Naţiunile Unite au cerut Uniunii Europene să elaboreze o politică de imigrare legală şi să ajute financiar ţările africane de unde vin în Europa cei mai mulţi solicitanţi de azil. Aflat în vizită la Bruxelles, înaltul comisar ONU pentru refugiaţi Antonio Guterres a spus că africanii îşi părăsesc ţările din cauza disperării şi a făcut apel la europeni să ajute sistematic şi strategic statele respective.

Guterres a mai spus că un sistem de imigrare legală, cum au Statele Unite, Canada sau Australia, ar ajuta Europa pe plan economic, într-o vreme când populaţia din marea majoritate a ţărilor Uniunii stagnează sau scade.

Preşedintele Pakistanului Pervez Muşaraf crede că insurgenţii Talibani sunt o forţă teroristă mai periculoasă decât reţeaua al Qaida. Adresîndu-se parlamentarilor europeni la Bruxelles, Muşaraf a mai spus că luptătorii Talibani s-au regrupat în sudul Afganistanului, unde sunt comandaţi de mulahul Omar.

Tot astăzi, preşedintele pakistanez a respins acuzaţiile că ţara sa nu ar face destul pentru a ajuta Afganistanul vecin în lupta cu Talibanii.

Madonna a respins cererea Bisericii Ortodoxe Ruse de a modifica programul concertului pe care-l susţine în această seară la Moscova. Clericii ruşi au spus că secvenţa în care artista americană cântă pe o cruce este blasfemie şi au cerut publicului credincios să boicoteze spectacolul.

Unul din organizatorii concertului de la Moscova a spus însă că spectacolul va fi identic cu cele susţinute în alte capitale europene.

Secvenţa aşa-zisei crucificări a Madonnei a fost criticată dinainte de preoţi şi organizaţii religioase din Olanda, Germania, Cehia, dar în toate aceste ţări, concertul a cuprins şi scena respectivă.

Preşedintele Traian Băseascu l-a suspendat din funcţie pe ministrul apărării Teodor Atanasiu. Într-un comunicat de presă de la palatul Cotroceni se spune că suspendarea este necesară pentru a da cale liberă anchetei penale împotriva lui Teodor Atanasiu.

Preşedinţia a precizat că decizia şefului statului are la bază concluziile din raportul Comisiei speciale de la Cotroceni, care a analizat plângerile penale împotriva ministrului Apărării Teodor Atanasiu, formulate de consilierul prezidenţial Adriana Săftoiu şi de deputatul PSD Eugen Bejinariu.

Ministerul de interne al Slovaciei susţine că un atac care a dus la tensionarea relaţiilor cu Ungaria a fost inventat integral de pretinsa victimă. Recent, o studentă slovacă de etnie maghiară s-a plâns poliţiei că a fost bătută pe stradă doar pentru că vorbea la telefon în maghiară. Incidentul a fost urmat de proteste oficiale din partea Budapestei şi atenţionări de la Comisia Europeană.

Astăzi, ministrul slovac de interne Robert Kalinak a spus însă că studenta a inventat agresiunea şi ca urmare ancheta de poliţie a fost abandonată. Tot astăzi, liderul minorităţii maghiare din Slovacia Bela Bugar a spus însă că poliţia ar fi forţat-o pe studentă să declare că a inventat incidentul.

La propunerea ministrului apărării, preşedintele României l-a numit pe viceamiralul Gheorghe Marin în funcţia de şef al Statului Major General al Armatei. Marin îl înlocuieşte pe generalul Eugen Bădălan, cercetat de DNA pentru un contract cu grupul Tofan, încheiat pe vremea când era comandantul trupelor terestre.

Bădălan a fost trecut astăzi în rezervă, dar susţine că este nevinovat şi că tranzacţia din anul 2000 a fost legală.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut acordul parlamentului de la Bucureşti pentru retragerea unor militari români din Irak şi suplimentarea efectivelor aflate în Afganistan.

Potrivit cererii oficiale citate de Mediafax, din Irak ar urma să revină în ţară aproximativ 183 de militari, dintr-un total de peste 700. Numărul soldaţilor care ar urma să plece în Afganistan nu este precizat.

Mediafax notează că retagerea unor trupe din Irak ar urma să aibă loc înainte de sfârşitul anului şi că prin cererea înaintată parlamentului preşedintele Băsescu aprobă de fapt propunerile de reducere a prezenţei militare în Irak făcute recent de premierului Tăriceanu.

Autorităţile române au acuzat guvernul de la Roma că tergiversează repatrierea a aproximativ o mie cinci sute de minori români aflaţi fără părinţi sau alte rude în Italia.

Bogdan Panait, şeful unei structuri guvernamentale pentru drepturile copilului, a declarat că Bucureştiul aşteaptă din anul 2004 ca Italia să-şi dea acordul pentru întoarcerea copiilor. Potrivit lui Panait, un motiv al încetinelii cu care reacţionează italienii este că nu vor să plătească pentru repatriere, aşa cum au făcut-o Spania sau Franţa.

Statele Unite au apreciat rolul autorităţilor siriene în dejucarea unui atac terorist asupra ambasadei americane de la Damasc. “Cred că sirienii au reacţionat la acest atac într-un mod care a ajutat ca oamenii noştri să se afle în siguranţă, şi apreciem foarte mult acest lucru” – a declarat Secretarul de stat american Condoleezza Rice.

Potrivit ministerului de interne al Siriei, patru persoane înarmate cu mitraliere şi grenade au deschis focul dintr-un automobil asupra clădirii ambadadei şi a militarilor sirieni care păzesc ambasada. În incident au fost ucişi trei dintre atentatori şi un ofiţer sirian de securitate. A patra persoană participantă la atac a fost rănită.

Preşedintele autorităţii palestiniene Mahmud Abbas a spus că liderii palestinieni vor avea consultări săptămâna aceasta pentru alcătuirea unui guvern de unitate naţională. Intenţia formării unui nou executiv a fost anunţată ieri, 11 septembrie.

Abbas speră ca un nou cabinet de largă reprezentare să pună capăt izolării internaţionale în care se află palestinienii după ce la guvernare a ajuns mişcarea radicală Hamas, considerată organizaţie teroristă de Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Peste o sută de parlamentari irakieni au cerut schiţarea unui calendar al retragerii din Irak a trupelor coaliţiei internaţionale conduse de Statele Unite. Cei 104 deputaţi de la Bagdad, reprezentînd aproape toate formaţiunile politice şi grupările religioase irakiene, au înmânat o scrisoare în acest sens preşedinţilor legislativului.

Săptămâna trecută, liderii guvernamentali irakieni au sugerat că forţele internaţionale s-ar putea retrage înainte de sfârşitul anului 2007. Mai multe guverne occidentale, ale căror trupe participă la operaţiunea din Bagdad, spun însă că acest termen este prea optimist.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a promis ajutorul ţării sale pentru stabilizarea Irakului vecin. „Vom oferi ajutor guvernului irakian pentru a întrona securitatea deplină în ţară” – a spus preşedintele iranian. Ahmadinejad a făcut această declaraţie după ce l-a primit la Teheran pe premierul irakian Nuri Kamil al Maliki.

Iranul şi Irakul s-au aflat în război între anii 1980 şi 1988.

Autorităţile siriene spun că au dejucat un atac terorist împotriva ambasadei Statelor Unite la Damasc. Potrivit ministerului de interne al Siriei, patru persoane înarmate cu mitraliere şi grenade au deschis focul dintr-un automobil asupra clădirii şi a militarilor sirieni care păzesc ambasada. Soldaţii au ripostat cu focuri de armă.

În incident au fost ucişi trei dintre atentatori şi un ofiţer sirian de securitate. A patra persoană participantă la atac a fost rănită. Automobilul în care se aflau atenatorii a sărit în aer în timpul schimbului de focuri.

Departamentul de stat american a confirmat incidentul, adăugînd că personalul ambasadei este în siguranţă. Aceeaşi sursă susţine că o doua maşină încărcată cu explozivi era parcată în apropierea ambasadei.

Într-un interviu acordat postului nostru de radio, ambasadorul american la Bucureşti Nicholas F.Taubman a declarat că atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au întărit legăturile dintre Statele Unite şi Europa. În acest context, ambasadorul american a scos în evidenţă faptul că relaţiile dintre Washington şi Bucureşti sînt astăzi mai strînse decît oricînd în trecut.

Referitor la cererea din vară a premierului Tăriceanu de a fi retrase trupele române din Irak, ambasadorul Taubman a declarat că, după surprinderea iniţială, Statele Unite s-au simţit încurajate şi întărite de votul din CSAT care a decis menţinerea contingentului românesc pe teatrul de operaţiuni irakian alături de forţele coaliţiei conduse de Statele Unite.

Întrebat despre declaraţia de săptămîna trecută a preşedentului Bush în legătură cu centrele de detenţie secrete CIA din străinătate, ambasadorul Taubman a explicat că informaţiile obţinute de la cei deţinuţi în aceste centre au salvat vieţi omeneşti, nu numai vietile unor americani ci şi vieţi de oameni provenind din tari care sint alaturi de Statele Unite în războiul împotriva terorismului.

În legătură cu rolul României în regiunea Mării Negre după aderarea la Uniunea Europeană, ambasadorul american şi-a exprimat opinia că România, cu o economie de piaţă robustă, stabilitate politică şi o democraţie puternică, va constitui un model pentru popoarele din proximitate, mai ales pentru cei care trăiesc în zonele cu conflicte îngheţate, conflicte care stîrnesc îngrijorare atît la Washington cît şi la Bruxelles.

La Bucureşti a avut loc o comemorare a victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu Tăriceanu şi a altor oficialităţi guvernamentale. La ceremonia, organizată de Ambasada Statelor Unite, Nicholas F. Taubmann, ambasadorul american a spus între altele: "Mulţumesc României şi poporului român că a fost alături de noi în aceste vremuri grele... Lupta împotriva terorismului continuă şi mă tem că va continua. Noi, comunitatea internaţională, trebuie să facem faţă provocării comune, confruntîndu-ne cu ideologii care promovează ura, distrugerea şi moartea".

În Statele Unite au fost comemorate victimele atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, în cursul cărora şi-au pierdut viaţa aproximativ trei mii de persoane. Preşedintele George Bush vizitează cele trei locaţii în care avioanele deturnate s-au prăbuşit, la New York, distrugînd complexul World Trade Center, la Washington, la Pentagon şi într-un cîmp în statul Pennsylvania. Ulterior, preşedintele va pronunţa un discurs de la Casa Albă.

Ceremoniile au început cu un minut de reculegere, la ora la care primul avion deturnat a lovit World Trade Center. Vice-preşedintele Dick Cheney a adus un omagiu victimelor atacurilor teroriste spunînd la o ceremonie la Pentagon: "Nu vom uita niciodată ziua în care şi felul în care a început războiul. Gîndurile noastre rămîn la victimele de la 11 septembrie şi la famiile rămase în urmă".

Conform unor declaraţii a preşedintelui Franţei, Jacques Chirac după convorbiri, la Helsinki, cu premierul chinez Wen Jiabao, în marginea summitului Uniunea Europeană-Asia, China ar putea contribui la forţa internaţională de pace cu alţi circa 1000 de militari, pe lîngă cei 240 angajaţi în prezent.

Reactorul No. 6 al centralei nucleare Zaporozhisky, situată în estul Ucrainei, a fost închis luni de sistemul automat de securitate. Cauzele incidentului nu sînt deocamdată clarificate, se spune într-o declaraţie a Energoatom, organizaţia de stat care gestionează centrala, şi nu s-a constatat nici o creştere a nivelului de radiaţie.

Guvernul republicii separatiste Osetia de Sud a anunţat într-o declaraţie că va organiza un referendum în chestiunea independenţei, la 12 noiembrie, cu o singură întrebare: Sînteţi de acord că republica Osetia de Sud trebuie să-şi păstreze statutul actual ca un stat independent şi să fie recunoscută de societatea internaţională?"

Vicepreşedintele parlamentului georgian, Miheil Michaviariani a declarat pentru France Press că Rusia blochează eforturile Georgiei de rezolvare a crizei, afirmînd că referendumul plănuit este un non eveniment.

Potrivit agenţiei de ştiri Caucasus Press, în Transnistria mişcarea de tineret "Prorîv" se ocupă în prezent cu organizarea unui muzeu al fascismului şi totalitarismului. Printre portretele care urmează să fie expuse în prima expoziţie a Muzeului s-ar afla cele al preşedinţilor Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi Republicii Georgia, Mihail Sakashvili.

Agenţia Reuters a publicat extrase dintr-o scrisoarea adresată autorităţilor române la 7 septembrie de înalte oficialităţi ale Comisiei Europene, Olli Rehn şi Franco Fratini. În scrisoare, cei doi îşi exprimau îngrijorarea faţă de blocarea în parlament a celor două proiecte de lege vizînd combaterea corupţiei: "Recentele evoluţii din Camera Deputaţilor şi Senat ne-au pricinuit o considerabilă îngrijorare faţă de angajamentul actorilor politici ai României faţă de o combatere eficientă, susţinută şi ireversibilă a corupţiei la nivel înalt... Sîntem dezamăgiţi în special de proiectul de lege de instituire a Agenţiei Naţionale de Integritate, care nu a trecut în cursul discuţiilor începute miercuri în Cameră" - se adaugă în scrisoare.

Cu ocazia comemorării a cinci ani de la atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, o ceremonie în amintirea victimelor terorismului din întreaga lume este organizată astăzi de ambasada Statelor Unite la Bucureşti. Ceremonia se desfăşoară la Teatrul Naţional şi alături de ambasadorul Statelor Unite, Nicholas Taubmann şi-au anunţat prezenţa preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, ambasadorii Spaniei şi Marii Britanii şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti.

Ceremonii de comemorare a victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie au loc astăzi pretutindeni în Statele Unite. Ele au început cu un minut de reculegere în memoria celor ucişi. Aproape trei mii de persoane şi-au pierdut viaţa atunci cînd două avioane deturnate de teroriştii reţelei Al Qaida, conduse de Osama bin Laden, au lovit World Trade Center la New York, iar un altul clădirea Pentagonului, la Washington. Un al patrulea avion deturnat s-a prăbuşit în Pennsylvania.

Intr-o declaraţie a Uniunii Europene, preşedintele Comisiei de la Bruxelles, Jose Manuel Barroso a afirmat că Europa este hotărîtă să combată terorismul global, luînd în considerare cauzele şi consecinţele sale. Potrivit lui, Washington-ul şi Bruxelles-ul ar trebui să amplifice schimbul de informaţii asupra suspecţilor de terorism şi pentru prevenirea recrutării unor potenţiali terorişti.

"Trebuie să ne amintim ce s-a întîmplat, a fost unul din cele mai grele momente pe care le-am trăit în comunitatea internaţională şi să exprimăm solidaritatea cu familiile victimelor şi să reamintim că războiul împotriva terorismul este departe de a fi cîştigat" - a declarat preşedintele Comisiei Europene.

Intr-un nou mesaj înregistrat pe o casetă video, Ayman al-Zawahri, cel de-al doilea în ierarhia organizaţiei Al Qaida a avertizat că statele din Golful Persic şi Israelul vor fi următoarele ţinte ale reţelei teroriste. Mesajul prezice că forţele aliate vor fi învinse în Irak şi Afganistan şi cere imperativ musulmanilor să intensifice rezistenţa împotriva Statelor Unite.