Parlamentul Republicii Moldova consideră că proclamarea independenţei în Kosovo contravine normelor internaţionale şi înalcă suveranitatea şi integritatea Serbiei. Declaraţia adoptată în unanimitate a fost citită de deputatul comunist Vladimir Ţurcan.

Guvernul Republicii Moldova a dat o declaraţie asemănătoare luni, la o zi după proclamarea independenţei în Kosovo.

Separatişii de la Tiraspol au spus că evoluţiile din Kosovo au avut loc din vina Occidentului şi că transnistrenii vor învaţa din experienţa albanezilor kosovari.

Parlamentul moldovean a adoptat in lectura finala legea privind intrunirile publice. Aceasta prevede ca orice intrunire cu pina la 100 de participanti nu trebuie anuntat in prealabil autoritatilor. Restul trebuie anuntate cu cinci zile inainte primariilor locale.

A fost adoptat si condul de conduita al functionarului public. Potrivit legii, functionarul public nu are voie sa stringa fonduri pentru partide politice sau alte organizatii social-politice, sa foloseasca bugetul statului pentru sustinerea candidatilor politici sau sa faca propaganda politica.

Statele Unite au condamnat incendierea, joi noapte, a ambasadei americane de la Belgrad. Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat ca este resposabilitatea guvernulu sirb sa asigure securitatea ambasadelor.



Atacarea ambasadei americane şi a altor reprezentanţe diplomatice de la Belgrad a fost condamnată şi de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Uniunea Europeană a cerut Serbiei să protejeze mai bine reprezentanţele diplomatice străine de la Belgrad.

Ministerul de externe al Rusiei a deplâns incidentele de joi, dar a spus că răspunderea revine şi guvernelor occidentale care sprijină independenţa provinciei Kosovo.

Ambasadorul Rusiei la NATO a avertizat tarile occidentale sa nu forteze legislatia internationala in cazul Kosovo. In caz contrar, a declarat Dimitri Rogozin, Rusia s-ar putea vedea nevoita sa recurga „la forta militara” pentru a impune respectarea ordinei internationale.

Presedintele turc Abdullah Gul a semnat un controversat amendament la constitutie care permite femeilor, in universitati, sa poate baticul islamic. Cercurile laice din tara, in primul rind conducerea militara, se tem ca este primul pas spre islamizarea Turciei ceea ce ar submina orice sansa de aderare a tarii la Uniunea Europeana.

Iranul a declarat ca o noua rezolutie ONU privind programul sau nuclear este nejustitificata, cum nejustificata ar fi si impunerea de noi sanctiuni. Vineri, Agentia Internationala pentru Energie Atomica a declarat ca Iranul nu a clarificat toate asptectele programulu sau nuclear si a continuat, in pofida interdictei ONU, sa imbogateasca uraniu. Ca urmate, Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat ca aceste concluzii justifica noi sanctiuni internationale impotriva Iranului.

În oraşul divizat Kosovska Mitroviţa, demonstranţii sârbi au atacat cu pietre şi sticle pe militarii Naţiunile Unite la podul care separa cartierele sârbeşti de cele albaneze. Aproximativ cinci mii de sârbi au scandat “Kosovo e Serbia”, în cea de-a cincea zi consecutivă de proteste de la Mitroviţa.

Între timp, la Belgrad, preşedintele Serbiei Boris Tadici a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate pentru a discuta incidentele de ieri din capitală, soldate cu atacarea mai multor ambasade şi cu moartea unei persoane. “Nu există nici o scuză pentru violenţă şi nimeni nu poate justifica ce s-a întâmplat ieri”, a spus Tadici. Un apel la calm şi reţinere a fost lansat şi de premierul Serbiei Voislav Koştuniţa.

Autorităţile americane au cerut funcţionarilor auxiliari şi familiilor diplomaţilor din ambasada de la Belgrad să plece din Serbia. Un purtător de cuvânt al ambasadei a spus că Washingtonul nu are încredere în capacitatea forţelor de ordine sârbeşti de a proteja ambasada.

Decizia evacuării aşa-numitului “personal ne-esenţial” vine la o zi după ce ambasada americană a fost incendiată şi jefuită de mulţime, în urma unui miting de protest împotriva independenţei kosovarilor. Statele Unite au fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa.

Premierul Republicii Moldova Vasile Tarlev a spus că în recenta sa vizită la Moscova nu a fost discutată eventuala scumpire a gazelor primite de la Gazprom. Potrivit agenţiei Info-Prim, premierul Tarlev a explicat că la Kremlin a vorbit despre multe domenii ale relaţiilor moldo-ruse, dar nu şi despre gaze.

Presa a relatat că Vasile Tarlev ar fi discutat la Moscova miercuri scumpirea gazelor, cu aproximativ 30 de dolari pentru mia de metri cubi.

Liderii Partidului Social-Democrat au cerut demiterea guvernului Tăriceanu şi organizarea de alegeri parlamentare pe baza votului uninominal odată cu alegerile locale. Într-o rezoluţie adoptată la Consiliul Naţional PSD se spune că alegerile anticipate ar fi singura ieşire din criza politică.

Preşedintele PSD Mircea Geoană a atras atenţia asupra stării tot mai proaste a economiei româneşti, despre care a spus că este în cădere liberă, ca şi moneda naţională.

Statele Unite au condamnat incendierea ambasadei lor de la Belgrad şi au deplîns faptul că poliţia sârbă nu a prevenit incidentul. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Sean McCormack a spus că protecţia ambasadei în momentul când a fost asaltată de demonstranţi era neadecvată.

Atacarea ambasadei americane şi a altor ambasade de la Belgrad a fost criticată şi de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

Uniunea Europeană a cerut şi ea Serbiei să protejeze mai bine reprezentanţele diplomatice străine de la Belgrad.

Ministerul de externe al Rusiei a deplâns incidentele de joi, dar a spus că răspunderea revine şi guvernelor occidentale care sprijină independenţa provinciei Kosovo.

Parlamentarii sârbi din Bosnia ameninţă că vor convoca un referendum asupra secesiunii dacă majoritatea ţărilor lumii recunosc independenţa albanezilor din Kosovo. Rezoluţia adoptată în parlamentul de la Banja Luka spune că evenimentele din Kosovo sunt ilegale şi violează integritatea teritorială a Serbiei.

Bosnia-Herţegovina este alcătuită din două entităţi: Republika Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană.

Parlamentul Republicii Moldova consideră că proclamarea independenţei în Kosovo contravine normelor internaţionale şi înalcă suveranitatea şi integritatea Serbiei. Declaraţia adoptată în unanimitate a fost citită de deputatul comunist Vladimir Ţurcan.

Guvernul Republicii Moldova a dat o declaraţie asemănătoare luni, la o zi după proclamarea independenţei în Kosovo.

Separatişii de la Tiraspol au spus că evoluţiile din Kosovo au avut loc din vina Occidentului şi că transnistrenii vor învaţa din experienţa albanezilor kosovari.

Comisia Europeană a spus că România şi Polonia i-au nesocotit cererea de a lămuri o eventuală participare la programe americane de transport secret al unor prizonieri. Criticile vin la o zi după ce Londra a recunoscut după ani de dezminţiri că americanii au folosit teritoriul britanic pentru a transporta în zboruri secrete persoane suspectate de terorism.



Astăzi, Comisia Europeană a anunţat că a cerut lămuriri României şi Poloniei în iulie, anul trecut şi că până acum, Polonia nu a răspuns, iar informaţiile primite de la români sunt incomplete.

Fără să dea un nou termen, Comisia a spus că Varşovia şi Bucureştiul trebuie să lămurească aceste probleme cât mai curând.

Unităţi ale armatei turce au trecut graniţă în nordul Irakului în urmărirea militanţilor separatişi kurzi. La Ankara s-a anunţat că incursiunea terestră, sprijnită de raiduri aeriene, a început noaptea trecută şi că nu va dura mult.

Premierul Turciei Tayyp Erodgan a spus că l-a înştiinţat personal pe preşedintele american George Bush despre lansarea ofensivei.

Turcia susţine că rebelii kurzi folosesc baze din nordul Irakului pentru a lansa atacuri împotriva armatei turce. Statele Unite se tem însă că operaţiunile peste graniţă ale turcilor ar putea duce la destabilizarea regiunii.

La Erevan au continuat protestele opoziţiei împotriva presupusei falsificări a alegerilor prezidenţiale de marţi, câştigate de Serj Sarkisian. Astăzi, în cea de a treia zi de proteste, 15.000 de persoane au cerut în centrul capitalei armente repetarea alegerilor.



Observatorii internaţionali, în primul rând OSCE, au spus că alegerile din Armenia au fost în general libere şi corecte.

Liderii din Comunitatea Statelor Independente participă la un summit informal la Moscova. Reuniunea nu are o agendă, dar presa rusă anticipa că se va discuta mai ales despre imigraţie şi energie. Gazda summitului, preşedintele Putin, s-a declarat mulţumit că relaţiile dintre fostele republici sovietice care alcătuiesc CSI sunt din ce în ce mai bune.

Putin l-a prezentat celor 11 lideri din CSI pe Dmitri Medvedev, principalul favorit la preşedinţia Rusiei, la alegerile de la 2 martie.

Două partide de opoziţie din Pakistan s-au înţeles că formeze un guvern de coaliţie, în urma alegerilor de săptămâna aceasta. Cele două formaţiuni sunt partidul fostului premier Nawaz Şarif şi Partidul Poporului din Pakistan. Acesta din urmă a fost condus de doamna Benazir Bhutto, asasinată în decembrie anul trecut.

Liderii celor două partide nu au spus încă dacă vor urmări înlăturarea de la putere a preşedintelui Pervez Muşaraf.

Preşedintele Statelor Unite George Bush şi-a încheiat turneul african cu o vizită în Liberia. Alte ţări vizitate au fost Benin, Tanzania, Ghana şi Ruanda.

Pe agenda preşedintelui american s-au aflat rezolvarea unor dispute regionale, promovarea reformelor democratice şi combaterea unor maladii ca SIDA şi malaria.

Independenţa provinciei Kosovo nu a modificat atitudinea Rusiei faţă de Transnistria, a anunţat un consilier al preşedintelui Vladimir Putin, după convorbirile avute la Moscova de liderul de la Kremlin cu preşedintele Republicii Moldova Valdimir Voronin.

„Preşedintele Putin a confirmat fără echivoc că Rusia doreşte să coopereze cu conducerea moldoveană şi cu cea transnistreană pentru găsirea unei soluţii”, a spus consilierul pe probleme de afaceri externe de la Kremlin Serghei Prihodko.

Preseduntele Vladimir Voronin a fost intrebat de jurnalisti la plecarea catre Moscova daca este adevarat ca Rusia si-a schimbat pozitia in problema transnistreana, pentru ca, dupa proclamarea unilaterala a independentei Kosovo, nu l-a invitat la discutii si pe liderul autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, odata cu liderii celor doua formatiuni separatiste din Abhazia si Osetia de Sud.

Voronin a invocat negocierile intense pentru rezolvarea problemei transnistrene. "Noi vom face tot posibilul ca sa rezolvam problema transnistreana, dar nu pot spune ca ea se va rezolva chiar miine", a spus seful statului moldovean.

Jurnalistul Constantin Tanase s-a prezentat joi la Procuratura Generala unde i-a fost prezentata invinuirea intr-un dosar intentat pentru ca la un miting public ar fi incitat la ura interetnica. Directorul ziarului „Timpul de dimineata” neaga acuzatiile care i se aduc si afirma ca actiunea procuraturii pune in aplicare indicatiile presedintelui Vladimir Voronin catre Serviciul de Informatii si Securitate de a se ocupa de partidele si presa finantate din exterior.

Potrivit lui Constantin Tanase, scopul urmarit este de a discredita una dintre cele mai importante publicatii de limba romana din Moldova, iar prin aceasta, intreaga presa independenta. In opinia lui Constantin Tanase s-ar urmari si acuzarea Romaniei care ar prijini financiar publicatii xenofobe. Mai multe ONG-uri si formatiuni politice au facut declaratii in sprijinul jurnalistului Constantin Tanase.

Consiliul de Securitate ONU a condamnat atacurile asupra ambasadelor Statelor Unite si altor tari in timpul demonstratiilor organizate joi seara la Belgrad. Ambasada americana a fost incendiata de demonstranti violenti in semn de protest fata de decizia administratiei americane de a recunoaste indpendenta provinciei Kosovo.

Consiliul de securitate ONU a salutat intervantia autoritatilor sirbe de a restabili ordonea, dar Casa Alba a declarat ca nu s-a facut suficient pentru a se opri violentele.

Sute de mii de demonstranţi au protestat la Belgrad împotriva independenţei provinciei Kosovo. La sfîrşitul mitingului mai multe persoane care purtau cagule au incendiat faţada ambasadei Statelor Unite. Anterior fusese atacata ambasada Turciei, dar clădirea era părăsită de personalul diplomatic turc.

Statele Unite şi Turcia s-au aflat printre primele ţări care au reunoscut independenţa provinciei Kosovo.

Aproximativ 25 de mii de persoane au demonstrat pentru a doua zi consecutiv la Erevan împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Armenia, cîştigate de premierul Serge Sarkisian. Sprijinitorii contracandidatului lui Sarkisian, Levon Ter-Petrosian susţin că alegerile au fost fraudate şi cer repetarea lor.

Potrivit rezultatelor oficiale, Sarkisian a obţinut aproape 53 la sută din voturi, iar Ter Petrosian 21,5 procente. OSCE a declarat că alegerile au respectat în general standardele democratrice.

Guvernul canadian a anuntat ca va pune capat misiunii sale militare in Afganistan in 2011, fara ca mandatul fortelor canadiene in aceasta tara sa mai poata fi prelungit. Canada are desfasurata o misiune de 2 500 de militari in Afganistan, care actioneaza mai ales in zona de sud a tarii, in provincia Kandahar.