A douăsprezecea persoană a murit în Republica Moldova din cauza gripei pandemice – o femeie de 52 de ani din Chişinău decedată la spitalul Sfânta Treime. Agenţia oficială de ştiri de la Tiraspol a relatat că un prim deces s-a înregistrat sâmbătă şi în regiunea transnistreană. Până luni, pe malul drept al Nistrului au fost confirmate 1784 de cazuri de infectare cu virusul A(H1N1). Autorităţile medicale spun că rata de infectare rămâne mai mică decât cea la care se declară stare de epidemie, adică 750 de cazuri pe săptămână, trei săptămâni la rând.

Ministrul Finanţelor a anunţat că Moldova a primit sâmbătă prima tranşă de 15 milioane de euro din ajutorul de peste 26 de milioane promis de Uniunea Europeană. Veaceslav Negruţă a spus că ajutoarele vor fi folosite pentru reducerea deficitului bugetar. Comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner a spus vineri la Chişinău că, în afara acestor ajutoare de urgenţă, Uniunea Europeană va acorda Moldovei în 2010 un sprijin financiar semnificativ pentru promovarea reformelor democratice şi economice.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România nu neagă frontiera cu Republica Moldova moştenită din vremea Uniunii Sovietice, dar nici nu doreşte să o consfinţească printr-o nouă semnătură. Într-un interviu publicat de ziarul România Liberă înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale la care preşedintele Băsescu doreşte să obţină un al doilea mandat, el spune că vizele pentru cetăţeni moldoveni îl deranjează cel mai tare în relaţia României cu Republica Moldova. Întrebat dacă ar fi posibilă reunificarea Moldovei cu România amintită periodic de analişti de la Moscova, Traian Băsescu răspunde că “multe lucruri sunt posibile în evoluţiile lumii şi ale acestei regiuni”. „Deocamdată”, a mai spus el, "România îşi fixează ca obiectiv să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană".

Ministrul moldovean de Externe Iurie Leancă a spus că imaginea Alianţei Nord Atlantice în Moldova este formată din stereotipuri. Potrivit Moldpres, Leancă a spus la prima şedinţă a noii Comisii pentru Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova – NATO că aceste stereotipuri sunt alimentate de lipsa unor surse de informaţie veridică şi imparţială despre valorile şi scopurile Alianţei. Ministrul de Externe a criticat fosta guvernare pentru „mimarea” reformelor din sectorul de securitate convenite cu NATO şi a spus că noua Comisiei pe care o conduce va reuşi să inverseze percepţia despre această organizaţie. Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea moldovenilor se opune aderări Moldovei la NATO. Noua guvernare doreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Alianţa, dar şi menţinerea statutului constituţional de neutralitate a Moldovei.

Mai multe organizaţii pentru drepturile omului au dat publicităţii la Chişinău două studii diferite în care se arată îngrijorate de amploarea torturii în izolatoarele poliţiei. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a prezentat un raport al Comitetului ONU contra Torturii care constată că situaţia nu s-a schimbat în ultimii 7 ani. În urma unui studiu separat, Amnesty International Moldova a spus că evenimentele din aprilie anul acesta, când au fost maltrataţi în arestul poliţiei zeci de tineri, confirmă „existenţa unor probleme sistemice grave, care au dus la apariţia unui climat de impunitate general”. Ambele studii cer autorităţilor moldovene să ia măsuri imediate.

Calea Ferată a Moldovei este nevoită să concedieze aproximativ 5000 de angajaţi din cauza unei scăderi a veniturilor cu 35 la sută anul acesta pe fondul crizei financiare. Ministrul Economiei Valeriu Lazăr a declarat la o şedinţă cu şefii Căii Ferate că pierderile masive puteau fi evitate dacă fosta guvernare comunistă ar fi restructurat şi modernizat la timp întreprinderea de stat. Lazăr a mai spus că preţul biletelor la călătoriile cu trenul acoperă în prezent doar un sfert din costuri, iar Calea Ferată acoperă diferenţa prin aplicarea unor tarifele excesive la transportul de mărfuri.

Ministrul Economiei Valeriu Lazăr a anunţat că centrala electrică de la Cuciurgan a reluat livrarile de curent electric spre Romania, după o pauză de două luni. Lazăr a spus că livrările fuseseră sistate când consumul din România scăzuse din cauza recesiunii economice. Centrala de la Cuciurgan livrează şi 70 la sută din necesarul de curent electric al consumatorilor moldoveni de pe malul drept al Nistrului. Autorităţile moldovene renunţaseră la sfârşitul lui 2008 la importurile de electricitate din Ucraina în favoarea electricităţii de la Cuciurgan. Contractul guvernului cu centrala expiră în martie 2010, când poate fi reînnoit.

Ministrul de externe Iurie Leancă va participa marţi şi miercuri la Atena la reuniunea ministerială de sfârşit de an a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Un comunicat de presă al ministerului de externe spune că ministrul Leancă va prezenta obiectivele Republicii Moldova în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.

Viceministrul moldovean de Externe Andrei Popov a participat la consultări moldo-ucrainene la Kiev pe tema demarcării frontierei, reglementarea proprietăţilor moldoveneşti în Ucraina şi relansarea activităţii Comisiei interguvernamentale de cooperare comercial-economică. Începerea consultărilor fusese convenită la întrevederea recentă la Ialta a premierilor moldovean şi ucrainean, Vlad Filat şi Iulia Timoşenco.

Un ultim proces major privind era nazistă din Germania a început la Muenchen, avîndu-l pe banca acuzaţilor pe un gardian al unui lagăr al morţii. John Demjanjuk în vârstă de 89 de ani este acuzat de complicitate la omorârea a 27 900 de evrei în lagărul de concentrare Sobibor din Polonia. Inculpatul dezminte acuzaţiile. Etnic ucrainean, Demjanjuk lupta în Armata Roşie când a fost capturat de nazişti şi recrutat ca gardian.

Procesul de la Muenchen a început cu o oră mai târziu din cauza numărului mare de rude ale victimelor Holocaustului şi jurnalişti care au dorit să asiste. Audierile sunt limitate la 90 de minute pe zi din cauza stării sănătăţii inculpatului.

Premierul italian Silvio Berlusconi a sosit astăzi în Republica Belarus. Este prima vizită a unui lider occidental la Minsk în ultimul deceniu. Ea are loc pe fondul îmbunătăţirii relaţiilor dintre Occident şi regimul lui Alyaksandr Lukashenka, acuzat în mod repetat de falsificarea alegerilor pentru a se menţine la putere. Cu câteva ore înainte de vizita lui Berlusconi, Parlamentul de la Minsk a votat o lege pentru liberalizarea procesului electoral.

Partidele populiste de extremă dreapta din Danemarca şi Olanda au anunţat că doresc plebiscite pentru a interzice construcţia minaretelor în cele două ţări, la o zi după un referendum similar în Elveţia. Geert Wilders, liderul Partidului Libertăţii din Olanda şi Pia Kjaersgaard, liderul Partidului Popular Danez au salutat rezultatele votului de duminică din Elveţia, unde peste 57 la sută din alegători s-au pronunţat pentru interzicerea minaretelor.

Uniunea Europeană a anunţat că anulează de pe 19 decembrie vizele pentru trei foste republici iugoslave – Serbia, Muntenegru şi Macedonia. Vizele au fost introduse în 1991 odată cu destrămarea Iugoslaviei, singura ţară comunistă care le permisese cetăţenilor săi să călătorească liber în străinătate. Uniunea Europeană a mai spus că cetăţenii Bosniei şi Albaniei vor avea în continuare nevoie de vize pentru a călători în cele 27 de ţări membre.

Ministerul rus al sănătăţii a anunţat că moartea unei femei într-un spital de la Moscova ridică la 26 numărul victimelor în urma deraierii unui tren săptămâna trecută. Trenul expres pe ruta Moscova - St. Petersburg a deraiat vineri din cauza unei bombe care a distrus o porţiune de cale ferată. Procuratura a încadrat explozia la acte de terorism. O altă explozie înainte de trecerea unui tren a distrus astăzi o linie de cale ferată în republica Daghestan din regiunea nord-caucaziană a Federaţiei Ruse, dar autorităţile spun că nimeni nu a avut de suferit.

Serviciul de contraspionaj din Cehia a făcut cunoscut că regimul fostului dictator irakian Saddam Hussein planificase un atac în anul 2000 împotriva postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea de la Praga. Serviciile secrete irakiene au plănuit un atac cu o rachetă antitanc, care urma să fie lansată din geamul unei clădiri de vizavi. Serviciul ceh de Informaţii şi Securitate a precizat că spionii irakieni au folosit un vehicul diplomatic pentru a aduce arma în Cehia în 2000. Autorităţile cehe au expulzat ulterior 6 diplomaţi irakieni. Nu este limpede de ce au decis autorităţile cehe să facă dezvăluirile acum.

Preşedintele postului nostru de radio, Jeffrey Gedmin a declarat că aceste planuri arată până unde pot merge intenţiile criminale ale celor care doresc să oprească libera circulaţie a informaţiei veridice. Radio Europa Liberă/ Libertatea a început emisiunile către Irak în 1998.

Premierul Chinei, Wen Jiabao a declarat că Beijingul va menţine rata de schimb a valutei naţionale la un nivel stabil şi echilibrat. El a făcut declaraţia în urma unui summit cu liderii Uniunii Europene, care cer Chinei să ia mai rapid măsuri de decuplare a yuan-ului de dolarul american care se devalorizează. Wen Jiabao a spus că aceste cereri ar fi „incorecte” şi i-a acuzat pe criticii Chinei de „practicarea protecţionismului comercial împotriva ţărilor în dezvoltare”.

Intr-o declaratie facuta Europei Libere, presedintele parlamentului de la Chisinau, Mihai Ghimpu a pus ca, daca saptamina viitoare, pe 7 decembrie nu va fi ales presedintele Moldovei, se va trece la o reforma constitutionala. Ghimpu si-a exprimat speranta ca totusi Marian Lupu va deveni presedintele Republicii Moldova. Mihai Ghimpu a raspuns astfel unei declaratii facute tot Europei Libere de catre parlamentarul comunist Iurie Stoicov care afirmase ca partidul sau nu il va vota la 7 decembrie pe Marian Lupu si ca , in opinia partidului sau, ar trebui ca Alianta sa avanseze o alta candidatura.

Presedintele Rusiei Dmitri Medvedeev a trimis un proiect de tratat liderilor occidentali pentru o noua strategie de securitate transatlantica. Kremlinul ar dori sporirea influentei Rusiei pe scena internationala. Documentul a fost publicat pe site-ul oficial al Kremlinului. Potrivit propunerii, partile semnatare ar trebui sa se angajeze ca nu vor trece la actiuni care sa “afecteze in mod semnificativ” securitatea celeilalte parti. Acest lucru ar permite Rusiei sa aibe un cuvint mai greu de spus in politica Aliantei Nord Atlantice si ar limita sprijinul american in zona fostei Uniuni Sovietice. Potrinit Kremlinului, acest acord ar fi menit ”sa creeze un singur spatiu, indivizibil in sfera de securitate politico-militara din regiune euro-atlantica”.

Comunitatea internationala si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu anuntul facut aseara de autoritoritile de la Teheran ca vor construi 10 noi facilitati de imbogatirea a uraniului. Casa Alba a spus ca rabdarea comunitatii internationale are limite, ministrul britanic de externe David Milliband a declarat ca decizia Teheranul ar fi o noua incercare „de a provoca lumea", iar Germania s-a aratata si ea ingrijorata.

Decizia presedintelui Iranului Mahmud Ahmadinejad vine dupa ce Agentia ONU pentru Energie Atomica a votat o rezolutie la sfirsitul saptaminii trecute prin care cere autoritatilor de la Teheran sa puna capat programului sau de imbogatire a uraniului, si sa inchida instalatiile de Quam.

57 la suta dintre elvetieni au votat ieri pentru interzicerea construirii de minarete in tara lor, potrivit rezultatelor finale ale referendumului convocat de un partid de dreapta. Expertii considera rezultatul o reala surpriza si cum acest rezultat este valabil in mai toate cantoanele Elvetiei, este posibil sa devina lege.
Guvernul de la Berna facuse un apel la elvetieni sa respinga interdictia prevazuta de referendum. Potrivit initiatorilor plebiscitului, minaretele ar reprezenta “primul pas spre islamizarea Elvetiei”.

La Munchen incepe astazi procesul intentat fostului paznic de la lagarul de concentrare nazist de la Sobibor, din Polonia. John Demianiuk este in virsta de 90 de ani ,a luptat in Armata Rosie inainte de a deveni paznic la lagarul de concentrare nazist de la Sobibor si neaga acuzatiile ca a contribuit la exterminarea a aproape 30 de mii de evrei. Datorita virstei si a conditiei sale de sanatate, tribunalul de la Munchen a decis ca audierile sa se desfasoare in cite doua sedinte de maxim 90 de minute fiecare.

Potrivit unui raport al Comitetului pentru Relatii Externe al Senatului de la Washington, armata americana ar fi putut sa il captureze sau sa il omoare pe Osama Bin Laden, liderul retelei teroriste Al Qaida in 2001, daca ar fi lansat atunci un atac concentrat asupra zonei Tora Bora. Potrivit raportului, scris de echipa democrata a comitetului, armata americana a preferat, in mod gresit atacuri de aviatie asupra zonei si s-a bazat pe armata afgana in ofensiva teresta. Raportul il critica mai ales pe fostul ministru american al apararii Donald Rumsfeld si pe generalul Tommy Franks, cel care conducea atunci forţele americane.

Raportul a fost dat publicitatii, informeaza agentia Reuter, cu citeva zile inainte ca presesdintele american Barack Obama sa isi prezinte planurile sale strategice despre campania militara din Afganistan. 68 de mii de militari americani sunt desfasurati in aceasta tara.

Patriarhul Rusiei Kiril a cerut autoritatilor sa dea o replica ferma celor care au pus la cale atacul de vineri asupra trenului de lux pe ruta Moscova Sankt Petersburg. Atentatul s-a soldat cu 25 de morti si peste 100 de raniti. Declaratia a fost facuta intr-o slujba de comemorare a victimelor.

Pina acum nimeni nu a revedicat atentatul, dar serviciul intern de securitate al Rusiei FSB-ul a anuntat ca sunt suspectati 2 barbati cu legaturi cu rebelii ceceni.

Ministrul israelian de externe Avigdor Lieberman incepe in aceasta saptamina un turneu diplomatic in Grecia, Rusia si Ucraina. Potrivit serviciului de presa al ministerului israelian de externe, turneul este menit sa promoveze ideea eforturilor facute de Israel pentru a permite reluarea negocierilor cu palestinienii si a lipsei de vointa politica din partea palestinienilor pentru reluarea negocierilor.

Saptamina trecuta guvernul israelian a anuntat un moratoriu in legatura cu constructia de asezari evreiesti in Cisiordania. Masura a fost considerate de pelestineni drept insuficienta.

Pirati somalezi au capturat in Oceanul Indian vasul gercesc MARAN CENTAURUS. Potrivit site-ului Hotnews.ro, din echipaj facea parte si un roman. Potrivit capitanului vasului echipajul era format din 16 filipinezi, 9 greci, 2 ucraineni si un roman si starea de sanatate a acestora ar fi buna. Vasul plecase din Kuweit cu destinatia Statele Unite.