Preşedintele Statelor Unite George W. Bush a declarat că se aşteaptă la lupte grele cu noi victime în Irak în lunile care urmează. Bush a adaugat că atit el cit şi legislatorii americani care urmează să voteze aupra bugetului operaţiunilor din Irak, sint de acord că Guvernul de la Bagdad trebuie să demonstreze “progrese reale” în combaterea insurgenţei şi reconcilierea politică.

Comitetul de Minişri al Consiliului Europei a cerut eliberarea imediată şi necondiţionată a ultimilor deţinuţi politici din grupul Ilaşcu, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, conform hotărârii din 2001 luată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Solicitarea a fost formulata miercuri la ultima reuniune a Comitetului de Ministri înainte de expirarea, peste câteva zile, termenului de detenţie la care cei doi au fost condamnaţi de instanţele ilegale de la Tiraspol.

Preşedintele Vladimir Voronin participă alături de alţi 13 şefi de state la reuniunea ţărilor din Europa Centrală, care a început azi la Brno, în estul Cehiei. Integrarea europeană este tema generală a reuniunii, dar se aşteaptă să fie discutate şi problema transnistreană şi statutul provinciei Kosovo.

Presedintele Romaniei Traian Basescu a comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului ca doreste sa adreseze un mesaj membrilor Legislativului. Potrivit unui comunicat al presedintiei, presedintele doreste sa se adreseze Camerelor reunite ale Parlamentului pentru a aborda probleme actuale legate de politica interna a Romaniei, in ziua de miercuri, 30 mai sau joi, 31 mai.

Preşedintele Traian Băsescu a invitat partidele parlamentare, precum şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale să participe luni la o serie de consultări pentru configurarea unei majorităţi parlamentare transparente, pe bază căreia “să poata fi format un executiv stabil, care să asigure buna guvernare a ţării pâna la încheierea actualului ciclu electoral”.

Consultările ar urma să cuprindă şi alte teme, cum ar fi introducerea votului uninominal, convenirea unei date clare pentru alegerile europarlamentare, elaborarea legii lustraţiei, finalizarea şi implementarea pachetului de legi referitor la siguranţa naţională.

38 de mineri au fost ucişi de o explozie într-o mină de cărbune din Novokuzneţk, în vestul Siberiei. Autorităţile ruse spun că ceilalţi 179 de mineri care se aflau în mina Yubileynaya în momentul exploziei au fost salvaţi. Inspectorii ruşi din industria minieră spun că au încercat de două ori până acum să închidă mina din motive de securitate, dar demersurile lor au fost respinse de un tribunal local.

Explozia unei maşini capcană în Irak a ucis cel puţin 25 de oameni care participau la o ceremonie funerară în oraşul Al-Fallujah. Explozia a rănit alte 30 de persoane. Al-Fallujah este capitala provinciei Anbar folosită drept cartier general de grupările insurgente sunnite şi militanţii Al-Qaida.

Organizaţia anti-corupţie Transparency International a avertizat că mita subminează sistemul de justiţie în numeroase ţări ale lumii. Într-un raport anual dat astăzi publicităţii, Transparency International spune că cele mai întâlnite două forme de corupţie, care afectează instanţele din întreaga lume, sunt mituirea judecătorilor şi imixtiunile politice în procesul de justiţie. Potrivit raportului, Haiti este cea mai coruptă ţară din totalul de 163 monitorizate, iar cea mai puţin coruptă este Finlanda.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că embargoul rusesc impus importurilor de carne din Polonia echivalează cu un act de “discriminare”. El a spus la o conferinţă de presă la Bruxelles că Uniunea Europeană are cele mai înalte standarde de protecţie a consumatorului şi n-ar fi permis consumul cărnii poloneze în ţările membre dacă aceste standarde n-ar fi respectate, aşa cum susţine Rusia. Interdicţia rusă se află la baza înrăutăţirii continuie a relaţiilor ruso-europene.

Parlamentul European a declarat că relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia ar putea avea de suferit dacă Moscova nu va întreprinde masuri pentru aplanarea tensiunilor cu Estonia. Într-o rezoluţie fără efecte juridice, Parlamentul European critică autorităţile ruse pentru retorica “ostilă” folosită în disputa cu Estonia legata de monumentul ostaşului sovietic, strămutat din centrul Talinului. Rezoluţia face totodată apel şi la o mai bună integrare a comunităţii ruse din Estonia, care numără aproximativ 300 de mii de oameni.

Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit într-o vizită la Luxembourg, în cadrul unui turneu european început ieri în Austria. În declaraţiile făcute la Viena, liderul rus a minimalizat divergenţele dintre Rusia şi Uniunea Europeană, ieşite în evidenţă săptămâna trecută la summitul de la Samara, în chestiunile embargoului rusesc asupra importurilor de carne din Polonia şi a hărţuirii opoziţiei în Rusia.

Preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco l-a demis pe procurorul general de la Kiev, Sviatoslav Piskun, pe motiv că nu putea deţine concomitent şi mandatul de deputat. Parlamentul ucrainean a adoptat pe de altă parte o declaraţie, spunând că demiterea lui Piskun, aliatul premierului Victor Ianucovici, este “periculoasă” şi poate destabiliza ţara.

Explozia provocată de o acumulare de gaze într-o mină din China a făcut 11 morţi şi şapte răniţi. Autorităţile chineze spun că doi mineri de la mina din provincia Sichuan sunt daţi dipăruţi.

O nava militara libaneza a deschis focul şi a scufundat câteva bărci pneumatice cu extremişti islamişti, care încercau să fugă dintr-o tabără asediată din nordul Libanului. Un purtător de cuvânt al armatei libaneze a declarat că bărcile transportau terorişti din gruparea Fatah al-Islam în timp ce aceştia evadau din tabăra Nahr al-Bared. Nu se ştie câţi au fost ucişi.

Cinci militari turci au fost ucişi şi alţi cinci – răniţi într-o explozia la graniţa cu Irakul. Armata turcă spune că explozia a fost provocată de o mină detonată de la distanţă. Incidentul urmează atacului cu bombă de marţi la Ankara, în care au fost ucişi şase oameni. Autorităţile din Turcia dau vina pe separatiştii kurzi din Partidul Municitorilor din Kurdistan, dar acştia au dezminţit că ar fi fost implicaţi.

Forţele israeliene au sechestrat câţiva oficiali palestinieni care fac parte din mişcarea militantă Hamas, între care ministrul Educaţiei şi primarul din Nablus. Trupele israeliene au acţionat după ce militanţii au respins apelul preşedintelui palestinian Mahmud Abbas să oprească lansarea rachetelor asupra Israelului. Forţele israeliene au capturat în Cisiordania în 2006 zeci de miniştri şi deputaţi provenind din Hamas, după răpirea unui militar israelian. Mulţi se mai află încă în detenţie.

Noul preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy a declarat că nu şi-a schimbat poziţia negativă faţă de aderarea Turciei la Uniunea Europeană. Vorbind la Bruxelles cu ocazia primei sale vizite ca preşedinte la instituţiile europene, Sarkozy a spus că problema aderării Turciei oricum nu trebuie pusă pe tapet înaintea reformei interne a organizaţiei celor 27.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a spus că Statele Unite nu l-au convins să accepte elemente ale unui scut american antirachetă în Europa Centrală. Într-o declaraţie făcută la Viena, Putin a spus că Moscova continuă să considere proiectul american ca “absolut dăunător”.

Planul scutului antirachetă prevede amplasarea unui radar în Cehia şi a unei baze de rachete în Polonia. Opoziţia rusă a fost reiterată ieri la Moscova de prim-vicepremierul Rusiei Serghei Ivanov.



Ivanov a spus că scutul nu poate fi obiectul unei cooperări între Occident şi Rusia, pentru că prietenii nu cooperează unul împotriva celuilalt.

În oraşul Brno din Cehia începe astăzi un summit central-european la care se vor discuta integrarea europeană, problemele relaţiilor cu Rusia şi chestiuni de securitate. În ajunul reuniunii, preşedintele ţării gazdă Vaclav Klaus a amintit că în regiunea mai largă a Europei Centrale există încă “puncte dureroase” precum Kosovo şi Transnistria.

La summitul de la Brno participă şefi de stat şi de guvern din 13 ţări europene, inclusiv din Republica Moldova.

Fidel Castro a declarat că a fost operat de mai multe ori şi se simte din ce în ce mai bine. Într-un comunicat de presă, liderul cubanez în vârstă de 80 de ani a recunoscut că prima intervenţie chirurgicală nu a reuşit. Acum, Castro spune că mănâncă normal, după ce mai multe luni de zile a fost hrănit prin perfuzii.

Fidel Castro a anunţat în iulie anul trecută că a fost operat de intestin şi a predat temporar puterea fratelui său Raul, în vârstă de 75 de ani. De atunci, Castro nu a mai apărut în public.

În Irlanda au loc astăzi alegeri parlamentare. Şase partide concurează pentru cele 166 de locuri ale legislativului. Primul ministru Bertie Ahern are şanse de a câştiga al treilea mandat consecutiv.

Alegerile vor decide dacă Irlanda rămâne cu un guvern de centru-dreapta sau înclină spre stânga. După un deceniu de creştere economică fără egal în Europa de Vest, irlandezii sunt preocupaţi de creşterea costului vieţii şi de calitatea slabă a serviciilor publice.

Camera inferioară a parlamentului din Belarus a adoptat măsuri de reducere a beneficiilor sociale. Noua lege mai trebuie aprobată de camera superioară şi de preşedintele Aliaxandr Lukaşenca.

Ea prevede printre altele că unele categorii de cetăţeni îşi vor pierde din privilegii urmînd să plătească mai mult, de pildă, pentru transportul în comun sau pentru asistenţa medicală.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa OSCE a avertizat că Ucraina, R. Moldova şi Belarus s-ar afla în pragul unei crize a mediului înconjurător. Într-un raport dat publicităţii la Praga, OSCE spune că această situaţie are mai multe cauze: gunoaiele toxice, urmările catastrofei de la Cernobâl, poluarea apei şi instalaţii militare contaminate.

AC Milan e noua campioană a cluburilor europene de fotbal. Italienii au cucerit trofeul Ligii Campionilor aseară, la Atena, învingînd în finală cu doi la unu echipa engleză Liverpool. Eroul milanezilor a fost Filippo Inzaghi, care a înscris ambele goluri ale victoriei.



Pentru AC Milan a fost o dulce răzbunare pentru finala pierdută în 2005 în faţa aceleiaşi Liverpool, după ce italienii conduseseră în acel meci cu trei la zero.

Preşedintele Traian Băsescu va ataca în instanţă decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de a-l sancţiona cu avertisment pentru că a folosit o expresie discriminatorie la adresa unei jurnaliste de la Bucureşti.

Presedintele Traian Băsescu consideră că este inacceptabil ca o discuţie în intimitate, care nu ar fi produs efecte publice, să facă obiectul analizei unei institutii a statului român, această abordare fiind una specifică fostei securităţi.

Decizia CNCD, care poate fi contestata în termen de 15 zile, cuprinde şi recomandări cu privire la limbaj, şi spune că expresia folosită în acest caz de Traian Băsescu nu este adecvată pentru spatiul public şi pentru funcţia de înalt demnitar.