Rugat de presa de la Bucureşti să reacţioneze la un recent interviu controversat al preşedintelui Vladimir Voronin, ministrul demisionar de externe Mihai Răzvan Ungureanu a spus că ministerul său nu comentează „fantezii politice”. Potrivit Mediafax, Ungureanu a mai spus că România nu recunoaşte existenţa unei etnii moldoveneşti şi nu doreşte să intre în „polemici sterpe” cu conducerea de la Chişinău.

Ministrul britanic pentru Europa Geoff Hoon face o vizită de două zile în Republica Moldova, venind de la Kiev. Înaintea turneului său est-european, Hoon a spus că va încuraja Ucraina şi Moldova să continue reformele pentru a se apropia cât mai mult de Europa.

Despre Ucraina, oficialul britanic a adăugat că dacă va înregistra progrese, nu este exclus să fie primită cândva în Uniune.

Aflat în vizită la Bruxelles, preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a respins din nou orice asemănare între provincia Kosovo, aflată pe calea independenţei, şi regiunile separatiste din ţara sa. Liderul georgian a spus că asemenea paralele sunt făcute din ignoranţă sau în scopuri politice.

După întâlnirea cu Saakaşvili, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus că Georgia este o ţară europeană, dar nu a promis că va deveni membră în Uniunea Europeană.

Barroso a îndemnat Georgia să-şi rezolve disputele cu Federaţia Rusă pe cale amiabilă şi a adăugat că Uniunea Europeană este gata să ajute în acest dialog.

Mii de persoane au demonstrat la ambasada americană din Belgrad împotriva planului ONU privind statutul provinciei sârbe Kosovo. Organizatorii au spus că au ales să protesteze în faţa reprezentanţei diplomatice americane pentru că Washingtonul sprijină independenţa provinciei Kosovo.

Participanţii, majoritatea sârbi din Kosovo, purtau pancarte pe care scria „Statele Unite, terorist mondial!” şi „Jos cu Bush”.

Un angajat al ambasadei americane a stat de vorbă cu demonstranţii şi i-a asigurat că au dreptul să-şi exprime opiniile.

Asistentul secretarului de stat american, Richard Boucher a declarat la Astana, după o întâlnire cu preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev, că Statele Unite şi Kazahstanul sunt parteneri strategici.

Boucher a mai spus că Washingtonul şi Astana au păreri similare despre stabilitatea regională, cooperarea economică bilaterală şi despre necesitatea continuării reformelor democratice în Kazahstan.

Un oficial al Bisericii Ortodoxe din Rusia crede că politicienii occidentali nu-l vor convinge pe primarul Moscovei Iuri Lujkov să autorizeze un marş al homosexualilor în capitala rusă. Mitropolitul Kiril a spus că Lujkov are vederi „clare şi puternice” în această chestiune.

Lujkov se întâlneşte la Londra cu primarii capitalelor Franţei, Germaniei şi Marii Britanii. Primarii din Berlin şi Paris sunt homosexuali.

În declaraţii recente, Lujkov a spus că nu va permite parada gay la Moscova şi a spus că asemenea marşuri sunt satanice.

În Armenia, un om şi-a dat foc în faţa sediului guvernului la Erevan. Martori oculari spun că Givan Hacopian s-a plâns de regimul politic armean, după care şi-a turnat pe corp benzină şi şi-a dat foc. Mai mulţi trecători au încercat să înăbuşe flăcările.

La spital, s-a anunţat că sistemul respirator al lui Hacopian, în vârstă de 44 de ani, a fost grav afectat, şi că are arsuri de gradul trei pe optzeci la sută din corp.

Oficiali guvernamentali armeni spun că nu au cunoştinţă ca Hacopian să fi înaintat vreodată vreo plângere împotriva autorităţilor.

Preşedintele Traian Băsescu a refuzat invitaţia parlamentarilor de a asista la şedinţa de miercuri în care vor discuta suspendarea lui din funcţie. Într-un comunicat de presă, preşedintele a spus că legislativul are dreptul să iniţieze o asemenea discuţie, dar prezenţa sa nu este necesară.

“Consider că toate acţiunile şi declaraţiile pe care le-am făcut de la începutul mandatului meu… sunt conforme cu ordinea constituţională”, se mai arată în comunicatul preşedintelui Băsescu.

Camera Deputaţilor a respins aşa-numita ordonanţă DIICOT. Ea ar fi dat anchetatorilor dreptul de a intercepta convorbiri telefonice, e-mailuri şi de a elimina secretul bancar.

Ordonanţa a fost criticată de presă şi de elemente ale societăţii civile pentru că ar încuraja autorităţile să comită abuzuri.

Ordonanţa mai trebuie examinată de Senat, care are putere de decizie în acest caz.

Mai multe organizaţii neguvernamentale au organizat la Bucureşti în faţa Teatrului Naţional un miting de sprijin pentru ministrului justiţiei Monica Macovei, sub genericul „Mărţişor anticorupţie”.

Monica Macovei a fost sancţionată de Senat cu o moţiune simplă, iar partidele din opoziţie i-au cerut să-şi dea demisia.

O maşină încărcată cu explozivi a izbit porţile bazei militare americane de la Bagran în timp ce aceasta era vizitată de vicepreşedintele Statelor Unite Dick Cheney. O purtătoare de cuvânt a coaliţiei internaţionale din Afganistan a declarat Europei Libere că atentatul revendicat de miliţiile Taliban s-a soldat cu moartea a patru persoane, inclusiv a agresorului, iar alte 23 de persoane au fost rănite şi se află în spital.

Vicepreşedintele Cheney se afla departe de locul exploziei şi nu a fost rănit.

La Bucureşti, Ministerul Apărării a informat că la Bagram se află cinci ofiţeri de stat major români, care nu au avut de suferit în urma atentatului.

Liderii musulmanilor şi croaţilor bosniaci şi-au exprimat dezamăgirea faţă de verdictul prin care Serbia a fost absolvită de acuzaţia de genocid în Bosnia. Haris Silaigici, reprezentant musulman în preşedinţia tripartită a Bosniei, a spus că se aştepta ca Serbiei să i se atribuie întreaga responsabilitate pentru ce s-a întâmplat în ţara sa. Curtea Internaţională de Justiţie a decis că uciderea a opt mii de bărbaţi şi tineri musulmani la Srebreniţa în 1995 a fost genocid, dar el nu a fost comis de statul sârb.

Câteva mii de persoane au protestat împotriva verdictului la Sarajevo.

Iranul a refuzat încă o dată să suspende operaţiunile de îmbogăţire a uraniului, numind presiunile occidentale „ilegale şi nelegitime”. Ministrul de externe Manucher Mottaki a făcut aceste remarci la o zi după ce cei cinci membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU şi Germania au adoptat o nouă rezoluţie pentru oprirea programului nuclear iranian.

Săptămâna trecută, agenţia ONU pentru energie atomică a anunţat că Teheranul a nesocotit un nou ultimatum de îngheţare a activităţii de îmbogăţire a uraniului.

Cel puţin 22 de persoane au fost ucise în mai multe atacuri cu bombe şi cu focuri de armă în Irak. În cel mai grav incident, petrecut în oraşul Mosul, din nordul ţării, o maşină încărcată cu bombe s-a izbit de sediul unei staţii de poliţie, omorînd şase ofiţeri.

În centrul Bagdadului, explozia unui automobil capcană a ucis cinci persoane, iar în sud-estul metropolei irakiene au murit cinci oameni, dintre care trei fraţi, în explozia unei bombe plasată pe marginea drumului.

Minstrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a spus că Moscova va face presiuni pentru ridicarea embargoului asupra ajutoarelor financiare destinate palestinienilor. Lavrov a făcut această remarcă după ce l-a primit la Moscova pe Halid Miş’al, un lider al mişcării Hamas.

Minstrul rus a elogiat eforturile de formare a unui guvern palestinian de uniunea naţională, cu participarea Hamas şi a mişcării Fatah.

Comunitatea internaţională a blocat asistenţa economică pentru palestinieni anul trecut, după câştigarea alegerilor de mişcarea Hamas, pe care Statele Unite, Israelul şi Uniunea Europeană o consideră organizaţie teroristă.

Premierul polonez Jaroslav Kaczynski a spus că Varşovia va începe în câteva săptămâni negocierile cu Washingtonul pentru eventuala amplasare pe teritoriul Poloniei a unor elemente ale scutului american antirachetă.

Cehia ar urma să găzduiască şi ea un radar, în cadrul aceluiaşi proiect. Planul american a fost criticat de Moscova, care a ameninţat prin vocea unui general că ar putea aţinti propriile rachete asupra Poloniei şi Cehiei.

Ambele ţări, ca şi Statele Unite, au dat asigurări că scutul antirachetă este pur defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Istoricul american Kurt Treptow, condamnat la şapte ani de închisoare pentru pedofilie, a fost pus în libertate la Iaşi, după aproape cinci ani de detenţie.

În decembrie 2002, Treptow a fost găsit vinovat de relaţii sexuale cu două minore de 10 şi 13 ani, pe care le-a invitat în apartamentul său din Iaşi.

Avocatul său Liviu Bran a spus că istoricul a fost pus în libertate înainte de termen pentru că a scris în închisoare cartea „Viaţa şi epoca lui Vlad Dracul”, activitate care a contat ca muncă în sluba comunităţii.

Parlamentul Armeniei a aprobat în lectură finală, cu o largă majoritate de voturi, un proiect de lege care permite celor din vasta diasporă armeană să deţină dubla cetăţenie. Deţinătorii cetăţeniei duble vor avea drept de vot în alegerile din Armenia dacă sunt înregistraţi ca rezidenţi ai ţării. Partidul Republican la putere s-a opus la început acordării dreptului la vot armenilor din diaspora, dar până la urmă a sprijinit proiectul de lege.

Cinci politicieni din opoziţia belorusă au început o vizită de o săptămână la Washington, care include convorbiri la Departamentul de Stat, Congres şi organizaţiii neguvernamentale americane. Liderul opoziţiei Alyaksandr Milinkevich a refuzat să facă parte din această delegaţie criticînd absenţa unor reprezentanţi ai societăţii civile belaruse.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la o întrevedere cu reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile că va merge înainte cu intenţia referendumului privind trecerea la votul uninominal. El a spus că va organiza consultări cu partidele politice pe această temă, dar că nu inenţionează să renunţe la reforma constituţională referitoare la schimbarea sistemului electoral.

Camerele reunite ale Parlamentului urmează să dezbată joi scrisoarea preşedintelui Băsescu pentru declanşarea procedurii de organizare a referendumului.

Judecătoria Iaşi va examina pe 5 martie în şedinţă secretă recursul procurorilor la decizia prin care aproba înfiinţarea “Comunităţii Moldovenilor din România”. Crearea acestei asociaţii a fost salutată de preşedintele Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a formulat recursul pe baza articolului 40 din Constituţia României care, înre altele, interzice organizaţiile ce militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei României.

Purtătorul de cuvânt al Comunităţii Moldovenilor, Lucian Timofticiuc, este citat de Mediafax cu afirmaţia că asociaţia este gata să se autodizolve dacă acţiunile sale vor fi folosite la Chişinău sau Bucureşti în scopuri politice.

Peste 3.000 de angajaţi ai uzinelor braşovene Tractorul, Rulmentul şi Nitramonia au protestat în faţa Prefecturii Braşov, îngrijoraţi de planurile guvernamentale privind viitorul acestor uzine, pe cale de a fi privatizate. Preşedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului, Teodor Atanasiu a declarat sâmbătă că există mai mulţi investitori români şi străini interesaţi să cumpere activele de la Tractorul Braşov, dar uzina urmează să fie mai întâi lichidată. Muncitorii de la Tractorul, care au protestat timp de cinci zile şi săptămâna trecută, cer între altele întrevederi cu firmele interesate să participe la privatizare, în speranţa că uzina nu va fi lichisată.

Curtea Internaţională de Justiţie a decis că Serbia nu este direct responsabilă de genocid sau de conspiraţie pentru comiterea genocidului în timpul războiului din Bosnia-Herzegovina din anii 1992-1995. Totuşi, Serbia ar fi trebuit să depună eforturi pentru a opri masacrele din Bosnia.

Potrivit deciziei Curţii, masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbilor bosniaci au ucis aproximativ 8 000 de musulmani bosniaci, a atins amploarea unui act de genocid. Însă forţelor sârbilor bosniaci, spune Curtea, au acţionat având un grad de independenţă faţă de Belgrad. Decizia a fost luată într-un proces în care Bosnia a acuzat Iugoslavia de genocid cerînd compensaţii.

Vicepreşedintele american Dick Cheney s-a întâlnit la Islamabad cu liderul pakistanez Pervez Musharraf, avertizând că reţeaua Al-Kaida se regrupează în regiuni de graniţă ale Pakistan-ului. Potrivit unui comunicat al autorităţilor pakistaneze, vicepreşedintele Statelor Unite a exprimat, de asemeni, “îngrijorarea Statelor Unite” în legătură cu informaţiile despre o ofensivă iminentă a talibanilor în cursul primăverii împotriva forţelor occidentale din Afghanistan.

Marea Britanie şi-a anunţat planurile de majorare a numărului de militari în Afganistan. Ministrul Apărării, Des Browne a spus că vor fi trimişi încă 1400 de militari, aşa încât numărul total se va ridica la 7700.

Ministrul britanic de Externe, Margaret Beckett l-a informat luni despre aceste intenţii pe preşedintele Pakistanului, Pervez Musharraf, cu care a discutat la Islamabad despre cooperarea în domeniul securităţii.