Preşedintele Traian Băsescu a declarat la o întrevedere cu reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile că va merge înainte cu intenţia referendumului privind trecerea la votul uninominal. El a spus că va organiza consultări cu partidele politice pe această temă, dar că nu inenţionează să renunţe la reforma constituţională referitoare la schimbarea sistemului electoral.

Camerele reunite ale Parlamentului urmează să dezbată joi scrisoarea preşedintelui Băsescu pentru declanşarea procedurii de organizare a referendumului.

Judecătoria Iaşi va examina pe 5 martie în şedinţă secretă recursul procurorilor la decizia prin care aproba înfiinţarea “Comunităţii Moldovenilor din România”. Crearea acestei asociaţii a fost salutată de preşedintele Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a formulat recursul pe baza articolului 40 din Constituţia României care, înre altele, interzice organizaţiile ce militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei României.

Purtătorul de cuvânt al Comunităţii Moldovenilor, Lucian Timofticiuc, este citat de Mediafax cu afirmaţia că asociaţia este gata să se autodizolve dacă acţiunile sale vor fi folosite la Chişinău sau Bucureşti în scopuri politice.

Peste 3.000 de angajaţi ai uzinelor braşovene Tractorul, Rulmentul şi Nitramonia au protestat în faţa Prefecturii Braşov, îngrijoraţi de planurile guvernamentale privind viitorul acestor uzine, pe cale de a fi privatizate. Preşedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului, Teodor Atanasiu a declarat sâmbătă că există mai mulţi investitori români şi străini interesaţi să cumpere activele de la Tractorul Braşov, dar uzina urmează să fie mai întâi lichidată. Muncitorii de la Tractorul, care au protestat timp de cinci zile şi săptămâna trecută, cer între altele întrevederi cu firmele interesate să participe la privatizare, în speranţa că uzina nu va fi lichisată.

Curtea Internaţională de Justiţie a decis că Serbia nu este direct responsabilă de genocid sau de conspiraţie pentru comiterea genocidului în timpul războiului din Bosnia-Herzegovina din anii 1992-1995. Totuşi, Serbia ar fi trebuit să depună eforturi pentru a opri masacrele din Bosnia.

Potrivit deciziei Curţii, masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbilor bosniaci au ucis aproximativ 8 000 de musulmani bosniaci, a atins amploarea unui act de genocid. Însă forţelor sârbilor bosniaci, spune Curtea, au acţionat având un grad de independenţă faţă de Belgrad. Decizia a fost luată într-un proces în care Bosnia a acuzat Iugoslavia de genocid cerînd compensaţii.

Vicepreşedintele american Dick Cheney s-a întâlnit la Islamabad cu liderul pakistanez Pervez Musharraf, avertizând că reţeaua Al-Kaida se regrupează în regiuni de graniţă ale Pakistan-ului. Potrivit unui comunicat al autorităţilor pakistaneze, vicepreşedintele Statelor Unite a exprimat, de asemeni, “îngrijorarea Statelor Unite” în legătură cu informaţiile despre o ofensivă iminentă a talibanilor în cursul primăverii împotriva forţelor occidentale din Afghanistan.

Marea Britanie şi-a anunţat planurile de majorare a numărului de militari în Afganistan. Ministrul Apărării, Des Browne a spus că vor fi trimişi încă 1400 de militari, aşa încât numărul total se va ridica la 7700.

Ministrul britanic de Externe, Margaret Beckett l-a informat luni despre aceste intenţii pe preşedintele Pakistanului, Pervez Musharraf, cu care a discutat la Islamabad despre cooperarea în domeniul securităţii.

Membrii permanenţi în Consiliul de Securitate ONU plus Germania se întâlnesc la Londra să discute opţiunile viitoare de a exercita presiuni asupra Iranului, pentru a-l convinge să suspende programul de îmbogăţire a uraniului. Ieri preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad a declarat că programul nuclear este ireversibil.

Pe de altă partea, Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice a declarat că Statele Unite sunt gata să negocieze cu Iranul dacă acesta acceptă suspendarea activităţilor nucleare.

Armata americană a prezentat noi dovezi ale folosirii armelor de producţie iraniană de către insurgenţii care luptă în Irak împotriva forţelor Statelor Unite. Potrivit militarilor americani, în cursul unui raid comun cu poliţia irakiană în apropiere de oraşul Baquba, au fost depistate sâmbătă mai multe arme, inclusiv obuze de mortier, rachete şi elemente ale unor mine sofisticate.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a spus că este îngrijorat de speculaţiile în creştere despre un atac militar condus de Statele Unite împotriva Iranului. Agenţia rusă Interfax îl citează pe Lavrov făcând această declaraţie la o întrevedere cu preşedintele Vladimir Putin.

Vicepreşedintele american Dick Cheney a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că “toate opţiunile rămân în discuţie” după refuzul Iranului să respecte ultimatumul ONU pentru oprirea activităţilor nucleare.

Procuratura rusă l-a interogat pe fostul premier Mihail Kasianov în cadrul anchetei împotriva fostului ministru adjunct de finanţe Andrei Vavilov. Acesta este acuzat de fraude de 231 de milioane de dolari pe care le-ar fi comis la vânzarea unor avioane militare MIG în India în 1997. Kasianov, care şi-a anunţat intenţia să candideze din partea opoziţiei liberale la viitoarele alegeri prezidenţiale din Rusia, a calificat interogarea sa drept “presiune politică”.

Autorităţile ruse au declarat că sunt gata să discute ridicarea embargoului la importurile de carne şi produse din carne din Polonia. Serghei Dankvert, şeful agenţiei sanitare ruse pentru produsele vegetale şi animale, Rosselhoznadzor, a declarat agenţiei Reuters că Rusia şi-a rechemat inspectorii sanitari din 12 ţări ale Uniunii Europene, după ce a primit asigurări asupra calităţii produselor animaliere din aceste ţări. Anul trecut, Moscova ameninţase cu interzicerea importurilor de carne din România şi Bulgaria. Nu este clar însă dacă a renunţat la aceste intenţii.

O explozie a deteriorat câteva maşini în faţa oficiului OSCE din localitatea Pec din Kosovo. Nu nu s-au înregistrat răniţi. O altă explozie pe 19 februarie a deteriorat câteva vehicole ale ONU în capitala provinciei, Priştina. Cele două incidente au loc pe fundalul unor tensiuni în Kosovo, în urma prezentării propunerilor ONU care oferă provinciei o independenţă limitată.

Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului (OEDO) a deschis un birou la Bucureşti. Noul birou al organizaţiei create cu sprijinul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei va activa, după cum relatează Mediafax, pentru realizarea sistemelor de control ale drepturilor omului şi pentru lupta împotriva sărăciei.

Vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu a declarat că partidul pe care-l reprezintă nu susţine suspendarea preşedintelui Băsescu. Vorbind la Alba Iulia, în cadrul unei conferinţe de presă, Atanasiu a afirmat că în opinia liberalilor „pe agenda politică sunt probleme mult mai importante decît o luptă politică pentru suspendarea preşedintelui”. El a adăugat, potrivit agenţiei Mediafax că „motivele invocate pentru suspendarea şefului statului nu sunt „un argument serios pentru a crea o criză politică de mare amploare”.

În altă ordine de idei, Teodor Atanasiu, care a deţinut funcţia de ministru al Apărării, a susţinut că militarii români din Irak "şi-au îndeplinit misiunea" şi i-a criticat pe preşedintele Băsescu şi pe ministrul Apărării, democratul Frunzăverde, pentru menţinerea trupelor în această ţară.

Televiziunea de stat de la Teheran a informat ca Iranul ar fi lansat, cu success, o racheta. In trecut, autoritatatile iraniene au afirmat ca spera sa dezvolte tehnologia necesara pentru a-si lansa proprii sateliti in spatiu.

In Ucraina, principalul partid de opozitie, Blocul Tymoshenko si partidul prezidential Ucraina Noastra au incheiat un acord de colaborare pentru a limita influenta premierului pro-moscovit Victor Yanukovic. Iulia Tymoshenko a declarat cu aceasta ocazie ca Ucraina este foarte vulnerabila in fata Rusiei mai ales din cauza dependentei de importurile de energie din Rusia.

Premierul demisionar italian Romano Prodi se va prezenta din nou in parlament pentru un vot de incredere. Coalitia sa de centru-stinga ramine insa fragila, in pofida faptului ca partenerii comunisti si ecologisti au promis sa-l sprijine neconditionat pe Prodi.

Miercuri, Romani Prodi s-a vazut silit sa demisioneze dupa ce a pierdut in Senat un vot legat de politica sa externa, mai ales participarea la operatiunile militare din Afganistan. Pentru a evita alegeri anticipate si o posibilia victorie a fostului premier Silvio Berlusconi (favorit in sondaje) presedintele Napolitano l-a insarcinat simbata din nou pe Romano Prodi cu formarea guvernului.

Zeci de mii de spanioli au iesit pe strazile Madridului, protestind impotriva planului Ministerului de Justitie de a-l elibera inainte de termen pe unul din liderii miscarii separatiste basce ETA, condamant la inchisoare pentru 25 de crime.

In ultimul an, in Spania au avut loc demonstratii repetate impotriva ETA si a mijloacelor violente la care recurge miscarea separatista basca.

Cel mai important premiu al filmului francez, Cesar-ul, a fost acordat peliculei “Lady Chatterley” realizata de Pascal Ferran dupa romanul lui D.H. Lawrance. In competitie s-a aflat si filmul “Indigenii” care este nominalizat si pentru un premiu Oscar. Premiile Oscar se acorda in aceasta noapte.

Chisinau on February 22 formally accused Moscow of seeking to legitimize the government of the breakaway region of Transdniester. Chisinau was responding to a statement issued by the Russian Foreign Ministry on February 21 that referred to Igor Smirnov as the "president" of Transdniester. The Moldovan Foreign Ministry said that by using titles normally reserved for representatives of independent states, Russia "is trying to artificially create the appearance of legitimacy and mislead the public opinion and the international community." In January, Russia referred to the head of Transdniester's foreign policy as "foreign minister." Chisinau said that "such propaganda raises questions and suspicions regarding Russia's objectivity...as a mediator in the settlement negotiations in the Transdniester conflict."

The diplomatic spat comes at a particularly sensitive time, as talks on the final status of Kosova have thrown a spotlight on Russia's position on the future of regions, like Transdniester, that broke away from the states that emerged from the breakup of the Soviet Union. Controversially, Russia still has around 1,500 troops stationed in Transdniester.

La Bagdad, in apropierea ambasadei Iranului, a explodat o masina capcana. O persoana a fost ucisa, patru ranite.

Moldova’s President Vladimir Voronin, on February 24, accused Romanian authorities of intolerance against the 10 million members of the „ethnic minority of Moldovans”. In an interview with state press agency Moldpres, Voronin said Moldovans in Romania were discriminated against since they were not allowed to register as an ethnic minority. On February 22, President Voronin had met with a delegation of the „Community of Moldovans in Romania”, a hitherto unknown organization.

The OSCE ambassador to Moldova, Louis O'Neill, on February 19 issued a statement expressing concern about a range of "negative developments" in Moldova’s broadcasting landscape. O'Neill said that though the Broadcasting Code adopted in 2006 created "an excellent opportunity for real progress, this chance may be lost due to missteps in the way the new legislation is being implemented."

One concern relates to the transformation of the municipal broadcasters Radio Antena-C and Euro-TV Chisinau into private companies. The OSCE said that in December 2006 it had urged the new owners to ensure there would be no reduction in the country's media landscape and no reduction in access to full and impartial information.

"The immediate reduction in news and information programming at Antena-C and the change in its broadcasting schedule following privatization, as well as the decision by its new owner to drastically reduce the number of journalists, show a disregard for these recommendations," O'Neill said.

The OSCE ambassador also criticized the pace of reforms at Moldova's national public broadcaster, saying that "Teleradio Moldova has made almost no progress towards becoming a truly independent public-service broadcaster since its formal transformation in August 2004."

Another issue raised was the transparency of the licensing process. This followed the recent award of a license to a new company, rather than to the incumbent license-holder.

Într-un interviu acordat agenţiei Moldpres, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a acuzat Bucureştiul de intoleranţă faţă de "minoritatea etnică a moldovenilor" din România, compusă din 10 milioane de persoane. Interviul survine după ce joi o delegaţie compusă din membri ai "Comunităţii Moldovenilor din România" a făcut o vizită la Chişinău, unde a fost primită de şeful statului şi în Parlament. În interviu, Vladimir Voronin deplînge faptul că moldovenii nu se poate înregistra ca etnie, alături de alte minorităţi naţionale existente în România.

Cu aceeaşi ocazie, Vladimir Voronin şi-a exprimat regretul că „Moldova a fost cândva divizată, că majoritatea moldovenilor au rămas de partea cealaltă a Prutului” şi a criticat decizia recentă a Curţii române de Apel, care a declarat legitim războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de sub ocupaţia sovietică, achitându-l parţial pe mareşalul Ion Antonescu.

După convorbirile de joi cu preşedintele Voronin, reprezentanţii "Comunităţii Moldovenilor din România" au fost introduşi în Parlamentul Republicii Moldova de liderul comunist Victor Stepaniuc. Vice-preşedintele PPCD, deputatul Vlad Cubreacov a protestat faţă de modul în care a fost primită delegaţia de către oficialii Republicii Moldova, adresând o interpelare Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova şi preşedintelui Parlamentului. "În opinia mea, acest caz cu substrat politic este unul scandalos, întrucât sfidează uzanţele diplomatice şi normele de protocol şi ar putea afecta inutil bunele relaţii dintre Republica Moldova şi România”, se arată între altele în interpelare.

Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor a Congresului american, Tom Lantos a conferit cu liderul UDMR, Marko Bela, interesindu-se de situaţia minorităţilor şi stadiul Legii privind statutul minorităţilor.

Într-un comunicat dat publicităţii de biroul vicepremierului Marko Bela, se arată că liderul UDMR a prezentat o sinteză a situaţiei politice interne şi externe, arătând că România va continua să promoveze relaţia transatlantică şi de pe poziţia de membru al Uniunii Europene.

De asemenea, Marko Bella l-a informat pe Tom Lantos despre aspecte privind învăţământul universitar în limba maternă, utilizarea limbii maghiare în administraţia publică, precum şi despre Legea privind statutul minorităţilor.

Din delegaţia americană a făcut parte şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman.