Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a cerut guvernului american să achiziţioneze o închisoare de maximă securitate din statul Illinois pentru a caza unii dintre prizonierii de la Guantanamo, acuzaţi de terorism. O scrisoare de la Casa Albă publicată astăzi arată că Obama nu are de gând să pună în libertate niciun prizonier de la Guantanamo pe teritoriul Statelor Unite. Agenţiile de presă relatează că este un pas important spre închiderea centrului de detenţie Guantanamo, promisă de preşedintele Obama încă în campania electorală, anul trecut.

Autorităţile din Polonia spun că aproximativ 200 de solicitanţi de azil din Cecenia şi Georgia au fost blocaţi într-un tren la graniţa polono-germană. Refugiaţii voiau să ajungă până în oraşul francez Strasbourg, unde îşi are sediul Consiliul Europei, într-un protest faţă de ceea ce consideră a fi încălcarea drepturilor lor. După ce au fost opriţi la graniţa polono-germană, protestatarii au refuzat să părăsească trenul. Potrivit grănicerilor, fugarii sunt nemulţumiţi de condiţiile în care sunt nevoiţi să trăiască în centrele pentru refugiaţi din Polonia şi de încetineala cu care sunt procesate cererile de azil.

Patru deputaţi comunişti au părăsit fracţiunea parlamentară PCRM. Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova şi Valentin Guznac au spus că deocamdată vor fi independenţi. Ţurcan a vorbit şi despre un „proiect politic”, fără să dea detalii, şi a spus că vor urma şi alte plecări din fracţiune.

Decizia celor patru a fost salutată de unii oficiali din Alianţa pentru Integrarea Europeană.
Deputatul comunist Mark Tkaciuc a spus că deputaţii care au părăsit fracţiunea nu se împacă cu rolul de politicieni în opoziţie şi vor să rămână la putere.

Câţiva membri ai partidului Alianţa „Moldova Noastră” în frunte cu vicepreşedintele Veaceslav Untilă au confirmat că vor contesta la Ministerul Justiţiei realegerea lui Serafim Urechean în fruntea AMN, la congresul de săptămâna trecută. Potrivit Infoprim, Untilă care a candidat fără succes la şefia AMN, a spus că alături de el se află 21 de organizaţii teritoriale.

Tot Infoprim îl citează pe liderul AMN Serafim Urecheanu cu afirmaţia că nu este deranjat de contestarea sa de către colegi.

Săptămâna aceasta începe campania de vaccinare împotriva gripei pandemice, informează Moldpres citînd surse de la Ministerul Sănătăţii. Primul lot de vaccin primit de la guvernul României, de 150.000 de doze, va fi aplicat grupurilor cu risc sporit de infectare, cum sunt lucrătorii medicali, dascălii, militarii, gravidele ş.a.m.d.

Republica Moldova urmează să primească în curând alte 350.000 de doze din România, iar luna viitoare vor sosi în ţară şi cele promise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a citit în Parlament o declaraţie în care, în numele conducerii Republicii Moldova, exprimă „regretul” pentru incidentul de duminică, soldat cu înlăturarea menorei evreieşti din centrul capitalei. În declaraţia citată de Moldpres Ghimpu a cerut anchetarea incidentului şi a făcut apel la înţelegere între diferitele etnii şi confesiuni.

Un atac sinucigaş cu bombă a ucis astăzi cel puţin opt persoane şi a rănit alte 40 în centrul capitalei afgane, Kabul. Oficiali afgani au spus că ţinta atacului pare să fi fost casa lui Ahmad Zia Massoud, fostul vicepreşedinte al ţării. Corespondenţii noştri la Kabul spun că Massoud a fost văzut după atentat examinînd efectele exploziei. Un purtător de cuvânt al Talibanilor a respins orice implicare în atac.

Guvernul israelian s-a declarat şocat de ştirea că un tribunal britanic a emis un mandat de arestare pe numele lui Tzipi Livni, fost ministru israelian de externe, sub acuzaţia de crime de război. Danny Ayalon, adjunctul ministrului de externe, a spus astăzi la Tel Aviv că ştirea demonstrează că sistemul juridic poate fi folosit împotriva democraţiilor care se apără de terorişti.

Potrivit presei britanice, mandatul a fost emis la cererea avocaţilor unor victime palestiniene ale confruntărilor din Fâşia Gaza, de anul trecut. Mandatul a fost anulat de acelaşi tribunal britanic, când a devenit limpede că Tzipi Livni nu se află în Marea Britanie, aşa cum sugerau palestinienii, ci acasă, la Tel Aviv.

Cinci dintre principalii candidaţi la preşedinţia Ucrainei au anunţat astăzi că nu vor participa la dezbaterile televizate de luna viitoare.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, printre cei care s-au retras de la dezbateri se numără preşedintele în exerciţiu Victor Iuşcenco şi fosta lui aliată devenită rivală, premierul Iulia Timoşenco. Un purtător de cuvânt al comisiei electorale a spus că nici un candidat nu şi-a explicat decizia.
Alegerile prezidenţiale din Ucraina sunt programate pentru 17 ianuarie.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev l-a destituit pe Anatoli Mihalkin, un oficial de rang înalt de la Ministerul de Interne. Mihalkin este suspectat de implicare în cazul unui avocat care a murit în închisoare. Moartea lui Serghei Magnitsky a cauzat un scandal public, întrucât se crede că decesul a fost provocat de condiţiile inumane din închisoare. Avocatul fusese arestat în noiembrie 2008 sub acuzaţia de evaziune fiscală.

Secretarul general ONU Ban Ki-moon a sosit la Copenhaga, unde va participa la conferinţa internaţională pe tema schimbărilor climaterice. Înaintea sosirii, Ban a spus că a venit timpul ca ţările bogate şi cele sărace să nu se mai acuze reciproc şi să contribuie împreună la reducerea emisiilor de gaze toxice.
120 de şefi de state ar urma să sosească în capitala daneză vineri, în ultima zi a conferinţei.

Secretarul general al Alianţei Atlantice, Anders Fogh Rasmussen va discuta la Moscova o posibilă contribuţie rusească la efortul de stabilizare a Afganistanului. Pe agendă se află de asemenea scutul american antirachetă şi propunerea Rusiei privind o nouă arhitectură europeană de securitate.

Experţii spun că vizita lui Fogh Rasmussen, care începe în această seară, este un pas înainte pe calea refacerii relaţiei dintre Rusia şi NATO, afectată mai ales de războiul ruso-georgian de anul trecut.

O insulă minusculă din Oceanul Pacific, Nauru, a recunoscut independenţa Abhaziei, pe care Georgia şi aproape toate ţările lumii o consideră teritoriu georgian. Până acum, doar Rusia, Nicaragua şi Venezuela au recunoscut independenţa Abhaziei şi a celeilalte regiuni separatiste din Georgia, Osetia de Sud. Insula Nauru are 21 de kilometri pătraţi şi 15.000 de locuitori. Ziarul rus „Kommersant” a scris că Rusia a convins-o să recunoască Abhazia promiţîndu-i ajutor financiar.

Parlamentul a aprobat în primă lectură un proiect de lege care măreşte Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la gazele naturale şi lichefiate importate, de la 5 la 6%. Potrvit Moldpres, este prevăzută de asemenea mărirea accizelor la ţigări, autoturisme, bere, benzină şi derivatele acesteia, precum şi la parfumuri şi articole de bijuterie. Guvernul a cerut parlamentarilor să aprobe aceste majorări şi altele pentru a acumula venituri suplimentare la buget.

Vlad Țurcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac și Ludmila Belcencova și-au anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară comunistă. Anunțul făcut de Vlad Țurcan în Parlament a declanșat reacții de furie în rîndurile liderilor deputaților comuniști, cei patru fiind acuzați de trădare și intrigi. Vladimir Voronin a absentat de la ședința Parlamentului.

In cursul ședinței Parlamentului de astăzi, la Chișinău, președintele interimar Mihai Ghimpu și-a exprimat regretul pentru manifestația antisemită de dumincă, condusă de protoiereul Cibric. Potricit declarației președintelui: „Incidentul de pe 13 decembrie nu este unul specific pentru societatea noastră, ci mai curînd o provocare. Conducerea Republicii Moldova iși exprimă regretul față de această provocare și asigură că va garanta drepturile tuturor cetațenilor. Facem apel către cetațeni să dea dovada de toleranță pentru a pastra armonia în societate".

Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc urmează să anunţe astăzi, în plenul Parlamentului, că părăsesc fracţiunea partidului comuniştilor. Intr-un interviu acordat Europei Libere luni seară, Victor Stepaniuc a precizat că ar putea fi urmati de mai multi deputaţi comunişti. El şi-a motivat decizia prin modul in care au reactionat autorităţile comunisite în timpul demonstraţiilor din 7 aprilie: „Am decis sa plec. Din pacate, evenimentele din 7 aprilie ne-au marcat pe toti. Dar ce s-a intamplat? Eu nu mi-am raspuns pana acuma la aceasta intrebare. De fapt, raspuns la aceasta intrebare nu este.” Stepaniuc i-a reproşat totodată lui Vladimir Voronin faptul că nu l-a acceptat pe Marian Lupu ca preşedinte, forţând noi alegeri anticipate.

Consiliul Europei a criticat poliţia moldoveană pentru acţiunile din timpul protestelor din aprilie. Experţii Comitetului pentru Prevenirea Torturii, care au vizitat Moldova în iulie, spun într-un raport dat publicităţii la Strasbourg că există dovezi „credibile şi consistente” de maltratare a persoanelor arestate. Autorii raportului recomandă înfiinţarea unei agenţii independente care să investigheze plângerile de tortură şi maltratare.

Guvernul Republicii Moldova şi-a exprimat regretul faţă de incidentul de duminică petrecut în centrul capitalei, unde un grup de demonstranţi conduşi de un preot de la Mitropolia Moldovei au înlăturat cu forţa o menoră evreiască şi au scandat lozinci antisemite. Incidentul a fost condamnat de ambasada americană la Chişinău, care a spus că Statele Unite sprijina o Moldova democratica, europeana, unde drepturile cetatenilor, ale tuturor grupurilor etnice si religiilor sunt asigurate.

Curtea Constituţională din România a respins cererea de anulare a turului al doilea al alegerilor prezidenţiale depusă de social-democraţi şi a validat victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale. Ceva mai devreme, autorităţile electorale din România au constatat că renumărarea unor voturi controversate nu schimbă rezultatul alegerilor.

Uniunea Europeană a anunţat că ţările în curs de dezvoltare au renunţat să mai boicoteze reuniunea internaţională asupra schimbărilor climaterice, de la Copenhaga. Ceva mai devreme, 135 de delegaţii, în frunte cu africanii, China şi India, au spus că nu vor mai participa la lucrări dacă statele bogate nu acceptă să plătească mai mult pentru reducerea emisiilor de gaze toxice.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama le-a spus bancherilor americani că trebuie să ajute la relansarea economică, acordând din nou credite după ce instituţiile lor au primit ajutoare din banii contribuabilului.
Obama a făcut această declaraţie la o întâlnire cu un grup de directori de la bănci ca Goldman Sachs Group, Bank of New York Mellon, Bank of America, Citigroup şi altele. Ceva mai devreme, astăzi, Citigroup a anunţat că va returna 20 de miliarde de dolari primiţi de la ministerul finanţelor după declanşarea crizei. O altă mare bancă, Wells Fargo intentionează şi ea sa vândă un pachet important de acţiuni pentru a replăti ajutorul de 24 de miliarde de dolari, primiţi de la stat.

Preşedintele Barack Obama a cerut Libanului să combată traficul cu arme, care repezintă o ameninţare a adresa Israelului. După o întâlnire cu preşedintele libanez Suleiman, Obama a precizat că s-au făcut totuşi progrese în aplicarea rezoluţiei ONU care interzice aceste livrări.

Al doilea tur al alegerilor locale din Kosovo a fost serios viciat de aşa-zisa votare in familie, când un membru al familiei, de obicei capul familiei, votează pentru toate rudele. Observaţia a fost făcută de preşedintele grupului de observatori internaţionali.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a cerut Iranului să-i elibereze de urgenţă pe cei trei turişti americani, acuzaţi că au intrat ilegal în ţară din Irak, în iulie. Autorităţile de la Teheran anunţaseră că cei trei vor fi judecaţi.