Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko urmează să efectueze o vizită în România. Luni, împreună cu preşedintele Traian Băsescu, el va inaugura o nouă trecere de frontieră. Ceva mai tîrziu, Iuşcenko se va întîlni cu membri ai comunităţii ucrainene din România.

La o reuniune de urgenţă episcopii bisericii catolice poloneze au anunţat că o comisie centrală va cerceta trecutul fiecărui episcop şi că se va lăsa Vaticanului să decidă soarta celor descoperiţi a fi colaborat cu securitatea sub regimul comunist. Ulterior, ancheta va fi extinsă la toţi clericii Poloniei, 27 de mii de preoţi.

Decizia vine după ce arhiepiscopul desemnat al Varşoviei, Stanislaw Wielgus şi-a dat demisia după ce a recunoscut acuzaţiile ce i se aduseseră, că a colaborat şi a semnat un angajament cu poliţia secretă comunistă. Trimisul special al papei Benedict al XVI-lea, arhiepiscopul Josef Kowalczyk a criticat comportamentul ambiguu al lui Wielgus.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului să re-examineze Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Potrivit comunicatului prezidenţial parlamentarilor li se atrage atenţia că reglementările din lege sînt "excesive şi nejustificate, constituind o încălcare a Constituţiei". "Problemele de interes naţional pentru care Preşedintele României poate cere consultarea poporului pot apărea oricînd, nefiind ţinute de un anume termen, precum cel de 6 luni dinaintea organizării unor alegeri", se mai afirmă în motivaţia cererii de rexaminare a legii.

La Bucureşti s-a desfăşurat Congresul extraordinar al Partidului Naţional Liberal, la care au fost aprobate modificări de statut şi votată o nouă conducere. Singurul candidat la preşedinţia partidului a fost premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, alături de care vor funcţiona 15 vice-preşedinţi.

În alocuţiunea sa la Congresul Extraordinar al Partidului Naţional Liberal, ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu s-a referit la relaţiile dintre România şi Moldova, fiind citat de agenţia Mediafax cu afirmaţia că Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru liberali şi că România este interesată ca ea "să nu tremure în bătaia vîntului politic, mai ales cînd vine de la est. Ne interesează, de asemenea, bunăstarea şi prosperitatea moldovenilor...". Potrivit şefului diplomaţiei române, Republica Moldova are nevoie de o şansă, ce ar putea veni din partea electoratului "care trebuie să separe totalitarismul de destinul european al Moldovei".

Radu Berceanu, vice-preşedinte al Partidului Democrat şi Ministru al Transporturilor, urmat de Gheorghe Barbu, Ministrul Muncii, a anunţat că se retrage din Comisia de privatizare a companiei Daewoo, pentru a evita problemele legate de incompatibilitatea dintre funcţia de ministru şi cea de membru al comisiei. Cu o zi în urmă preşedintele Traian Băsescu a criticat implicarea mai multor miniştri în comisia de privatizare a companiei de automobile.

În urma formării grupului parlamentar "Identitate, tradiţie, suveranitate", ce va fi oficializat la Strasbourg luni şi care este constituit din 20 de parlamentari ai partidelor xenofobe, extremiste din Europa, liderul Partidului România Mare şi-a anunţat intenţia de a organiza la Bucureşti, în luna martie o reuniune a acestor partide, anunţă agenţia Mediafax.

Într-un discurs politic major pe teme de apărare şi politică externă, premierul britanic Tony Blair a spus că Marea Britanie va continua să combată cu mijloace puternice terorismul internaţional. "Există două tipuri de naţiuni. Există cei care se luptă pentru a menţine pacea şi aceia care, practic, exceptînd circumstanţe cu totul extraordinare, se retrag exclusiv în menţinerea păcii. Marea Britanie este din prima categorie şi va rămîne în continuare aşa" -- a spus Blair.

Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden a respins criticile formulate la adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului ce ar fi avea o atitudine anti-rusă. Vorbind la Moscova, van der Linden a cerut parlamentarilor ruşi să ratifice un document ce ar permite Curţii Europene să judece mai multe cazuri decît în prezent.

Primii miniştri ai Rusiei şi Belarus-ului, Mihail Fradkov, respectiv Sergei Sidorsky şi-au continuat convorbirile pe tema tranzitului petrolului rus prin Belarus spre Europa occidentală. In comentarii făcute joi, premierul rus a recunoscut că imaginea Rusiei ca partner comercial de încredere a avut de suferit, urmare a disputei cu Belarus-ul şi a suspendării livrărilor de petrol spre Uniunea Europeană.

Parlamentul ucrainean a aprobat pachetul de legi ce defineşte atribuţiile guvernului, trecînd peste veto-ul prezidenţial exprimat anterior. 366 din cei 450 de deputaţi ai Radei au votat în favoarea proiectului, ce fusese respins de preşedintele Victor Iuşcenko deoarece ar restrînge puterile prezidenţiale. Parlamentul a vot prima oară legea în decembrie, iar astăzi a respins amendamentele propuse de preşedinţie. Deputaţii partidului prezidenţial "Ucraina Noastră" au părăsit sala după ce s-au străduit fără succes să împiedice votul. Intr-o declaraţie ulterioară, "Ucraina Noastră" a calificat legislaţia ca menită să-i permită primului ministru şi guvernului "să destabilizeze structura statului" şi "să uzurpe puterea".

Ministrul de externe al Irakului, Hoshyar Zebari s-a referit la clădirea atacată în urmă cu o zi de forţe americane, raid în cursul căruia au fost arestaţi şase iranieni, precizînd că nu era decît un birou de legătură, reprezentînd interesele Iranului. Raidul american de joi a dat naştere unor proteste diplomatice la Teheran, sub pretextul că ar fi fost atacat un consulat, care se bucura de protecţia diplomatică oficială.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice un turneu diplomatic în Orientul Apropiat pentru a promova strategia preşedinţiei Bush în Irak şi a discuta conflictul israelo-palestinian. Departamentul de stat a anunţat că Rice va purta convorbiri la sfîrşitul săptămînii în Israel şi în teritoriile palestiniene, urmînd să se deplaseze apoi în Egipt, Iordania, Arabia Saudită şi Kuweit. Turneul diplomatic se va încheia la 19 ianuarie după escale la Berlin şi Londra.

Ambasadorul Statelor Unite în Grecia, Charles Ries a spus presei că incidentul petrecut în cursul dimineţii, cînd o rachetă a lovit şi a produs pagube clădirii ambasadei de la Atena, este în curs de investigare şi că localurile ambasadei vor fi redeschise curînd publicului. Ministrul de interne grec a spus că membri ai unei grupări stîngiste auto-intitulate "Lupta Revoluţionară", şi-au asumat responsabilitatea pentru atac.

La Washington, membrii guvernului au spus că sprijină intenţia preşedintelui George Bush de a trimite în Irak efective suplimentare de peste 20.000 de militari.

Ministrul apărării Robert Gates şi secretarul de stat Condoleezza Rice au adăugat însă că răbdarea Statelor Unite are limite şi că irakienii trebuie să înveţe să-şi poarte singuri de grijă. Doamna Rice a mai spus că americanii trebuie să fie uniţi în dorinţa de a nu eşua în misiunea din Irak.

Planul suplimentării trupelor americane a fost criticat de noua majoritate democrată din Congresul Statelor Unite. Iar un nou sondaj de opinie sugerează că 70 la sută dintre americani sunt împotriva trimiterii de trupe suplimentare în Irak.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a acuzat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului că dă sentinţe motivate politic. În ultima vreme, Curtea a decis împotriva militarilor ruşi în procese legate de moartea unor civili în Cecenia.

Putin a făcut remarci critice la adresa tribunalului european la o întâlnire avută la Moscova cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van den Linden.

Acesta a încercat fără succes să obţină ratificarea de către Rusia a unui document care ar permite Curţii să accepte mai mult dosare.

Agenţia AP relatează că un grup de insurgenţi din Irak şi-ar fi asumat răspunderea pentru prăbuşirea avionului moldovean la Bagdad la 9 ianuarie. Grupul Armata Islamică din Irak, numit de AP grupare naţionalistă, a plasat pe internet o declaraţie în care susţine că ar fi doborât avionul tragînd asupra lui. Autenticitatea revendicării nu poate fi confirmată.

Autorităţile turce care investighează accidentul au spus că nu au ajuns încă la o concluzie privind cauza lui.

La faţa locului, la Bagdad, se află şi un trimis al agenţiei de stat pentru aviaţie civilă din Republica Moldova. Prăbuşirea avionului s-a soldat cu moartea a 34 de persoane, inclusiv 5 moldoveni. Un pasager turc a supravieţuit.

Preşedintele Traian Băsescu a asigurat-o pe ministrul justiţiei Monica Macovei că legea Agenţiei Naţionale de Integritate va fi aprobată de parlament. Monica Macovei s-a plâns miercuri că a fost împiedicată mereu de colegi din guvern să includă legea ANI pe agenda şedinţelor executivului.

Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este juristul Anton Pandrea. Membrii CSM l-au ales pe Pandrea cu unanimitate de voturi, la o şedinţă ţinută în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu.

Răspunzînd întrebărilor reporterilor, Pandrea a declarat că este optimist în ce priveşte continuarea reformelor în justiţie.

Mai multe guverne au salutat, cu unele rezerve, planul preşedintelui Statelor Unite George Bush de a trimite încă 20.000 de militari în Irak.

La Bagdad, un purtător de cuvânt al guvernului irakian a spus că mărirea contingentului american este în interesul Irakului.

Marea Britanie şi Australia au salutat şi ele intenţia preşedintelui Bush, adăugînd însă că ele nu vor trimite noi trupe.

Uniunea Europeană a declarat că pentru stabilizarea Irakului este nevoie şi de alte măsuri decât sporirea prezenţei militare străine.

Premierul României Călin Popescu Tăriceanu a declarat, potrivit Medifax, că soluţia din Irak nu poate fi rezolvată pe cale militare, ci prin măsuri politice.

În raportul său anual, organizaţia Human Rights Watch susţine că Statele Unite şi-au pierdut din credibilitate din cauza folosirii torturii şi a detenţiilor fără proces. În acelaşi document se spune că Uniunea Europeană ar fi datoare să preia rolul de lider mondial în promovarea drepturilor omului.

Raportul susţine că închisoarea de la Guantanamo, unde sute de suspecţi de terorism sunt deţinuţi fără proces de cinci ani de zile, este emblema abdicării Statelor Unite de la rolul lor de promotor mondial al libertăţii.

Toate ţările Uniunii Europene afectate de oprirea conductei Drujba primesc din nou petrol din Rusia. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de comisarul european pentru energie Andris Piebalgs. El a adăugat că disputa care a dus la blocaj se va rezolva curînd. Comisarul european a spus că Rusia şi Belarus au promis să-şi rezolve neînţelegerile în câteva zile.

Conducta Drujba a încetat să mai pompeze petrol luni, după o dispută între Rusia şi Belarus pe tema taxelor de tranzit. În Uniunea Europeană au fost afectate Germania, Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria.

Noul preşedinte al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, ministrul spaniol de externe Miguel Angel Moratinos a declarat că OSCE nu exclude rezolvarea conflictelor îngheţate în 2007.

Moratinos a spus însă că nu există o soluţie magică pentru conflictele din Moldova şi Georgia, iar priorităţile OSCE pe anul acesta vor fi combaterea terorismului şi răspândirea democraţiei pe întreg continentul.

Moratinos a anunţat că OSCE va organiza în prima jumătate a acestui an, în România, o conferinţă internaţională la nivel înalt pe tema discriminării etnice.

Rămăşiţele avionului prăbuşit săptămâna trecută în Indonezia cu 102 persoane la bord au fost găsite în mare, după zece zile de căutări. Nu s-au semnalat deocamdată cadavre sau supravieţuitori.

Aeronava companiei Adam Air a dispărut în condiţii meteo nefavorabile, în prima zi a anului, în nordul insulei Sulawesi. Imediat după catastrofă, autorităţile au informat că ar fi găsit avionul şi că sunt supravieţuitori, dar ulterior au spus că s-au înşelat şi şi-au cerut scuze.

Preşedintele Bulgariei Gheorghi Pârvanov a spus că acceptînd cererea Uniunii Europene privind închiderea a două reactoare de la centrala nucleară Kozlodui, ultimele două guverne de la Sofia au lezat interesele naţionale ale Bulgariei. Vorbind în parlamentul bulgar, Pârvanov a adăugat că Bruxelles-ul trebuie convins de necesitatea repunerii în funcţiune a reactoarelor.

Potrivit agenţiei France Press, ministrul bulgar de externe Ivailo Kalfin a spus că este improbabil ca decizia privind centrala Kozlodui să fie revizuită şi că Sofia se va concentra asupra obţinerii unor compensaţii cât mai mari de la Bruxelles.