În primul său discurs de politică externă după aderarea României la Uniunea Europeană, preşedintele Traian Băsescu a cerut organizaţiei cu 27 de membri să păstreze uşile deschise pentru ţările din Vestul Balcanilor şi pentru Republica Moldova.

În acelaşi discurs, Băsescu a reproşat vechilor membri ai Uniunii că nu îi acceptă încă drept egali pe cetăţenii din noii membri, din Centrul şi Estul Europei.

Guvernul moldovean a anunţat că în aprilie la Chişinău va fi deschis un centru unic de eliberare a vizelor pentru Uniunea Europeană. Potrivit ministrului de externe Andrei Stratan, centrul va avea sediul la ambasada Ungariei. Stratan nu a spus însă dacă ambasada Ungariei va elibera vize pentru toate statele membre în Uniunea Europeană, din care fac parte de la 1 ianuarie România şi Bulgaria, sau doar pentru membrii mai vechi ai organizaţiei.

Uniunea Europeană a cerut Turciei, ţară candidată la aderare, să-l găsească şi pedepsească pe asasinul ziaristului turc de etnie armeană, Hrant Dink, împuşcat vineri la Istanbul. „Sunt profund şocat şi întristat de acest act brutal de violenţă”, a spus Comisarul european pentru extindere Olli Rehn., adăugînd că Dink a fost un intelectual respectat care milita pentru libertatea cuvântului şi pentru o societate deschisă în Turcia.

Poliţia turcă a informat că incidentul s-a produs în apropierea locului de muncă al ziaristului, iar asasinul, un tânăr, a acţionat de unul singur. Dink a trecut prin mai multe procese pentru că a vorbit despre uciderea armenilor de către turci la începutul secolului 20, un episod pe care armenii îl numesc genocid.

Aflat la a doua sa vizită în Irak, noul ministru american al apărării Robert Gates a apărat punctul de vedere al preşedintelui Bush privind strategia viitoare a politicii americane. El a spus că în ciuda diferenţelor de opinii, în Congres există consensul că un eşec în Irak ar fi o calamitate pentru interesele naţionale americane şi ale multor alte state.

Între timp, la Washington, Partidul Democrat a avertizat din nou împotriva trimiterii de trupe suplimentare în Irak, aşa cum vrea preşedintele Bush.

Libia a respins cererea Bulgariei şi altor ţări de a elibera asistentele bulgare condamnate la moarte pentru infectarea cu virusul Sidei a copiilor libieni.

O organizaţie de caritate apropiată liderului de la Tripoli Moamar El Gadafi a spus că asemenea apeluri din partea europenilor nu fac decât să agraveze situaţia condamnatelor.

Apeluri pentru eliberarea asistentelor bulgare s-au făcut auzite şi astăzi în mai multe ţări europene.

Statele Unite, Australia şi Canada şi-au exprimat îngrijorarea la ştirea că China şi-ar fi doborât un satelit folosind rachete balistice de la sol. China nu a comentat informaţia apărută într-o revistă din Statele Unite şi confirmată de serviciile de informaţii americane.

China devine a treia ţară din lume, după Statele Unite şi Rusia, capabilă să doboare obiecte din spaţiul cosmic.

Agenţia Reuters relatează că ţările din Uniunea Europeană mu s-au pus încă de acord asupra textului unei declaraţii referitoare la viitoarele relaţii cu Ucraina. Polonia şi alţi suporteri ai primirii Ucrainei în Uniunea Europeană vor ca în document să fie menţionate aspiraţiile europene ale Kievului, dar Franţa şi alte state, care vor ca extinderea să intre într-o pauză, s-au opus. Documentul va fi baza unui nou acord de cooperare, a cărui negociere va începe luni.

Furtunile puternice care s-au abăut de astă-noapte asupra nordului şi centrului României au lăsat fără curent electric peste 300 de localităţi. Societatea Electrica a anunţat la prânz că în o sută din acestea avariile au fost reparate.

Meteorologii prevăd pentru la noapte şi pentru mâine vânturi cu viteze de 50 până la 70 la oră mai ales în Maramureş, Crişana, Transilvania şi Dobrogea. În zona de munte, la peste 1.400 de metri altitudine, vântul va atinge o sută de kilometri la oră.

Cel puţin 39 de persoane şi-au pierdut viaţa în furtuna abăută asupra Europei de Nord şi Centrale. Vânturile cu viteze de peste 200 de kilometri pe oră au întrerupt transporturile aeriene şi feroviare şi furnizarea de energie electrică pentru mii de gospodării.



Ucraina a înterupt vreme de câteva ore livrarea de petrol rusesc prin conducta principală spre Europa Centrală, Drujba, din cauza căderii unei linii de înaltă tensiune.

Furtuna a făcut victime omeneşti în Marea Britanie, Olanda, Belgia, Franţa, Germania, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Numai în Germania, pabugele materiale sunt estimate la peste un miliard de dolari.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis din funcţie pe Sebastian Bodu, şeful Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală, pentru că a criticat guvernul din care face parte ca secretar de stat.

Într-un interviu apărut în Evenimentul Zilei, Sebastian Bodu, membru în Partidul Democrat, a exprimat păreri personale legate de taxa pe viciu, de taxa de primă înmatriculare şi de Agenţia Naţională de Integritate.

Aflat în vizită în Irak, ministrul american al apărării Robert Gates s-a întâlnit cu militarii români din batalionul de infanterie “Dragonii Transilvaniei”. “Am vizitat România prima oară în 1975, iar acum, când văd ofiţeri români aici în Irak, într-o coaliţie cu Statele Unite şi cu alte ţări, sunt extrem de mulţumit. Cred că asta demonstrează cât de departe a ajuns România. Suntem foarte mândri de români”, a declarat Şeful Pentagonului.

Robert Gates este la a doua vizită în Irak de când a preluat funcţia de ministru al apărării, în urma demisiei lui Ronald Rumsfeld.

Angajaţii serviciilor de urgenţă din România au participat la o acţiune de solidaritate cu asistentele bulgare condamnate la moarte în Libia. La Bucureşti, Cluj şi în alte oraşe româneşti, sirenele staţiilor de salvare şi de pompieri au sunat vineri timp de 30 de secunde.

Cele cinci surori medicale bulgare şi un medic palestinian au fost condamnaţi la moarte pentru că ar fi infectat în mod deliberat cu virusul Sidei sute de copii libieni. În urma protestelor bulgare şi ale Uniunii Europene, Libia a anunţat că şi-ar putea schimba decizia în schimbul unei sume de bani sau a eliberării unui libian condamnat în Occident pentru terorism. Sofia şi Bruxelles-ul au respins această ofertă.

La Istanbul a fost împuşcat mortal Hrant Dinkun, ziarist turc de etnie armeană, condamnat anul trecut pentru defăimarea Turciei. Poliţia turcă informează că incidentul s-a produs în apropierea locului de muncă al ziaristului, iar asasinul, un tânăr, a acţionat de unul singur.

Dink a trecut prin mai multe procese pentru că a vorbit despre uciderea armenilor de către turci la începutul secolului 20, un episod pe care armenii îl numesc genocid.

Un grup de români au scăpat nevătămaţi dintr-un masiv accident de circulaţie petrecut în Austria şi soldat cu 12 răniţi. Potrivit agenţiei DPA, 29 de automobile, nouă camioane şi un autobuz au intrat într-o ciocnire în lanţ într-un tunel la nord de oraşul Klagenfurt, din sudul Austriei.

150 de pasageri, inclusiv românii, au reuşit să iasă din tunel singuri, şi au fost conduşi la o bază militară din apropiere, unde li s-a oferit asistenţă. Cauza accidentului nu a fost încă elucidată.

Aflat într-o rară vizită la Minsk a unui oficial european, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Rene van der Linden şi-a exprimat speranţa că va convinge autorităţile din Belarus să intre în dialog cu opoziţia.

Unii lideri ai opoziţiei au criticat vizita oficialului de la Consiliului Europei, spunînd că ea convine preşedintelui Aliaxandr Lukashenka. Preşedintele APCE a spus că dacă la Minsk se fac progrese, într-o bună zi l-ar putea vizita şi pe Lukaşenca.

România şi alte 19 ţări din Uniunea Europeană vor participa săptămâna viitoare la Madrid la o reuniune a ţărilor care doresc Constituţia Europeană. Organizatorii spanioli ai conferinţei nu au invitat la eveniment şapte ţări care au respins Constituţia sau au amânat discuţiile despre ratificarea ei.

România şi Bulgaria au aprobat Constituţia încă înainte de a adera la Uniune.

Regele Iordaniei, Abdullah a anunţat că ţara sa vrea să lanseze un program nuclear civil. Într-un interviu acordat cotidianului israelian Haaretz, regele Abdullah a mai apus că Iordania a decis să abandoneze proiectul unui Orient Mijlociu lipsit de instalaţii nucleare, întrucât are nevoie de energie.

Intenţii similare au anunţat în aceeaşi regiune Egiptul, Arabia Saudită şi Marocul. Iranul are deja un program nuclear civil, dar Occidentul îl banuieşte că ar vrea să construiască arme nucleare.

Casa Albă contactează membri ai Congresului într-o încercare de a obţine sprijin pentru politica irakiană a preşedintelui George Bush. Tentativa are loc după ce senatori democraţi şi republicani au anunţat un acord asupra unei rezoluţii în care se declară că "o mai mare implicare militară în Irak nu este în interesul naţional al Statelor Unite".

Rezoluţia nu are putere de lege, dar este considerată drept un instrument de presiune asupra administraţiei Bush. Unul din senatorii republicani care co-sponsorizează rezoluţia împreună cu democratul Joseph Biden, Chuck Hagel, declara: "Cred că este iresponsabil să fie în continuare pusă în joc viaţa unor soldaţi americani, în ceea ce este în mod clar un război tribal".

La Ierusalim s-a anunţat că Israelul va transfera preşedintelui Autorităţii palestiniene, Mahmoud Abbas 100 de milioane de dolari, reprezentînd taxe vamale şi TVA pe care Israelul le colectează pentru Autoritatea palestiniana în baza acordurilor parţiale de pace. Transferurile au fost îngheţate după ce organizaţia Hamas a cîştigat alegerile în primăvara anului 2006.

Statele Unite, Australia şi Canada şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu experimentarea cu succes de către China a unui satelit capabil să distrugă alte dispozitive cosmice. Purtătorul de cuvînt pe probleme de securitate naţională de la Washington a spus că în viziunea Statelor Unite, testarea unor asemenea arme contravine "spiritului de cooperare la care aspiră ambele ţări în aria spaţiului aerian civil".

Intr-un anunţ făcut la Dublin, ministrul justiţiei Michael Mc Dowell a spus că Irlanda nu va mai trata cazurile de azilanţi politici din statele membre ale Uniunii Europene. Decizia survine, a precizat ministrul, după ce săptămîna trecută au fost primite 220 de cereri de azil din partea unor cetăţeni români. Măsura are ca urmare imediată refuzul găzduirii solicitanţilor de azil din ţările Uniunii Europene în locuinţe de stat.

Bruno Gollnisch, adjunctul lui Jean Marie Le Pen la conducerea partidului extremist Frontul Naţional, lider fracţiunii parlamentare de extremă dreaptă din Parlamentul European, a fost condamnat la trei luni de închisoare cu suspendarea pedepsei, o amendă de 5000 de euro şi plata a 55 de mii de euro despăgubiri pentru punerea sub semnul întrebării a camerelor de gazare naziste. El trebuie să plătească deasemenea publicarea sentinţei în cîteva ziare de mare circulaţie.

Un comunicat de presă al Departamentului de Comunicare Publică al preşedinţiei face cunoscut că Traian Băsescu i-a cerut primului ministru Călin Popescu Tăriceanu să prezinte public dovezi despre "subordonarea guvernului intereselor preşedintelui şi ale oligarhiei de care s-a înconjurat la Cotroceni". Aflat în cursul unei vizite la Călăraşi, primul ministru le-a declarat ziariştilor că afirmaţiile sale s-au bazat pe articole apărute în presă.

Mircea Geoană liderul PSD a ameninţat că va declanşa procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui statului, ca şi pe cea de demitere a primului ministru. După spusele sale, social-democraţii cer ca atît Traian Băsescu, cît şi Călin Popescu Tăriceanu să demisioneze din funcţii, iar justiţia să se autosezizeze în legătură cu acuzaţiile reciproce pe care şi le-au adus cei doi.

Departamentul pentru muncă în străinătate anunţă că Ungaria a deschis piaţa muncii parţial, pentru 219 meserii şi că muncitorii cetăţeni români au nevoie de un permis de muncă, în sarcina angajatorului maghiar. Permisele se eliberează gratuit, în decurs de zece zile lucrătoare. De un permis de muncă au nevoie şi cei care vor să se angajeze ca lucrători sezonieri în agricultură, contract ce nu poate depăşi 150 de zile pe an.