Aproximativ două mii de veterani au luat parte la mitingul de la Chişinău pentru comemorarea celor căzuţi în războiul de pe Nistru, care a început pe 2 martie 1992, a durat aproximativ cinci luni şi s-a soldat cu aproape 1000 de morţi de ambele părţi.

Premierul Ucrainei Victor Ianucovici a declarat că Statele Unite, Uniunea Europeană şi Rusia ar trebui să poarte convorbiri pe marginea amplasării scutului anti-rachetă american în Europa. El a declarat publicaţiei germane "Die Welt" că aceste negocieri trilaterale ar ar asigura că sistemul defensiv nu pune în pericol securitatea niciuneea dintre părţi. Cât priveşte Ucraina, Ianucovici a spus că ţara sa este gata să contribuie la sistemul global de securitate, dacă i se va cere. Statele Unite au propus oficial instalarea unui radar antirachetă în Cehia şi a unor interceptoare de rachete în Polonia.

Ministerul de Interne din Irak a făcut cunoscut că 14 ofiţeri de securitate irakieni au fost găsiţi morţi, după ce o grupare afiliată reţelei al-Qaida anunţase că a răpit în total 18 ofiţeri în provincia Diyala.

Gruparea musulnmanilor sunniţi pentru Statul Islamic Irak susţine că a declanşat acţiuni de răzbunare pentru presupusa violare a unei femei sunnite de către un poliţist şiit.

Premierul Tăriceanu a avertizat că ar putea amâna alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 13 mai, din cauza disputei dintre şeful statului şi opoziţia social democrată pe marginea referendumurilor privind votul uninominal şi suspendarea preşedintelui. "Vă fac responsabili de faptul că nu ne respectăm obligaţiile pe care ni le-am asumat atât în faţa românilor, cât şi în faţa partenerilor europeni”, a declarat premierul liberal după discuţii cu liderii partidelor din parlament, adresânduse preşedintelui Traian Băsescu şi liderului PSD Mircea Geoană.

Pe de altă parte, şeful statului i-a trimis o scrisoare premierului Tăriceanu, cerându-i să nu amâne alegerile pentru Parlamentul European, spunând că data de 13 mai “trebuie să devină testul maturităţii noastre politice, în calitate de nou stat-membru al Uniunii Europene".

Ministrul demisionar de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că România a înregistrat reacţia părţii ruse la decizia Curţii de Apel Bucureşti în legătură cu Ion Antonescu. Aflându-se în vizită la Zagreb, Ungureanu a spus că "justiţia română este independentă", sentinţa Curţii de Apel nu poate fi comentată de Ministerul de Externe. Instanţa bucureşteană l-a reabilitat parţial pe Antonescu pentru vina de a fi declanşat războiul împotriva Uniunii Sovietice.

Ministerul rus de Externe a declarat ieri prin vocea reprezentantului oficial Mihail Kamînin că decizia trezeşte o nemulţumire totală la Moscova. Subiectul este prezentat astăzi şi într-un articol la rubrica de opinie a cotidianului francez Le Monde.

Ministrul Justiţiei Monica Macovei a lansat în dezbatere publică proiectul noului Cod Penal. Macovei a declarat că insulta şi calomnia nu au fost introduse în proiectul noii legislaţii. În luna ianuarie, Curtea Constituţională a decis menţinerea în actualul Cod Penal a articolelor ce incriminează calomnia şi insulta, spunând că în caz contrar demnitatea şi onoarea persoanei ar rămâne neprotejate. Dar asociaţiile pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea faţă de această hotărâre a Curţii, spunând că ar face posibilă, cel puţin teoretic, pedepsirea cu închisoarea pentru exprimarea opiniilor în presă.

România va face publicitate festivalului Enescu pe CNN International şi CNN online pentru prima dată începând de anul acesta. Campania de publicitate, va începe din luna aceasta şi va putea fi văzută în pe CNN Europa, CNN Orientul Apropiat şi Africa.

Parlamentul de la Groznîi l-a confirmat în funcţia de preşedinte al Ceceniei pe Ramzan Kadîrov, nominalizat oficial ieri de liderul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Ramzan, fiul liderului cecen asasinat, Akhmed-hadji Kadîrov, a fost prim-ministru al Ceceniei, iar de câteva săptămâni şi preşedinte în exerciţiu în locul lui Alu Alkhanov. Organizaţii pentru drepturile omului acuză de mult timp forţele de securitate ale lui Ramzan Kadîrov de comiterea unor abuzuri împotriva populaţiei civile.

Oficialităţi din Georgia, Armenia şi Azerbaijan au spus că ţările lor nu au primit o cerere din partea Statelor Unite să găzduiască sisteme radar, componente ale scutului american anti-rachetă. Un oficial din parlamentul georgian a spus însă că ar saluta o astfel de propunere americană. Şeful adjunct al Comitetului pentru apărare şi securitate din Parlamentul de la Tbilisi, Nikoloz Rurua a spus că Georgia ar trebui să accepte găzduirea radaraului, dacă i se va propune.

Directorul Agenţiei americane de Apărare Anti-rachetă, general locotenent Henry Obering a spus ieri că Statele Unite ar dori să instaleze radarul într-o ţară din Caucaz.

Emisarul ONU pentru Kosovo Martti Ahtisaari a declarat că negociatorii sârbi şi ai etnicilor albanezi sunt în continuare incapabili să ajungă la un acord asupra statutului de independenţă limitată a provinciei. Martti Ahtisaari a declarat că o săptâmână de convorbiri la Viena s-a încheiat fără rezultat, părţile menţinându-şi poziţiile “diametral opuse”. Emisarul ONU a spus că pe zece martie va mai avea loc o nouă rundă de negocieri.

Ministrul francez de Externe Philippe Douste-Blazy a declarat că reprezentanţii ţărilor membre permanente în Consiliul de Securitate ONU plus cel ai Germaniei au căzut de acord asupra cadrului unei noi rezoluţii care va întări sancţiunile impuse Iranului. Philippe Douste-Blazy a spus că la acest acord s-a ajuns în cursul unei conferinţe telefonice între oficialităţi de rang înalt din Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi Statele Unite. Înţelegerea survine refuzului Iranului de a se conforma unei rezoluţii anterioare, care îi cerea să oprească activităţile nucleare.

Rusia a ameninţat să supende importurile de carne din Uniunea Europeană. Serviciul sanitar din agricultură, Rosselkhoznadzor, a spus că va acţionaîn acest fel dacă până la sfârşitul acestei luni ţările Uniunii nu vor prezenta Rusiei planurile de monitorizare a producţiei destinate exportului. Rosselkhoznadzor susţine că Uniunea Europeană a exportat anul trecut în Rusia carne şi peşte de calitate proastă. Comisia Europeană a declarat că nu a primit deocamdată un avertisment oficial din partea Rusiei.

Premierul Italiei Romano Prodi a obţinut votul de încredere în Camera Inferioară a Parlamentului – pasul final necesar pentru menţinerea la putere a guvernului de centru-stânga. Premierul italian îşi prezentase demisia săptămâna trecută, după respingerea în Senat a planurilor guvernamentale de politică externă, care prevedeau între altele păstrarea forţelor de 1800 de militari italieni în Afganistan.

Secretarul General ONU, Ban Ki-moon a spus că schimbarea climei reprezintă un pericol mai mare pentru lume decât războiul. În primul discurs pe această temă de la începerea mandatului său în ianuarie, Ban Ki-moon a spus că efectele schimbărilor climatice, cum ar fi seceta şi pierderea terenului arabil ar putea deveni cauzele principale ale unor conflicte şi războaie. De asemeni, Ban a cerut Statelor Unite să preia conducerea în combaterea încălzirii globale.

Un sondaj de opinie IMAS realizat în perioada 8-14 februarie, sugerează că guvernul Tăriceanu ar fi perceput în ansamblu mai puţin performant decît cel anterior, 43% din electorat semnalînd o intenţie de vot în favoarea alianţei actuale de guvernare. Pe locurile doi şi trei, despărţite doar de un punct procentual, se situează Partidul Social Semocrat şi cel al Noii Generaţii (cu 17, respectiv 16% din intenţiile de vot).

Preşedintele Traian Băsescu rămîne personalitatea cea mai populară (51%), urmat de Gigi Becali, liderul PNG (40%) şi Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul de externe demisionar, (cu 35%). In ordine descrescîndă următoarele poziţii sînt împărţite între Teodor

Potrivit unor informaţii aflate la o reuniune a comandanţilor mamericani şi irakieni, forţele coaliţiei din Irak vor declanşa o acţiune de securizare a zonei Sadr City de la Bagdad, aflată sub controlul miliţiilor şiite ale clericului Moqtada al-Sadr. Comandantul forţelor americane pentru zona în cauză a declarat presei că este pentru prima dată cînd vor fi lansate operaţiuni la scară mare şi cînd va fi instalat un punct de control în suburbia Bagdadului controlată de aşa numita Mehdi Army.

In Statele Unite, congresmenii democraţi iau în discuţie o reducere cu 20 de miliarde a bugetului cerut de preşedintele Bush pentru operaţiunile militare din Irak şi Afganistan, 142 de miliarde de dolari. Anunţul a fost făcut de preşedintele comitetului senatorial pentru buget, Kent Conrad. Senator democrat a mai spus că va folosi pentru a estima costurile de război în cele două ţări, rapoartele oficiului pentru buget al Congresului, în locul celor ale administraţiei republicane.

Comisarul Uniunii Europene responsabil cu problemele securităţii, Javier Solana a spus la o conferinţă de presă că blocul european nu este interesat de instalarea sistemului defensiv american anti-rachetă. "Fiecare ţară trebuie să decidă" - a spus Solana, în opinia căruia Polonia şi Cehia nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni".

În legătură cu protestele ruse împotriva instalării sistemul în zona central-est europeană atît Solana cît şi ministrul german al apărării au vorbit în favoarea unor relaţii solide, "Rusia, după expresia lui Solana, nefiind o ţară depărtată de noi, se află în vecinătatea imediată".

Cu ocazia vizitei preşedintelui Ucrainei, Victor Iuşcenko la Tbilisi, la o conferinţă comună de presă, omologul său georgian Mihail Saakaşvili nota: "Integrarea noastră în Nato nu este împotriva nici unei a treia părţi. Vreau să vorbesc şi despre speculaţiile din ce în ce mai frecvente despre modalităţile în care calitatea de membru al Alianţei ar fi legată de conflictele noastre interne. Vreau să spun că Nato nu este şi nici nu trebuie să fie legat de aceste conflicte interne. Intrarea în Nato este însă în relaţie cu integrarea Georgiei, democratizarea ei în continuare, forţa Georgiei".

Proiectul de hotărîre, ce urma să dea un aviz favorabil cererii preşedintelui Traian Băsescu de organizare a unui referendum asupra sistemului de vot uninominal, a fost respins de Parlament. Proiectul a primit numai 233 de voturi "pentru", faţă de cele 235 necesare acceptării lui.

Pe de altă parte, preşedintele a invitat partidele parlamentare la consultări, în zilele de 6 şi 7 martie, referitoare la variantele de scrutin uninominal.

La deschiderea lucrărilor Comitetului de Evaluare a Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului, premierul Călin Popescu Tăriceanu a atras atenţia operatorilor din turism că preţurile practicate în România, inclusiv în punctele forte, Delta Dunării şi bisericile din Moldova şi Bucovina, sînt foarte mari comparativ cu cele din alte ţări. In consecinţă, a spus premierul turiştii, chiar şi cei români se orientează spre alte ţări.

O lună după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu fusese obligat de instanţă să-l repună în funcţia de vice-preşedinte al Institutului Naţional pentru Memoria Exilului pe Adrian Niculescu, guvernul a desfiinţat, printr-o hotărîre internă postul în sine de vicepreşedinte al Institutului. Primul ministru pierduse anterior procesul intentat de Adrian Niculescu la Curtea de Apel Bucureşti şi recursul la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru demiterea abuzivă din funcţie în iunie 2005. Adrian Niculescu se opusese distrugerii unei arhive de importanţă istorică.

Agenţia oficială de ştiri rusă, RIA, comunică răspunsul dat de Mihai Kamînin, reprezentantul Ministerului de externe al Rusiei, la o întrebare referitoare la cazul Antonescu. Potrivit oficialităţii ruse, reabilitarea parţială, "a dictatorului fascist şi a criminalului de război Ion Antonescu" de către Curtea de Apel Bucureşti trezeşte la Moscova "o nemulţumire totală". "Reabilitatea acestui călău nazist, contravine sensului şi logicii reglementărilor postbelice, documentelor finale ale procesului de la Nurenberg".

In declaraţia reprezentantului ministerului de externe rus, se mai spune: "Este cu atît mai regretabil că verdictul a fost dat de o instanţă de judecată dintr-o ţară care a participat în etapa finală a războiului la înfrîngerea nazismului". Ministerul de externe îşi exprimă speranţa că "verdictul scandalos" va fi anulat de Inalta Curte de Casaţie.

Într-o apariţie televizată, Senatorul republican John McCain şi-a anunţat decizia de a se angaja în cursa prezidenţială. McCain candidează pentru a doua oară, după ce în anul 2000 a pierdut nominalizarea de către partidul său în favoarea lui George W. Bush. Principalii rivali ai senatorului sînt Rudolph Giuliani, fostul primar al New York-ului şi Mitt Romney, fost guvernator al statului Massachusetts.

La Viena îşi începe activitatea Agenţia pentru Drepturi Fundamentale. Noul organism care înlocuieşte Centrul de Monitorizare a Rasismului şi Xenofobiei, are sarcini mai extinse, de a analiza situaţia libertăţii, egalităţii şi justiţiei sociale în statele membre ale Uniunii Europene. Principala autoritate europeană în domeniul monitorizării respectării drepturilor omului, rămîne însă Consiliul Europei, s-a precizat din partea Comisiei Europene.