Premierul Israelului Ehud Olmert a spus că ţara sa va răspunde cum se cuvine atacului sinucigaş soldat luni la Tel Aviv cu moartea a cel puţin opt persoane şi rănirea altor cîteva zeci.

Două grupări militante palestiniene şi-au revendicat separat explozia produsă la un restaurant din autogara veche a oraşului.



Atacul a fost condamnat de preşedintele autorităţii palestinien Mahmud Abbas, de Statele Unite şi Rusia.

Dar mişcarea islamistă Hamas, aflată la guvernare în teritoriile palestiniene, a declarat că atacul a fost justificat.

Iranul va continua să îmbogăţească uraniu, a declarat influentul fost preşedinte de la Teheran, Akhbar Hashemi Rafsanjani, pe fondul îngrijorării crescînde că Statele Unite ar putea opri prin forţa armelor programul nuclear iranian.

Iranul a anunţat săptămîna trecută că a îmbogăţit uraniu pentru centrale electrice, dar a provocat astfel noi tensiuni în relaţiile sale cu Occidentul, care bănuieşte Teheranul că ar vrea să construiască arma atomică.

În declaraţiile sale de luni, fostul preşedinte Rafsanjani a spus că nu crede că Statele Unite vor ataca Iranul, adăugînd însă că dacă un asemenea atac are loc, războiul ar putea cuprinde nu doar ţara sa, ci întreaga regiune a Golfului Persic.

Vecinii arabi ai Iranului s-au declarat îngrijoraţi de ambiţiile nucleare ale Teheranului, dar au cerut comunităţii internaţionale să abordeze cu tact diplomatic dosarul nuclear iranian.

Declaraţia a fost făcută după o reuniune a Consiliului de Cooperare din zona Golfului Persic, organizaţie din care fac parte Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuveitul, Bahreinul, Omanul şi Qatarul.

Statul Qatar, un mare exportator de petrol, a oferit asistenţă financiară în valoare de 50 de milioane de dolari guvernului palestinian al mişcării islamiste Hamas. Tot 50 de milioane de dolari a oferit ieri palestinienilor Iranul.

Asistenţa din ţări musulmane vine după ce Statele Unite şi Uniunea Europeană şi-au suspendat propriile ajutoare pentru palestinieni, în valoare de sute de milioane de dolari, cerînd mişcării Hamas să renunţe la violenţă şi să recunoască dreptul la existenţă al statului Israel.

România a respins peste o mie de cereri de înfiere din străinătate după instituirea moratoriului asupra adopţiilor internaţionale în vara anului 2001.

Cifrele au fost făcute publice de Şeful Oficiului Român pentru adopţii, secretarul de stat Theodora Bertzi.

Ea a declarat că are cunoştinţă de dorinţa Congresului Statelor Unite ca adopţiile internaţionale să fie reluate, dar a spus că pentru moment trebuie aplicată legislaţia existentă.

În Rusia a intrat în vigoare o nouă lege a organizaţiilor neguvernamentale. Legea a fost criticată de mulţi activişti ai ONG-urilor şi de unele guverne occidentale care susţin că ea dă statului un control exagerat asupra societăţii civile.

Preşedintele Vladimir Putin spune însă că legea este necesară pentru lupta împotriva terorismului, a spălării de bani şi a spionilor străini, care ar folosi ONG-urilor în chip de paravan.

În baza noii legi, ONG-urile ruseşti vor trebui să se înregistreze din nou la stat şi vor fi supuse unor controale anuale. Le va fi limitat de asemenea accesul la fonduri din străinătate.

Dunărea a atins în unele locuri cele mai ridicate cote din ultimii o sută de ani, iar inundaţiile ameninţă în continuare Serbia, România şi Bulgaria.

În Serbia, cetăţenii ajutaţi de poliţişti şi armată au întărit peste noapte cu saci de nisip diguri la Veliko Gradişte şi Golubaci, aproape de graniţa română.

În România, unde se aşteaptă ca Dunărea să atingă cota maximă spre seară, autorităţile au inundat deliberat terenuri agricole pentru a micşora presiunea asupra zonelor urbane.

În Bulgaria, starea de urgenţă este în vigoare de-a lungul Dunării, iar guvernul de la Sofia a avertizat că miercuri fluviul va atinge cota record de aproape zece metri în oraşul Vidin.

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai a cerut forţelor de coaliţie conduse de Statele Unite să arate mai multă reţinere cînd atacă insurgenţii, pentru a evita rănirea sau uciderea civililor.

Karzai a făcut această remarcă după moartea mai multor civili şi poliţişti afagani în două ofensive separate, la care au luat parte trupe americane, canadiene şi britanice.

Forţele armate ale Statelor Unite spun că au lansat investigaţii în ambele incidente, petrecute vinerea şi sîmbăta trecută.

Aproape 3.000 de mii de oameni s-au adunat pe docuri în portul german Hamburg pentru a asista la sosirea celei mai mari nave de croazieră din lume, numită Freedom of the Seas.

Construită în Finlanda, nava s-a oprit la Hamburg pentru ultimele pregătiri înainte primei sale călătorii peste Atlantic.

Vasul va face croaziere în Caraibe cu 4,400 de pasageri la bord.

În Nepal, forţele de securitate au deschis focul asupra participanţilor la proteste împotriva Regelui Gyanedra, omorînd o persoană şi rănind alte cinci. Incidentul a avut loc pe fondul unei greve generale ai cărei organizatori cer revenirea ţării la democraţie.

Victima de astăzi este cea de a cincea în peste o săptămînă de proteste.

Doi fraţi romi au fost împuşcaţi mortal de un individ aflat în stare de ebrietate, în locuinţa lor din regiunea Pskov, în nord-vestul Federaţiei Ruse. O oficialitate locală a declarat că nu există indicii că atacul ar fi avut motivaţie rasială.

Incidentul a avut loc la o săptămînă după ce doi romi au fost omorîţi în bătaie de un grup de tineri ruşi în regiunea Volgograd.

Russian Ambassador to Moldova Nikolai Ryabov said on April 12 that Moscow "will never give up its interests" in the breakaway Transdniester region, "where it has been present for more than a century". Ryabov said in Transdniester's capital Tiraspol that Moscow planed to push for an end to new customs regulations on the Transdniester section of the Moldovan-Ukrainian border. "We will certainly be able to find a way out of the crisis through joint efforts. Moscow will push for the end of the economic blockade" he said. "Russia will not allow anybody to dictate terms in the Transdniester settlement process. Moscow will demand that those standing behind this economic blockade abandon their policies."

EU External Relations Commissioner Benita Ferrero-Waldner told Moldovan Prime Minister Vasile Tarlev that Chisinau should concentrate on essential reforms rather than on membership in the EU. "Moldova has made quite important progress in the economic, political, and also structural-reform fields" Ferrero-Waldner said during an April 11 meeting with Tarlev. These advances have let to Moldova being included in the EU's scheme, which eases access to the European market. Ferrero-Waldner added, however, that "a lot of effort" still needed to be invested in reforms in the area of human rights, minority protection, and the rule of law.

Ursula Plassnik, foreign minister of Austria, which currently holds the EU presidency, said Moldova must "manage its expectations in a responsible way."

Papa Benedict al XVI-lea a rostit binecuvîntarea Urbi et Orbi în Piaţa Sfintul Petru de la Vatican. Vorbind în faţa a zeci de mii de credincioşi, Suveranul Pontif s-a pronunţat pentru o soluţie echitabila in disputa legată de programul nuclear al Iranului şi a cerut încetarea violenţelor în Irak. Papa Benedict a cerut comunităţii internaţionale să coopereze pentru a realiza un climat de coexistenţă paşnică între diferitele rase, culturi şi religii. Ceva mai devreme, şeful bisericii catolice a oficiat slujba oficială de Paşti.

Ministrul adjunct de externe al Chinei Cui Tiankai a avut convorbiri la Teheran cu şeful consiliului suprem al securităţii naţionale din Iran Ali Lanjani, în contextul creşterii tensiunilor pe plan internaţional în legătură cu programul nuclear al Iranului. Vizita oficialtiăţii chineze la Teheran survine după ce autorităţile iraniene au anunţat că au efectuat cu succes procesul de îmbogăţire a uraniului pînă al nivelul necesar pentru a produce combustibilul necesar intr-un reactor nuclear.

PNL îi solicită preşedintelui Băsescu să propună la sedinta de luni a CSAT desecretizarea proiectelor de lege privind securitatea naţionala, pentru că acestea conţin prevederi cu un grad mare de ambiguitate. PNL apreciază, într-un comunicat semnat de senatorii Radu Stroe, Norica Nicolai, Daniel Iluşcă si de deputatul George Scutaru, că "deşi proiectele au fost transmise comisiilor de specialitate ale Parlamentului, acestea nu au iniţiat nici o dezbatere pe fond din cauza caracterului secret al legilor. Modificarea legilor trebuie să se facă printr-o dezbatere publică la care să participe şi alte comisii ale Parlamentului, dar mai ales societatea civilă. Apreciem că solicitarea noastră este cu atât mai justificată cu cât proiectele menţionate conţin prevederi cu un grad mare de ambiguitate şi care, în cazul în care ar fi adoptate, ar putea duce la abuzuri şi la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor".

Liderul PD Emil Boc a anunţat că, la rectificarea bugetară de săptămâna viitoare, aproximativ 265 de milioane de euro vor fi alocaţi infrastructurii din Transporturi şi Educaţie. "Ţinta rectificării, mai mult de jumătate din bani, va fi în special domeniul infrastructurii. Prin infrastructură înţeleg atât infrastructura din domeniul Ministerului Transporturilor, cât şi cea din domeniul Ministerului Educaţiei" - a precizat Emil Boc.

Presedintele Traian Băsescu a declarat că "SUA s-au implicat în evoluţia României către UE, pentru ca ţara noastră să aibă o aderare la 1 ianuarie 2007 care să nu îi creeze probleme". Vorbind în emisiunea "Pro Vest" de la Pro Tv, preşedintele a precizat că sprijinul SUA a fost posibil prin performanţa realizată de Guvern "pe acele capitole care ar fi putut activa clauza de salvgardare".

Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu a declarat, într-o conferinţă de presă, că PSD a decis să atace la Curtea Constituţională Legea lustraţiei, dacă la nivelul dezbaterilor din Camera Deputaţilor nu se vor adopta modificări de fond. Diaconescu a afirmat că, din punctul de vedere al PSD, Legea lustraţiei, în forma în care a fost adoptată de Senat, este "anticonstituţională şi antieuropeană".

În cele 12 judeţe prin care trece Dunărea, până duminică dimineaţă fuseseră afectate 500 de case, dintre care şapte au fost distruse, 2.541 de anexe gospodăreşti, iar 624 de persoane au fost evacuate - a transmis Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, apele au acoperit 945 de kilometri de drumuri, au colmatat 1.377 de fântîni, au afectat 144 de poduri şi podeţe şi activitatea a 21 de agenţi economici. Au mai fost inundate 27.995 de hectare de teren arabil, 9.882 de hectare de fâneţe şi 4.457 de hectare de păşune şi pădure.

Primul ministru moldovean Vasile Tarlev a discutat cu ministrul român de externe Mihai-Razvan Ungureanu chestiuni care ţin de relaţiile bilaterale, între care şi intenţia Bucureştiului de a simplifica regimul vizelor pe care România le va impune cetăţenilor moldoveni după ce va fi intrat în Uniunea Europeană.

Vasile Tarlev a salutat aceste eforturi, în primul rînd pentru că acest regim va fi mai atractiv decit cel existent cu Polonia sau Ţările Baltice.

În cadrul întrevederii, şeful diplomaţiei române a subliniat că Romania este şi va fi în continuare un partener de încredere al Moldovei.

Şeful statului major al armatei ruse, generalul Iuri Baluievki a declarat că Iranul este incapabil să producă bomba atomică şi că puterea militară a autorităţilor de la Teheran are ca obiectiv doar prevenirea unei acţiuni militare împotriva Iranului. Baluievki nu exclude totuşi posibilitatea ca materia primă utilizată în controversatul program nuclear al Iranului să poată fi folosită şi la producerea de armament. Statele Unite şi Uniunea Europeană au acuzat Iranul că încearcă să construiască în secret arma atomică.

Rusia a anunţat că a promis ajutor financiar de urgenţă autorităţii palestiniene, condusă de mişcarea radicală Hamas, adoptînd o poziţie diferită de colegii ei din cadrul aşa-numitului cvartet pentru Orientul Mijlociu. Potrivit unei declaraţii a externelor de la Moscova, oferta a fost făcută în cadrul unei convorbiri telefonice dintre ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.

Uniunea Europeană şi Statele Unite, care fac parte din cvartet, alături de Rusia şi Naţiunuile Unite, au oprit finanţarea autorităţii palestiniene din cauză că mişcarea Hamas, care a cîştigat ultimele alegeri, nu a renunţat explicit la violenţă, nu recunoaşte statul Israel şi nici acordurile de pace interimare.

Cîntăreţul pop american Lionel Richie şi cel de operă spaniol Jose Carreras au luat parte la un concert în capitala libiană Tripoli care a marcat 20 de ani de la raidul de bombardamente efectuat de Statele Unite împotriva Libiei. Aproximativ 40 de persoane, între care şi fiica adoptivă a liderului libian Moammar Gadhafi, au fost ucise în bombardamentele care au avut loc al Tripoli şi Benghazi în primele ore ale dimineţii de 15 aprilie 1986.

Şeful administraţiei americane de atunci, preşedintele Ronald Reagean, a declarat că raidurile au fost o ripostă la implicarea Libiei în atacul terorist care a avut loc într-o discotecă din Berlinul de Vest şi în care un soldat american a fost ucis.

Cel puţi trei militari irakieni au fost ucişi în explozia unei bombe în zona Al-Dura de la Bagdad, unde au loc frecvent atacuri ale insurgenţilor. Armata americană a anunţat că 2 puşcaşi marini au fost ucişi şi alţi 22 răniţi în luptele date cu insurgenţii în provinicia irakiană Anbar.