Tarifele la curent electric, energie termică şi gaze vor rămâne neschimbate până în iunie, anul viitor. Anunţul a fost făcut în parlament de viceministrul Economiei şi Comerţului, Tudor Copaci.

La 1 august, când s-a scumpit ultima oară energia, se credea că preţul gazelor va creşte din nou în primăvară.

Anunţînd amânarea revizuirii preţului, viceministrul Copaci a mai spus că sistemul tehnic din Moldova este bine pregătit pentru a livra toate volumele de gaze în sezonul 2008-2009.

Într-un interviu acordat Europei Libere, un oficial al Băncii Mondiale a menţionat Moldova printre ţările care ar putea fi lovite în mod indirect de criza financiară internaţională.

Pradeed Mitra, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa de Est şi Asia Centrală, a avertizat că state ca Kirghistanul, Tajikistanul sau Moldova depind foarte mult de aşa-numitele remitenţe – bani trimişi acasă de cei care lucrează în străinătate.

Mitra a spus că dacă economia globală îşi încetineşte creşterea, banii trimişi acasă vor fi mai puţini şi vor apărea probleme.

Banca Naţională a Moldovei a estimat suma totală a remitenţelor pe primele opt luni ale anului la peste un miliard de dolari.

La summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a repetat ideea că Republica Moldova trebuie să aibă şanse egale cu Balcanii de Vest de a deveni ţară candidată la aderare. Băsescu a spus că Moldova ar trebui să semneze un acord de asociere, aşa cum au unele ţări din Balcani, dar a dat de înţeles că acest lucru nu se va produce în curînd, ci „pe termen mediu”.

Parlamentul moldovean a votat în primă lectură Legea cu privire la secretul de stat. Potrivit Moldpres, proiectul prevede ca primele trei persoane în stat, deputaţii şi alte persoane cu funcţii înalte de răspundere vor avea acces special la secretul de stat.

În noua lege se mai spune că persoanele care colaborează în secret cu organele securităţii vor fi secretizate timp de 75 de ani.

La dezbaterile din parlament, deputaţii Alianţei „Moldova Noastră” au atras atenţia că noua lege va da Serviciului de Informaţii şi Securitate prea multe puteri care pot fi abuzate în scopuri politice.

Viceministrul de interne Valentin Zubic a declarat în Parlament că procuratura nu va deschide dosar în cazul cameramanului Mihai Şambra, de la ProTV, care s-a plâns că ar fi fost agresat şi reţinut de poliţie.

Potrivit Infoprim, Zubic a spus că Şambra a fost bătut într-o încăierare într-un bar din apropierea căminului unde locuieşte în sectorul Botanica.

Potrivit lui Zubic, Şambra a iscat apoi mai multe conflicte în cămin. Procuratura urmează să decidă dacă să deschidă dosar în baza declaraţiilor false ale cameramanului, a mai spus Zubic.

Liderii partidului Uniunea Muncii „Patria-Rodina” au spus că vor să fuzioneze cu partidul lui Vasile Tarlev, dar fostul premier a semnalat că are unele reţineri.

Tarlev, care conduce Uniunea Centristă din Moldova, a spus la o conferinţă de presă că partidul său doreşte fuziuni, dar numai cu parteneri care au o viziune politică limpede şi planuri clare de viitor.

Vasile Tarlev a mai spus că o decizie privind eventuala fuziune cu „Patria-Rodina” va fi luată după ce formaţiunea lui Gheorghe Sima va prezenta o cerere scrisă.

Primarul general al Chişinăului Dorin Chirtoacă a fost audiat în dosarul privind numirea lui Mihai Moldovanu în fruntea Direcţiei Sănătăţii. Chirtoacă a repetat la tribunal că numirea a fost legală şi a declarat apoi presei că dosarul este unul politic.

Procurorii spun că primarul ar fi făcut abuz de putere numindu-l pe Moldovanu.

Liderii Uniunii Europene şi Statelor Unite se vor întâlni la sfârşitul săptămânii la Camp David, lângă Washington, pentru a discuta planuri de rezolvare a crizei sistemului financiar mondial.

Anunţul a fost făcut după summitul european de la Bruxelles de preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Barroso a spus că criza pieţelor financiare nu se poate rezolva fără participarea activă a Statelor Unite şi că este bucuros că se va consulta la sfârşitul săptămânii cu preşedintele George Bush.

La summitul de la Bruxelles, liderii din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene au căzut de acord că retragerea trupelor ruseşti din zonele-tampon georgiene este un prim pas pozitiv, dar insuficient ca Uniunea Europeană să reia discuţiile pentru un nou acord de parteneriat cu Federaţia Rusă.

Într-o declaraţie comună, liderii europeni îşi exprimă speranţa că forţele militare ale Rusiei vor fi retrase pe poziţiile dinaintea izbucnirii ostilităţilor.

Premierul Ucrainei Iulia Timoşenco a anunţat că FMI este dispus să acorde ţării sale un împrumut de 14 miliarde de dolari, dar numai dacă Kievul renunţă la ideea alegerilor anticipate.

Fondul Monetar a refuzat să comenteze această declaraţie.

Timoşenco este împotriva alegerilor anticipate, convocate pentru începutul lunii decembrie de rivalul ei politic, preşedintele Victor Iuşcenco.

OSCE consideră că alegerile prezidenţiale de ieri din Azerbaidjan „nu au reflectat principiile democraţiei”. Emisarii organizaţiei au recunoscut că scrutinul a marcat unele progrese faţă de alte alegeri, dar au adăugat că a fost departe de standardele internaţionale.

Alegerile de ieri, boicotate de opoziţie, i-au adus lui Ilham Aliev al doilea mandat prezidenţial de cinci ani.

OSCE a cerut Uzbekistanului să elibereze un ziarist independent întemniţat sub acuzaţia de posesie de droguri. Solijon Abdurakhmanov, care lucra pentru un website independent şi pentru Radio Europa Liberă – Radio Libertatea, a fost condamnat săptămâna trecută la zece ani de închisoare.

Jurnalistul şi organizaţiile internaţionale de presă spun că adevăratul motiv al procesului au fost articolele critice despre guvernul uzbek.

Scumpirea alimentelor la scară globală a făcut ca numărul oamenilor care suferă de foame să ajungă la aproape un miliard. Este concluzia unui studiu al organizaţiei britanice Oxfam, lansat cu ocazia zilei mondiale a alimentaţiei, care se sărbătoreşte astăzi.

Oxfam a deplâns mai ales faptul că în timp ce numărul celor care nu au de mâncare creşte, cresc şi profiturile marilor corporaţii care comercializează mâncare – de pildă a lanţurilor de supermaketuri de tipul Tesco.

O companie aeriană iraniană a anunţat că a lansat prima cursă regulată între Teheran şi Bagdad din ultimii aproape 30 de ani. Mahan Airlines spune că pentru început va avea zboruri pe această rută de trei ori pe săptămână.

Legăturile aeriene dintre Irak şi Iran au fost întrerupte odată cu izbucnirea războiului dintre cele două ţări în 1980.

Serviciile de securitate din Pakistan au declarat că o rachetă americană ar fi lovit o regiune pakistaneză de la graniţa cu Afganistanul. În incident a fost ucisă cel puţin o persoană. Nici armata pakistaneză, nici coaliţia internaţională din Afganistan nu au confirmat că racheta a fost lansată de trupele americane. Acestea au lansat în ultimele săptămâni mai multe raiduri asupra unor regiuni pakistaneze, spunînd că încearcă să împiedice militanţii talibani să treacă graniţa în Afganistan.

Decizia companiei austriece Voestalpine de a amâna decizia privind construcţia combinatului siderurgic reprezintă rezultatul în România al crizei economice globale, care poate influenţa în continuare o serie de proiecte mari de investiţii, a declarat, joi, la Bruxelles, premierul Tăriceanu.

"Vreau să vă informez că efectele crizei încep să se simtă inclusiv în România, decizia privind investiţia Voestalpine se amână pentru 2009. Este firesc ca, în momentul de faţă, tot ce înseamnă chestiuni economice, şi la noi în ţară, să fie abordate cu o prudenţă corespunzătoare", a spus Tăriceanu la o conferinţă de presă.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, tot la Bruxelles, că, deşi actuala criză financiară nu a afectat România, criza economică ce o va urma nu va "ierta, dacă nu se manifestă prudenţă.

Preşedintele Republicii Ungare Sólyom László va participa la manifestările de comemorare a revoluţiei maghiare din anul 1956, care vor fi organizate în 23 octombrie la Miercurea Ciuc. Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, dr. Szabó Béla, a declarat că avionul care îl va transporta pe preşedintele Republicii Ungare va ateriza, în 23 octombrie, pe aeroportul din Târgu Mureş, unde preşedintele ungar va avea şi o întrevedere cu liderul UDMR

Fostul preşedinte Ion Iliescu a scris pe blogul personal că decizia instanţei supreme privind condamnarea generalului Victor Athanasie Stănculescu este nedreaptă. Susţinînd că nu doreşte să comenteze hotărârea cu caracter definitiv a Instanţei Supreme de Justiţie, în legătură cu evenimentele din Timişoara, din perioada 17–20 decembrie 1989, Iliescu afirmă că "personal, o consider nedreaptă, cel puţin în ceea ce îl priveşte pe generalul Stănculescu – care nu avea, atunci şi acolo, nicio putere de decizie şi deci nu i se pot reproşa actele de reprimare din Timişoara.”

Biserica Ortodoxă Română consideră că multe din observaţiile făcute în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea libertăţii religioase din România sunt injuste şi calomnioase şi speră ca, pe viitor, autorii raportului să ţină cont de informaţiile oferite de Patriarhia Română.

Autorii raportului Departamentului de Stat reproşează Bisericii Ortodoxe Române intoleranţa faţă de acţiunile de prozelitism ale altor culte, nerestituirea unor proprietăţi care au aparţinut Bisericii greco-catolice, promovarea unui discurs al urii în media şi în manualele proprii de religie, dezacordul faţă de decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării privind limitarea simbolurilor religioase strict la cadrul desfăşurării orei de religie, opoziţia preoţilor ortodocşi referitor la înmormântarea membrilor altor culte în cimitirele confesionale.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu este surprins de decizia Ciurţii Constituţionale care a lăsat în vigoare majorarea salariilor pentru cadrele didactice cu 50 la sută. Primul ministru a spus la Bruxelles la aflarea deciziei că într-un caz similar Curtea ar fi constatat că „astfel de decizii ale Parlamentului sunt neconstituţionale”.

Premierul liberal a repetat că nu există fonduri pentru asemenea mărire de salariu şi că ar trebui realizată în etape.

Pe de altă parte, reprezentanţii opoziţiei social democrate şi ai democrat-liberalilor au spus că Guvernul ar dispune de suficiente fonduri pentru a majora salariile profesorilor cu 50 la sută.

Unul din cei mai influenţi consilieri prezidenţiali de la Chişinău, Marc Tkaciuk a fost eliberat din funcţie printr-un decret semnat de preşedintele Vladimir Voronin. În comunicatul de presă se spune doar că fostul consilier pe probleme politice va fi trecut la altă muncă.

Potrivit unor informaţii noficiale, Tkaciuk ar putea conduce campania electorală a Partidului Comuniştilor. În locul lui a fost numit consilier Sergiu Stati, care a fost rechemat din postul de ambasador în Ucraina.

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind statutul municipiului Chişinău – o lege cerută de mult de autorităţile municipale şi un angajament luat de Moldova guvern în cadrul planului de acţiuni comune cu Uniunea Europeană.

Proiectul delimitează competenţele primarului şi Consiliului Municipal. El îl defavorizează pe primarul liberal Dorin Chirtoacă în ceea ce priveşte echipa de conducere a primăriei capitalei, stipulînd, de exemplu, că pretorii de sector sunt numiţi prin coordonare directă cu Consiliul.

În prezent, Consiliul municipal este controlat de o majoritate a consilierilor comunişti, social-democraţi şi creştin-democraţi în opoziţie faţă de primarul Chirtoacă.

În Azerbaidjan, preşedintele în exerciţiu Ilham Aliyev a câştigat al doilea mandat de cinci ani. Aliev ar fi obţinut 89 la sută din voturi, a anuţat comisia electorală după numărarea a 70 la sută din buletine. Şase partide din opoziţie au boicotat alegerile, spunînd că aceastea nu aveau nici o şansă să fie libere şi democratice.Ilham Aliyev a preluat puterea de la tatăl său, Heidar Aliyev, în anul 2003.

Oficiali ruşi şi georgieni au participat la discuţii internaţionale despre urmările conflictului din Caucaz, din luna august. Întrunirea s-a ţinut cu uşile închise la sediul ONU din Geneva. Agenţiile de presă spun că ea s-a încheiat prematur.

Elena Ponomareva, purtătoarea de cuvânt a Naţiunilor Unite, a spus că discuţiile au durat numai jumătate de zi. Serghei Şamba, ministrul de Externe al republicii separatiste pro-ruse Abhazia a declarat că oficialii georgieni şi cei ruşi nu s-au întâlnit faţă în faţă.

Ucraina a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional pentru a face faţă efectelor crizei financiare internaţionale. Guvernul de la Kiev a anunţat măsuri de stabilizare a monedei naţionale, după ce depunătorii îngrijoraţi au retras din bănci peste un miliard de dolari. Experţii spun că prăbuşirea cursului hrivnei s-a datorat mai ales plecării unor investitori străini, pe fondul crizei internaţionale, şi reducerii cererii de oţel, care este principalul articol de export al Ucrainei.