Confederaţiile sindicale şi cele patronale au eliminat trei sferturi din punctele aflate în divergenţă privind noul Cod al Muncii, alte 11 probleme urmând a fi analizate în câteva zile. Ultima discuţie între partenerii sociali a avut loc miercuri, patronatele şi sindicatele având în continuare păreri diferite privind - printre altele - formarea profesională, plata salariilor pe timpul întreruperii activităţii, condiţiile de concediere colectivă şi regulamentele de ordine interioară.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că ţări precum România, Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria ar trebui judecate "cu recunoştinţă" şi nu "de sus", de la înălţimea democraţiilor consolidate, pentru că au fost "prăzi" oferite unui sistem inuman pentru ca în alte ţări să fie democraţie. Băsescu a adăugat că acest punct de vedere îl spune "cu tot curajul" tuturor politicienilor, inclusiv într-o "bilaterală extrem de dificilă", pe care a avut-o la Varşovia cu un "demnitar european".

În Polonia vor avea loc alegeri parlamentare la 25 septembrie curent, iar la 9 octombrie – primul tur al scrutinului prezidenţial. Nu a fost stabilită data pentru un referendum asupra noii constituţii a Uniunii Europene deoarece, după cum a subliniat preşedintele Kwasnievski, încă nu s-a decis dacă noua constituţie unională va fi suspusă la vot în cadrul unui referendum sau numai în parlament.

Oficialităţi uzbece au însoţit un grup de jurnalişti străini şi diplomaţi în zona oraşului Andijan. Itinerariul a fost dinainte stabilit, iar localnicii au fost ţinuţi la distanţă de oaspeţii străini. Ambasadorul Republicii Cehe în Uzbekistan, Ales Fojtik s-a numărat printre cei care au remarcat restricţiile impuse de autorităţile uzbece: « cît priveşte contactul cu localnicii, cu oamenii de rînd, nu i-am văzut decît pe mama şi tatăl unui poliţist care fusese ucis.».

Autorităţile din Belarus l-au expulzat pe diplomatul polonez Marek Bucko, prim-secretar la ambasada Poloniei din Minsk. Decizia survine la o zi după ce, la summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei, reprezentanţi oficiali europeni l-au calificat pe preşedintele republicii Belarus, Alyaksandr Lukashenka, drept: ultimul dictator din Europa.

Vice-ministrul de externe polonez, Andrzej Zalucki a comunicat între timp ambasadorului republicii Belarus în Polonia că vor fi luate măsuri identice împotriva unor diplomaţi din Belarus.

Ministrul de interne uzbek Zakir Almatov a anunţat că liderul protestatarilor de la Andijan se numeşte Kabul Parpyiev şi se află în libertate. Almatov a revenit asupra cifrei celor morţi, anunţată iniţial de autorităţi, precizînd că 108 protestatari şi 32 de soldaţi ...

şi-au pierdut viaţa în ciocnirile de la sfîrşitul săptămînii trecute. El a adăugat că 81 de persoane, inclusiv 50 de cetăţeni străini, au fost arestate.

Autorităţile din Belarus l-au expulzat pe diplomatul polonez Marek Bucko, prim-secretar la ambasada Poloniei din Minsk. Decizia survine la o zi după ce, la summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei, reprezentanţi oficiali europeni l-au calificat pe preşedintele republicii Belarus, Alyaksandr Lukashenka, drept, cităm: ultimul dictator din Europa.

România va trebui să trimită probabil 1.400-1.500 de experţi la instituţiile europene, având în vedere că este "observator activ" în toate structurile Uniunii Europene - a declarat ministrul Integrării Europene Ene Dinga.

El a precizat ca experţii vor proveni din rândul celor care au participat la negocieri şi care cunosc toată istoria negocierilor României cu instituţiile europene.

La procesul fondatorului companiei petroliere Yukos, Mihail Hodorkovsky şi al partenerului său de afaceri, Platon Lebedev, judecătorii ruşi au amînat pînă mîine pronunţarea verdictului. Acuzarea cere ca cei doi să fie condamnaţi la cîte 10 ani închisoare pentru evaziune fiscală, fraudă şi delapidare. Hodorkovsky, care fusese cel mai bogat om din Rusia, şi Lebedev susţin că sînt nevinovaţi şi că acuzaţiile împotriva lor sunt motivate politic.

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai furnizorilor de medicamente vor continua discuţiile pentru a identifica, în cel mult două săptămâni, o modalitate de plată a datoriilor din sistem, interval în care farmaciile şi spitalele ce nu au depăşit plafoanele contractuale, vor primi în continuare medicamente.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a întâlnit ieri seară la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor distribuitorilor şi importatorilor de medicamente, pentru a analiza problemele din sistemul sanitar, generate de nivelul ridicat al datoriilor acumulate de farmacii şi spitale în relaţia cu furnizorii de produse medicale.

Numeroşi laureaţi ai premiului Nobel se întîlnesc la Petra, în Iordania, pentru a examina, după cum se afirmă într-o declaraţie dată de Regele Abdullah al Iordaniei, modalităţi de extindere a eforturilor internaţionale în vederea toleranţei, dreptăţii, păcii şi coexistenţei. Recomandările participanţilor care îi includ, printre alţii, pe Dalai Lama şi Elie Wiesel, vor fi prezentate vineri la reuniunea de la Marea Moartă a Forumului Economic Mondial.

Parlamentul palestinian a aprobat noua lege electorală, dar se aşteaptă ca liderul palestinian, Mahmoud Abbas să facă uz de dreptul de veto.

Abbas şi mişcarea Fatah, din care face parte, insistă ca deputaţii să fie aleşi de pe listele de partid, în timp ce, în virtutea noii legi electorale, două treimi din membrii parlamentului ar putea fi aleşi prin votul circumscripţiilor electorale.

Se înmulţesc cererile internaţionale pentru o investigaţie independentă care să stabilească adevărul în legătură cu cele întîmplate vinerea trecută în oraşul Andijan din partea de est a Uzbekistanului.

La Bruxelles, comisarul Uniunii Europene pentru relaţii externe, Benita Ferrero Waldner, a declarat: "mă alătur cererii exprimate de Secretarul de Stat american Condoleezza Rice pentru o investigaţie independentă. Este lucrul cel mai important, pentru că trebuie să ştim ce s-a întîmplat cu adevărat şi numai după aceea vom putea reacţiona în mod obiectiv".

Opinii asemănătoare şi-au exprimat reprezentanţi ONU şi ministrul de externe britanic. La Londra şi la Alma Ata au fost organizate acţiuni de protest împotriva guvernului uzbek si a celor întîmplate la Andijan, unde între timp a sosit un grup de diplomaţi şi jurnalişti străini.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi omologul său eston Urmas Paet au semnat la Moscova un tratat pentru demarcarea oficială a graniţei comune, punînd astfel capăt negocierilor care au durat cîţiva ani. Semnarea documentului este considerată a fi de importanţă crucială pentru relaţiile bilaterale.

Federaţia SANITAS va organiza mîine, în faţa Ministerului Sănătăţii, un miting de protest faţă situaţia de criză cu care se va confruntă întregul sistem sanitar dacă, la rectificarea de buget, nu for fi asigurate resursele financiare pentru funcţionarea normală a unităţilor.

Potrivit unui comunicat de presă, vor participa cîteva sute de sindicalişti care vor solicita garantarea de către Ministerul Sănătăţii a mai multor drepturi.

La Sofia a început un forum de două zile al Pactului de Stabilitate în zona Balcanilor, din care fac parte peste 80 de ţări şi organizaţii, inclusiv Uniunea Europeană, Naţiunile Unite, Statele Unite şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. La deschiderea forumului vorbitorii au scos în evidenţă progresele făcute în ultimii şase ani de ţările din spaţiul balcanic în ce priveşte compaterea crimei organizate.

Ministrul de externe francez Michel Barnier a condamnat recentele acte de violenţă din Uzbekistan şi a apelat la calm, subliniind că nimic nu poate justifica violenţa. Şeful diplomaţiei franceze a cerut investigarea celor întîmplate în Uzbekistan.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov şi-a exprimat regretul profund în legătură cu victimele civile ale actelor de violenţă, dar a subliniat că răspunderea revine rebelilor islamici, nu guvernului de la Tashkent.

O purtătoare de cuvînt a Uniunii Europene a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu tulburările politice din Uzbekistan şi a apelat la dialog şi reconciliere.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său kazah Nursultan Nazarbaiev s-au întîlnit la Celiabinsk, în Urali, unde au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul energetic precum şi despre măsuri menite să înlesnească schimburile comerciale transfrontaliere. Cei doi lideri s-au referit deasemeni la summit-ul Organizaţiei de Cooperare Shanhai, care va avea loc în iulie cu participarea Rusiei, Chinei, Kazahstanului, Tadjikistanului, Kirghizstanului şi Uzbekistanului.

Ministerul croat al apărării anunţă că în Croaţia se va pune capăt sistemului de recrutare în armată în favoarea creerii unei armate profesionale mai mici pînă în anul 2010. S-a subliniat că decizia este luată în conformitate cu planul de aderare a Croaţiei la NATO şi la sistemul de apărare colectivă al Alianţei Nord-Atlantice.

La summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei a fost adoptat un plan de acţiune vizînd cooperarea şi inter-acţiunea dintre Consiliu şi Uniunea Europeană. Participanţii au semnat totodată o declaraţie de cooperare cu OSCE.

În capitala nord-osetină Vladikavkaz a început procesul singurului supravieţuitor dintre teroriştii care au comis masacrul de la Beslan, în sudul Rusiei, anul trecut. Circa 330 de oameni, mulţi dintre ei copii, şi-au pierdut viaţa după ce terorişti înarmaţi puseseră stăpînire pe o şcoală din Beslan, în septembrie trecut.

În cursul reprimarii demonstraţiilor de protest din Andijan au fost ucise 169 de persoane. Cifra a fost anunţată de procurorul general din Uzbekistan Rashid Kadîrov. Iniţial, autorităţile de la Tashkent anunţaseră că au murit 30 de oameni, dar membri ai opoziţiei afirmă că au fost omorîte aproape 750 de persoane.

Organizaţia Amnesty International pentru drepturile omului consideră că numai în urma unei investigaţii independente ar putea fi aflat adevărul despre cele întîmplate la Andijan. Ministerul de externe de la Tashkent anunţă între timp că diplomaţi străini urmează să sosească la Andijan mîine sau joi.