Republica Moldova a pledat la Naţiunile Unite împotriva producerii şi traficului ilegal de armament în zona transnistreană. Reprezentantul moldovean la ONU, Alexei Tulbure a declarat la Comisia pentru controlul armelor convenţionale că Moldova nu-şi poate îndeplini angajamentele cu privire la neproliferarea armelor mici si usoare din cauză că nu controlează activităţile din regiunea transnistreană. Tulbure a cerut la lucrările Comisiei ONU evacuarea trupelor şi muniţiilor ruseşti din Transnistria, ca o condiţie indispensabilă pentru rezolvarea conflictului şi pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.

Rusia a salutat adoptarea la Consiliul de Securitate ONU a rezoluţiei care prelungeşte cu şase luni misiunea observatorilor ONU în Georgia şi, în acelaşi timp, face apel la autorităţile georgiene să se abţină de la acţiuni provocatoare la adresa republicii separatiste Abhazia. Rezoluţia adoptată la propunerea Rusiei mai cere Georgiei să-şi retragă trupele dislocate în luna iulie în defileul Kodori, singura regiune controlată de autorităţile georgiene în Abhazia. La Tbilisi, preşedintele Mihail Saakaşvili a declarat că rezoluia ONU nu va împiedica Guvernul central să-şi menţină controlul asupra a 30 la sută din teritoriul abhaz.

Uniunea Europeană se pregăteşte să adopte o declaraţie critică la adresa Moscovei pentru sancţiunile impuse Georgiei şi pentru deportarea imigranţilor georgieni. Diplomaţi europeni citaţi de agenţiile de ştiri susţin că declaraţia va fi dezbătută la reuniunea miniştrilor europeni de Externe de marţi de la Luxembourg. Potrivit surselor diplomatice anonime, criticile la adresa Rusiei ar fi sprijinite mai ales de ţările baltice, unele ţări central europene şi ţările scandinave din Uniunea Europeană.

Statele Unite au descoperit dovezi de radioactivitate în probele de aer colectate după anunţul Coreei de Nord că a testat arma atomică. Oficialităţi americane citate de agenţiile de ştiri au declarat că dovezile sunt preliminare. Corea de Nord susţine că a efectuat luni o experienţă nucleară subterane, dar acest lucru nu au putut fi confirmat deocamdată de ţările occidentale.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că este nevoie de “mai multe discuţii şi clarificări” pe marginea proiectului de rezoluţie de la Consiliul de Securitate ONU, care prevede sancţiuni Fenianului, ca răspuns la anunţul efectuării unor experienţe atomice. Declaraţia lui Lavrov survine după ce ambasadorul american la ONU, John Bolton a declarat vineri că Consiliul de Securitate a convenit asupra supunerii la vot a rezoluţiei propuse de Statele Unite şi vizînd sancţionarea regimului Coreei de Nord.

Adunarea generală a Naţiunilor Unite a aprobat numirea ministrului de Externe al Coreei de Sud, Ban Ki-moon, în calitate de viitor secretar general ONU. Mandatul actualului, secretar general, Kofi Annan, care conduce Naţiunile Unite din 1997, expiră la sfârşitul acestui an. Ban Ki-moon, va fi al doilea seecretar general ONU provenind din Asia. Ban Ki-moon a numit printre priorităţile sale combaterea sărăciei, a HIV/SIDA şi a degradării mediului.

Şeful forţelor armate din Marea Britanie, generalul Richard Dannatt a revenit cu precizări asupra declaraţilor făcute publicaţiei "Daily Mail" despre nevoia retragerii militarilor britanici din Irak. “Ar trebui să plecâm curând din Irak”, spunea generalul, argumentând că planificarea proastă a operaţiunilor de după intrarea în Irak în martie 2003 a înrăutăţit securitatea din această ţară şi a periclitat securitatea Marii Britanii. Dar, în urma controverselor provocate de aceste declaraţii, generalul generalul Richard Dannatt a explicat că trupele britanice trebuie să plece din Irak după ce-şi vor îndeplini complet misiunea şi, a adăugat, "sper că acest lucru se va petrece în curând."

Preşedintele Statelor Unite a autorizat construcţia pe pământ american a unui memorial al milioanelor de ţărani şi intelectuali ucraineni care au murit în Ucraina sovietică din cauza colectivizării forţate impuse de Stalin la începutul anilor 1930. Preşedintele Bush a semnat o lege care permite guvernului Ucrainei să construiască un astfel de memorial la Washington. Legea spune că foametea din 1932-1933 care a ucis milioane de oameni a fost provocată deliberat şi că Stalin şi anturajul lui au comis acte de “genocid” împotriva Ucrainei.

Şeful forţelor armate din Marea Britanie, generalul Richard Dannatt s-a pronunţat pentru retragerea militarilor britanici din Irak, spunând că prezenţa lor acolo ar înrăutăţi securitatea din Irak şi ar agrava problemele de securitate în alte părţi ale lumii. Generalul britanic a făcut declaraţia într-un interviu publicat de ziarul "Daily Mail". Marea Britanie are în Irak aproximativ 7 mii de militari concentraţi mai ales în sudul ţării.

Consiliul de Securitate ONU a convenit asupra supunerii la vot a rezoluţiei propuse de Statele Unite în urma anunţului Fenianului că a întreprins un test nuclear.

"Consiliul a căzut de acord ca proiectul final de rezoluţie să fie supus la vot sîmbătă dimineaţă”, a declarat ambasadorul american la ONU John Bolton. Proiectul rezoluţiei prevede sancţiuni drastice împotriva Coreei de Nord.

Poliţia rusă a reţinut peste 100 de comercianţi la o piaţă alimentară din Moscova, în timpul unor raiduri împotriva imigranţilor ilegali. Între cei arestaţi se numără imigranţi din Azerbaijan, Kirghizstan, Ucraina şi Moldova. Organizaţia neguvernamentală rusă SOVA susţine că arestările se înscriu într-o campanie de purificare etnică.

Consiliul de Securitate ONU a adoptat în unanimitate o rezoluţie propusă de Rusia, care cere Georgiei să-şi retragă trupele dislocate în luna iulie în defileul Kodori, singura regiune controlată de autorităţile georgiene în republica separatistă Abhazia.

La Praga a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a viitorului sediu al postului de radio Europa liberă. Prezent la ceremonie, ministrul de externe ceh Alexander Vondra a declarat că noul sediu va permite redactorilor să-şi continue activitatea în condiţii tehnice şi de securitate mult mai bune.

La rîndul său, preşedintele în exerciţiu al Europei Libere Jeff Trimble a afirmat că se are în vedere construirea unui centru multimedia ultramoderm care va facilita activitatea redaţională printr-o platformă tehnologică de ultimă oră.

Proiectul mutării sediului Europei Libere din centrul capitalei cehe a fost lansat din considerente de securitate în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001.

Guvernul a aprobat proiectul bugetului pentru anul viitor, când România va fi membra a Uniunii Europene, proiect care prevede o creştere economica de 6,4 la sută. Potrivit premierului Călin Popescu Tăriceanu, Educaţia şi Sănătatea sunt domenii prioritare şi vor primi anul viitor cele mai mari bugete din 1990 incoace. Educaţia va beneficia de o finanţare 5,2% din Produsul Intern Brut.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România trebuie să aibă două propuneri pentru funcţia de comisar european. "Având un guvern care se sprijină în principal pe un partid din familia liberală şi altul din familia populară, cred că trebuie făcute de fapt două propuneri”, a spus Băsescu la o conferinţă de presă la Oradea. Numele vehiculate până acum pentru desemnarea comisarului european din partea României sunt Monica Macovei, ministrul Justiţiei şi Anca Boagiu, minitrul Integrării. Ziarul Financial Times scrie că din cauza competiţiei interne strânse, Romania ar putea în final să lase sarcina alegerii unui comisar în seama presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi l-a eliberat din fucnţie pe şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, Alexandru Vancea, pe motiv că nu a soluţionat operativ mai multe dosare, printre care şi plângerea Uniunii Naţionale a Barourilor, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului Public. Tergiversarea cazului, a provocat un protest de patru zile al avocaţilor din Uniunea Naţională a Barourilor. Ei ceruseră să fie scos în afara legii baroul constituţional, o entitate paralelă baroului oficial, care, potrivit Uniunii, ar permite să ia amploare avocatura candestină. Avocaţii din Uniunea Naţională a Barourilor au suspendat protestele ieri, spunând că li s-a promis că problema avocaturii clandestine va fi rezolvată de urgenţă.

La Conferinţa Comunităţilor Româneşti din Europa care se desfăşoară la Bucureşti, ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu şi-a exprimat neîncrederea în rezultatele oficiale ale recensământului din Republica Moldova, potrivit cărora peste Prut ar locui numai 70 de mii de români, în situaţia în care numărul celor care solicită cetăţeania română depăşeşte 400 de mii.

Ministrul Ungrureanu a spus potrivit MEDIAFAX, că această diferenţă de cifre „aruncă suspiciuni” asupra corectitudinii recensământului făcut de autorităţilor moldovene în 2004. Numărul cererilor de redobândire a cetăţeniei române depuse de cetăţenii moldoveni a crecut brusc în ultimele aproximativ 2 luni. Cetăţenii moldoveni sunt îngrijoraţi că România va opri acordarea cetăţeniei după ce va intra în Uniunea Europeană. Guvernul de la Bucureşti a dezminţit în repetate rânduri aceste îngrijorări.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că proiectul de lege francez despre masacrarea armenilor de către Imperiul Otoman la începutul secolului trecut aduce prejudicii relaţiilor Uniunii Europene cu Turcia. Barroso a descris legea drept inutilă. Proiectul adoptat de camera inferioară a Parlamentului francez declară masacrarea armenilor de către Armata Otomană drept genocid şi interzice negarea acestui lucru. Armenia a salutat votarea proiectului criticat dur la Ankara.

Preşedinţii Chinei şi Coreei de Sud susţin că au căzut de acord să sprijine măsuri “adecvate” ale Consiliului de Securitate ONU în urma anunţului Coreei de Nord că a testat arma atomică. Potrivit unor relatări anterioare, Rusia şi China au exprimat obiecţii faţă de un proiect de rezoluţie care impunea sancţiuni Fenianului. Obiecţiile ruseşti şi chineze se refereau la avertismentul cu acţiuni militare conţinut în textul rezoluţiei propus de Statele Unite.

În oraşul Nalcik din sudul Federaţiei Rusie este comemorat un an de la raidurile armate soldate cu aproape 140 de victime. Înfăptuite de militanţi cu presupuse legături cu separatiştii ceceni, aceste raiduri au vizat militarii, poliţia şi structurile de securitate ruse de la Nalcik. Printre cei ucişi se numără 35 de ofiţeri de securitate şi peste 90 de militanţi.

Câştigătorul premiului Nobel pentru Pace este anul acesta Muhammad Yunus, cetăţean din Bangladeş, care a înfiinţat o bancă pentru combaterea sărăciei. Yunus a primit premiul care valorează 1,4 milioane de dolari pentru eforturile de a eradica sărăcia în Bangladeş prin acordarea de micro-credite pentru milioane de oameni săraci.

Rusia a propus la Consiliul de Securitate ONU o rezoluţie care cere Georgiei să-şi retragă trupele din defileul Kodori, singura regiune controlată de autorităţile georgiene în republica separatistă Abhazia. Rusia şi separatiştii abhazi susţin că desgfăşurarea trupelor georgiene în defileul Kodori în luna iulie ar încălca acordul de încetare a focului din 1994. Examinarea rezoluţiei propuse de Rusia, precum şi prelungirea misiunii ONU în Georgia se află pe agenda şedinţei de astăzi a Consiliului de Securitate.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a încheiat o rundă de vizite la cei 454 de deţinuţi din închisoarea militară americană pentru suspecţii de terorism de la Guantanamo Bay. Purtătorul de cuvânt al Crucii Roşii, Vincent Lusser a declarat că vizitele au inclus întrevederi cu principalii suspecţi al-Qaida transferaţi la Guantanamo Bay după închiderea recentă a centrelor de detenţie CIA în alte ţări.

Agenţia anti-drog a Naţiunilor Unite a declarat că Afganistanul va rămâne în curând singura ţară din lume în care se produce opium, producţia ajungând la un nivel record anul acesta. Potrivit agenţiei ONU, în altă zonă producătoare, aşa-numitul triunghi de aur din Asia, care include Tailanda, Laosul şi Mianmarul, cultivarea macului pentru opiu se află în scădere, reducându-se anul acesta cu o treime.

Rezultatele referendumului din Transnistria trebuie luate în considerare în eforturile de rezolvare a conflictului transnistrean, a declarat ministrul de externe adjunct al Rusiei Grigori Karasin. Karasin a repetat opinia Moscovei potrivit căreia la referendumul din 17 septembrie curent, transnistrenii şi-au exprimat încrederea faţă de conducerea de la Tiraspol.