Revenit dintr-o vizită la Bruxelles, premierul Vlad Filat a spus că nu poate preciza când va fi liberalizat regimul de vize europene pentru cetăţenii moldoveni.
Vorbind la aeroportul din Chişinău, Filat a spus că anunţarea unui termen va fi posibilă numai după ce vor demara negocierile asupra acordului de asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Potrivit declaraţiilor făcute ieri de oficialii europeni şi de premierul Filat, discuţiile asupra acordului vor începe la 12 ianuarie.

La Chişinău, doi consilieri municipali comunişti şi unul din Alianţa „Moldova Noastră” au anunţat astăzi că îşi părăsesc fracţiunile din consiliu.
Comuniştii Vadim Cojusneanu şi Ştefan Crudu au spus că nu sunt de acord cu politicile PCRM. Iar consilierul AMN Mihai Ciobanu a anunţat că trece la fracţiunea Partidului Liberal.

Serbia a depus astăzi cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. La Stockholm, preşedintele sârb Boris Tadici i-a înmânat documentul premierului Suediei Frederik Reinfeldt, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Şansele Serbiei de a intra în Uniunea Europeană au fost umbrite multe vreme de faptul că Belgradul nu l-a arestat încă pe liderul militar al sârbilor bosniaci, Ratkov Mladici. Dar la începutul lunii decembrie, miniştrii de externe din UE au anunţat că nu vor mai bloca strângerea relaţiilor cu Serbia, după ce tribunalul pentru crime de război din fosta Iugoslavie a spus că Belgradul cooperează mai bine cu instanţa internaţională.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că statul bosniac i-a nedreptăţit pe un rom şi pe un evreu interzicîndu-le să candideze la funcţii de răspundere. Într-un verdict publicat astăzi, CEDO susţine că interdicţia, cuprinsă în Constituţia Bosniei, este discriminatorie, şi încalcă drepturile electorale ale celor doi aspiranţi la funcţii, Dervo Sejdic şi Jakob Finci.

În Constituţia Bosniei, adoptată imediat după războiul din deceniul trecut, se arată că la posturile de preşedinţi ai ţării şi de parlamentari pot candida doar membrii celor trei etnii numite „constituente”, adică bosniacii musulmani, sârbii şi croaţii.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a respins termenul sfârşitului anului curent dat de Statele Unite Teheranului ca să accepte un acord al Naţiunilor Unite privind programul său nuclear. Liderul iranian a spus că Statele Unite nu au dreptul să fixeze termene ţării sale.

Ieri, Ahmadinejad a respins şi un articol din presa occidentală potrivit căruia ar avea un plan pe patru ani de testare a unei componente a focosului nuclear.

Trei dintre cei cinci suspecţi arestaţi în urma furtului inscripţiei de la Auschwitz „Arbeit Macht Frei”(„Munca te eliberează”), şi-au recunoscut fapta.
Procurorul polonez Piotr Kosmaty a spus că suspecţii, ale căror nume nu au fost date publicităţii, au fost duşi la fostul lagăr de concentrare nazist, astăzi muzeu, să arate cum au deşurubat şi desprins inscripţia în lungime de cinci metri şi cu o greutate de 30 de kilograme.

Poliţia poloneză a găsit bucăţile din frontispiciu duminică, într-o pădure. Anchetatorii cercetează posibile legături internaţionale ale hoţilor.
Nu este limpede dacă inscripţia va putea fi pusă la loc înainte de data de 27 ianuarie, când se aniversează eliberarea lagărului de către Armata Roşie, în 1945.

În Lituania, o comisie parlamentară de anchetă a stabilit că serviciile de informaţii de la Vilnius au ajutat agenţia de informaţii a Statelor Unite, CIA, să înfiinţeze aşa-numite închisori secrete în Lituania. Ancheta nu a stabilit însă dacă locurile de detenţie, două la număr şi de mici dimensiuni, au fost folosite pentru interogarea suspecţilor de terorism.

Comisia parlamentară a mai constatat că liderii Lituaniei nu au fost informaţi de existenţa închisorilor secrete. Între timp, preşedintele lituanian Valdas Adamkus a declarat agenţiei de ştiri BNS că este „sigur” că în ţara sa nu există închisori CIA.

Ministrul de externe desemnat din România, Teodor Baconschi a declarat că Bucureştiul trebuie să relanseze relaţiile cu Rusia şi cu Ucraina, despre care a spus că au fost sub-estimate de diplomaţii români. Baconschi a făcut această remarcă în parlament, unde comisiile i-au audiat şi avizat astăzi pe fiecare din cei 15 miniştri din noul guvern. Întregul guvern, condus de premierul Emil Boc, ar urma să fie votat mâine, în plenul parlamentului.

Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase a declarat Europei Libere că „Mişcarea Naţional-Creştină”, pe care deputatul comunist Grigore Petrenco a acuzat-o de extremism, a fost înregistrată ca organizaţie obştească luna trecută. Ministrul Justiţiei a adăugat însă că mişcarea respectivă este alcătuită din numai câteva persoane şi nu a desfăşurat deocamdată nici un fel de activitate care s-o califice drept extremistă.

Ministrul Justiţiei a mai spus că deputatul Petrenco, PCRM şi oricine deţine dovezi despre activităţi extremiste ale „Mişcării Naţional-Creştine” este invitat să le înmâneze autorităţilor, care au instrumentele necesare pentru a combate extremismul.

Aeroportul din Frankfurt, al treilea ca mărime din Europa, şi-a reluat parţial activitatea astăzi, după o noapte în care 8000 de pasageri au fost blocaţi în terminaluri şi hoteluri din cauza zăpezii şi a temperaturilor scăzute.Potrivit companiei care administrează aeroportul, Fraport AG, noaptea trecută au fost anulate aproximativ 230 de zboruri. Şi la ora aceasta, multe zboruri cu plecarea din Frankfurt au mari întârzieri.

Premierul Vlad Filat a declarat la Bruxelles că viitorul acord între Moldova şi Uniunea Europeană, a cărui negociere va începe pe 12 ianuarie la Chişinău, se va numi “acord de asociere”. După reuniunea Consiliului de Parteneriat şi Cooperare Moldova - Uniunea Europeană, premierul Filat a mai spus ieri că participanţii au decis că pe parcursul anului 2010 vor începe şi negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. Reprezentantul preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene, Frank Belfrage a spus că viitorul acord cadru între Uniunea Europeană şi Republica Moldova va unul ambiţios, va contribui la asocierea politică şi integrarea economică a Moldovei în Uniunea Europeană.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu l-a eliberat din funcţie prin decret pe directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihail Bodean. Într-un comunicat de presă se spune că Bodean a fost demis la propria cerere. Agenţia online jurnal.md relatează că Bodean a fost acuzat recent de implicare în organizarea provocărilor de pe 7 aprilie. Acuzaţia a fost lansată de Boris Asarov, preşedintele asociaţiei obşteşti „Pro Europa”. Asarov susţine că Bodean ar fi fost implicat în coordonarea unor grupuri de infractori, eliberaţi din detenţie pentru a deturna protestele paşnice de pe 7 aprilie, a provoca ciocniri cu poliţia şi a devasta clădirile oficiale. Acuzaţiile nu au putut fi verificate.

În ultimele trei zile, au murit din cauza gerului cel puţin 42 de oameni în Polonia şi 27 în Ucraina. În multe ţări europene, transporturile au fost perturbate şi ieri de căderile masive de zăpadă şi de temperaturi care au coborât pe alocuri la minus 33 de grade. Luni seara erau închise sau operau în regim redus aeroporturi din Marea Britanie, Belgia, Germania, Spania. Trenul Eurostar, care trece pe sub canalul Mânecii, a anunţat că astăzi va relua cursele, dar numai parţial, după ce 75.000 de pasageri au rămas blocaţi la sfârşitul săptămânii trecute şi începutul acesteia.

Preşedintele României, Traian Băsescu a depus ieri jurământul pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial de 5 ani. Într-un discurs în faţa Parlamentului, preşedintele Băsescu a spus că modernizarea ţării este prioritatea sa fundamentală. Pe 6 decembrie, el a câştigat la o diferenţă mică de voturi turul doi de scrutin al prezidenţialelor în faţa candidatului social-democrat, Mircea Geoană.

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev vizitează astăzi Turkmenistanul pentru a discuta reluarea livrărilor de gaz turkmen spre Rusia. Ele au fost oprite în aprilie, după o explozie la o conductă. Turkmenistanul a acuzat atunci Rusia că ar fi provocat incidentul ca să speculeze cu preţul gazelor pe piaţa europeană. Astăzi, preşedinţii rus şi turkmen ar urma să semneze un acord privind reluarea livrărilor.

Iranul a negat că ar fi fost aproape în 2007 să testeze arma atomică. Informaţia a fost publicată de ziarul Times, care a scris că ar avea documente secrete iraniene. Ieri, într-un rar interviu acordat presei americane, preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a spus că articolul din Times este “complet neadevărat”. Ceva mai devreme, ministrul iranian de externe Manuchehr Mottaki spunea că ţara sa îşi va continua programul nuclear civil.

Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen se află în Afganistan, în pregătirea măririi numărului de soldaţi străini din acea ţară. Fogh Rasmussen se va întâlni cu preşedintele afgan Hamid Karzai şi cu generalul american Stanley McChrystal, comandantul forţei internaţionale. 36 de ţări au promis să trimită în total în Afganistan efective suplimentare de 7000 de soldaţi. Statele Unite vor trimite 30.000 de militari.

Naţiunile Unite au anunţat că grecii şi turcii din Cipru vor relua luna viitoare negocierile pentru reunificarea insulei. Liderul grec Demetris Chistofias şi cel turc, Mehmet Ali Talat, ar urma să se întâlnească în ianuarie în două runde de convorbiri, fiecare de trei zile, la un oficiu ONU din Nicosia. Ciprul a fost împărţit în două în 1974, când trupele Turciei au invadat nordul insulei, ca răspuns la o tentativă greacă de puci.

Premierul Vlad Filat a declarat la Bruxelles că viitorul acord între Moldova şi Uniunea Europeană, negocierea căruia va începe pe 12 ianuarie la Chişinău, se va numi acord de asociere. După reuniunea Consiliului de Parteneriat şi Cooperare Moldova - Uniunea Europeană, premierul Filat a mai spus că participanţii au decis că pe parcursul anului 2010 vor începe şi negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. Reprezentantul preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene, Frank Belfrage a spus că viitorul acord cadru între Uniunea Europeană şi Republica Moldova va fi unul ambiţios, va contribui la asocierea politică şi integrarea economică a Moldovei în Uniunea Europeană.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a eliberat din funcţie prin decret pe directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihail Bodean. Într-un comunicat de presă se spune că Bodean a fost demis la propria cerere. Agenţia online jurnal.md relatează că Bodean a fost acuzat recent de implicare în organizarea provocărilor de pe 7 aprilie. Acuzaţia a fost lansată de Boris Asarov, preşedintele asociaţiei obşteşti „Pro Europa”, care a spus că Bodean ar fi fost implicat în coordonarea unor grupuri de infractori eliberaţi din detenţie pentru a deturna protestele paşnice de pe 7 aprilie, a provoca ciocniri cu poliţia şi a devasta clădirile oficiale. Acuzaţiile nu au putut fi verificate.

Preşedintele României Traian Băsescu a depus jurământul pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial de 5 ani. Într-un discurs în faţa Parlamentului, preşedintele Băsescu a spus că modernizarea ţării este “prioritatea sa fundamentală”. Pe 6 decembrie, el a câştigat la o diferenţă mică de voturi turul doi de scrutin al prezidenţialelor în faţa candidatului social-democrat Mircea Geoană.

Din Iran se relatează că zeci de mii de oameni au participat la funeraliile clericului disident, Ayatolahul Hossein Ali Montazeri. Vorbind la serviciul iranian al postului nostru de radio, un martor ocular a declarat că mulţimea adunată din zorii zilei în apropierea locuinţei lui Montazeri a scandat lozinci antiguvernamentale.

Fiind unul din arhitecţii Revoluţiei Islamice din 1979, Montazeri a devenit un critic acerb al actualilor lideri ai republicii islamice. Un site în internet al opoziţiei reformiste relatează că la funeraliile din oraşul sfânt Qom au luat parte şi lideri opoziţiei iraniene, Mirhossein Musavi şi Mehdi Karrubi.

Poliţia din Polonia a reţinut cinci bărbaţi bănuiţi că au furat inscripţia de metal care atârna la intrarea în fostul lagăr nazist Auschwitz. Inscripţia „Munca te face liber”, furată vineri de la complexul memorial Auschwitz, a fost descoperită, tăiată în bucăţi, într-o pădure la sute de kilometri de locul fostului lagăr. Şeful poliţiei din oraşul sudic Krakovia a declarat că suspecţi sunt foşti infractori despre care nu se ştie că ar avea legături cu grupări neo-naziste. Furtul de săptămâna trecută a fost condamnat la scară internaţională.

Rusia a anunţat că în ianuarie vor continua convorbirile cu Statele Unite pe tema noului tratat de dezarmare nucleară. Ministerul rus de Externe spune într-o declaraţie că mai există câteva chestiuni asupra cărora trebuie să se lucreze, dar că se aşteaptă la soluţionarea lor în viitorul cel mai apropiat. În urma convorbirilor pe care le-a purtat vineri cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, preşedintele american Barack Obama a spus că cele două părţi sunt „destul de aproape” de o înţelegerea asupra tratatului nou. Vechiul Tratat pentru Reducerea Armelor Strategice, START, a expirat pe 5 decembrie.

Primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă i-a ameninţat cu Codul penal pe creditorii Termocom, care au pus sechestru pe conturile furnizorului de căldură. Centrala Electrică cu Termoficare CET2 şi întreprinderea MoldovaGaz au îngheţat vineri, pentru o zi, conturile Termocom, cerînd restituirea unei datorii de 136 milioane de lei. Primarul Chişinăului a spus că în condiţiile temperaturilor scăzute „şantajul” creditorilor, după cum s-a exprimat, nu este acceptabil.

Întreprinderea Termocom recunoaşte datoria faţă de CET 2, producătorul de agent termic şi indirect faţă de MoldovaGaz, furnizorul de gaze pentru căldură. Dar directorul comercial al întreprinderii, Mihai Arusoi a spus Termocom a negociat prelungirea termenului limită de achitare.