musulmani reprezentând minoritatea sunnită din Irak au chemat populaţia sunnită să nu se ferească să intre în noile forţe de poliţie şi militare irakiene – o schimbare cardinală de poziţie după ce autorităţile religioase sunnite criticaseră până acum forţele de ordine irakiene, completate mai ales din rândurile kurzilor şi şiiţilor, de colaboraţionism cu armata americană.

Un proeminent politician din opoziţia kirghiză, Feliks Kulov a declarat că va candida la preşedinţia Kirghizstanului în luna iunie dacă instanţa supremă de justiţie a ţării va anula decizia prin care el fusese condamnat la închisoare în anul 2000 pentru fraude, delapidări şi abuzuri comise ca angajat al Ministerului de Interne. Kulov a fost eliberat din detenţie în cursul revoltei de săptămâna trecută soldată cu răsturnarea regimului condus de preşedintele kirghiz Askar Akayev.

Aministraţia prezidenţială de la Bucureşti a revenit cu un comunicat adresat presei, despre răpirea în Irak a ziariştilor români, Marie-Jeanne Ion şi Sorin Mişcoci, redactor, respectiv cameraman de la Prima TV şi a lui David Ohanesian, reporter la "România Liberă".

Administraţia prezidenţială, ca şi guvernul român, au dat asigurări că se fac toate eforturile pe canalele diplomatice şi în cooperare cu aliaţii din Irak pentru eliberarea celor răpiţi la Bagdad, cerînd presei să dea dovadă de reţinere şi responsabilitate.

Cei trei au fost luaţi ostateci, împreună cu un om de afaceri irakian, avînd şi cetăţenie română şi americană, de o grupare neidentificată, iar imagini cu ei au fost transmise de postul de televiziune "Al Jazeera".

La sesiunea Comisiei ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, organizaţia "Freedom House" a dat publicităţii lista sa anuală a regimurilor considerate cele mai represive din lume. Raportul se intitulează "Răul cel mai Rău: Cele mai represive societăţi din Lume. 2005".

Ţările enumerate în ordine alfabetică sînt în număr de 18, începînd cu Belarus, China, Cuba. Raportul include şi situaţia unor teritorii sub autoritatea Rusiei, Cecenia şi a Chinei, Tibetul. Într-un tabel ataşat raportului, republica Moldova figurează printre ţările apreciate parţial libere, provincia Transnistria fiind înregistrată printre teritoriile în dispută şi apreciată în categoria lipsită de libertate. La prezentarea raportului, Jenifer Windsor, directorul executiv al organizaţiei, nota că şase dintre cele 18 cele mai represive state ale lumii sînt reprezentate în Comisia ONU pentru drepturile omului şi, că "guvernele represive care se bucură de statutul de membru în Comisie activează concertat şi subminează cu succes mandatul Comisiei ONU" .

Guvernul bulgar a anunţat că va cere aprobarea parlamentului pentru retragerea celor 450 de militari din contingentul forţelor de stabilizare din Irak, la sfîrşitul acestui an. Pînă acum, opt militari bulgari şi-au pierdut viaţa în Irak.

Decizia anunţată joi a fost luată pe fundalul pregătirii alegerilor parlamentare, programate la 25 iunie, sondajele de opinie indicînd o scădere masivă de popularitate a guvernului premierului Simeon Saxa-Coburg.

Ucraina a ridicat restricţiile de viză pentru cetăţenii Uniunii Europene, preşedintele Victor Yuşcenko semnînd joi o dispoziţie în acest sens. Oficiul de presă al preşedinţiei a afirmat că decizia va sprijini contactele între ucrainieni şi restul lumii, va contribui la sporirea investiţiilor străine şi la integrarea Ucrainei în societatea europeană.

Şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a confirmat că fostul ministru de interne Yuri Kravcenko s-a sinucis. Kravcenko, implicat în cazul ziaristului opozant asasinat Heorhi Gongadze, a fost găsit mort la 4 martie în dacha sa.