Fostul ministru de interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar general al poliţiei din Chişinău Vladimir Botnari vor fi urmăriţi penal pentru neglijenţă în serviciu cu urmări deosebit de grave. Anunţul a fost făcut astăzi de Procuratura Generală. Agenţia Infoprim scrie că dacă sunt găsiţi vinovaţi, cei doi riscă închisoare de la 3 la 7 ani.

Papuc a fost audiat recent ca martor în legătură cu evenimentele din 7 aprilie de la Chişinău. El a declarat mereu presei că este nevinovat şi că nimeni nu a fost ucis sau rănit grav la 7 aprilie.

Parlamentul a aprobat în lectură finală bugetul de stat pe anul viitor. El preconizează că cheltuielile de la buget vor depăşi veniturile cu peste 4 miliarde de lei, iar diferenţa ar urma să fie acoperită prin emiterea de obligaţiuni de stat şi împrumuturi externe. Bugetul contează pe o creştere economică de 1,5% în 2010, o inflaţie de 5% şi un curs valutar de 12 lei şi 53 de bani pentru un dolar american.

Deputaţii comunişti au părăsit sala de şedinţe înaintea votării bugetului, protestînd că obiecţiile nu le-au fost luate în seamă.

OSCE a lăudat guvernul Moldovei pentru că a vinerea trecută a cerut Uniunii Europene să suspende interdicţiile de viză impuse lui Igor Smirnov şi altor lideri de la Tiraspol. Aprecierea este cuprinsă într-o declaraţie a misiunii OSCE din Moldova şi a unui demnitar al preşedinţiei OSCE aflat în vizită la Chişinău.

În document este lăudată de asemenea dorinţa Tiraspolului de a prelungi aranjamentul în baza căruia sătenii din Doroţcaia îşi pot lucra pământurile din zona controlată de transnistreni.

Parlamentul a anulat prevederile unei legi care interzicea funcţionarilor publici să aibă două sau mai multe cetăţenii. Luînd cuvântul la tribuna legislativului, premierul Vlad Filat a spus printre altele că „nu posesia mai multor paşapoarte determină gradul de patriotism”.

Potrivit noilor reglementări, toţi funcţionarii publici, de la vameşi până la preşedintele ţării, vor putea avea mai multe cetăţenii. Interdicţia abolită azi fusese introdusă de fosta guvernare comunistă în urmă cu doi ani.

Parlamentul României a aprobat noul guvern al premierului Emi Boc, cu 276 de voturi pentru şi 135 împotrivă. Noul guvern a depus jurământul la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui Traian Băsescu, şi urmează să adopte în această seară proiectul bugetului de stat pentru anul următor.

Primul guvern al premierului Boc a fost răsturnat de Parlament la 13 octombrie. Boc a fost apoi desemnat din nou premier de către preşedintele Traian Băsescu care a câştigat un nou mandat pe cinci ani la 6 decembrie.

Curtea Supremă a Federaţiei Ruse a calificat drept ilegală arestarea în 2003 a lui Platon Lebedev, partener de afaceri al fostului magnat Mihail Hodorkovsky. Instanţa rusă a re-examinat dosarul lui Lebedev după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, CEDO, a constatat că drepturile acuzatului au fost încălcate în perioada arestării şi a detenţiei preventive.

Lebedev şi Hodorkovsky execută în prezent o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru fraudă şi evaziune fiscală. Ambii sunt între timp judecaţi sub acuzaţia de deturnare de fonduri, care poate aduce cu sine o condamnare la 20 de ani de închisoare.

Două ziare britanice au informat că mai multe rude apropiate ale lui Osama bin Laden trăiesc de opt ani sub pază în apropierea Teheranului. „The Times” a scris că acolo s-ar afla una din soţiile lui bin Laden, şase copii şi 11 nepoţi. Toţi s-au refugiat în Iran în urmă cu opt ani, venind din Afganistan.

Un alt ziar care apare în limba arabă la Londra a scris că o soră a lui bin Laden ar fi fugit din reşedinţa de lângă Teheran şi s-a refugiat la ambasada Arabiei Saudite din Iran.

Iranul a negat ani de-a rândul că ar adăposti vreo rudă apropiată a şefului reţelei teroriste Al Qaeda.

Un atac cu bombă asupra unei biserici istorice din nordul Irakului a ucis o persoană şi a rănit cel puţin alte cinci. Explozia de la biserica Sfântului Toma, din oraşul Mosul, a avut loc înaintea slujbei religioase din ajunul Crăciunului.

Săptămâna trecută, o bombă a explodat la o şcoala adiacentă aceleiaşi biserici, omorînd o fetiţă şi rănind 40 de persoane.

Sute de creştini irakieni au fost ucişi în ultimii şase ani, după invadarea ţării de trupele străine, conduse de Statele Unite.

Şoferul de Formula 1 Michael Schumacher a anunţat că revine în competiţie, la trei ani după ce s-a retras. Schumacher, care a fost de şapte ori campion al lumii şi a câştigat un număr record de 91 de curse, a anunţat că la anul va concura pentru echipa Mercedes. Schumacher care va împlini 41 de ani luna viitoare, a declarat reporterilor că este foarte motivat şi încântat că va putea reveni în competiţie şi că se simte în mare formă.

Moldpres informează că a început campania de vaccinare a militarilor împotriva gripei pandemice. Potrivit lui Sergiu Vasiliţă, medic-şef al Ministerului Apărării, astăzi urmau să fie vaccinaţi primii 300 de militari în termen. Aplicarea celor 3000 de doze de vaccin repartizate armatei ar urma să se încheie cel mai târziu la 30 decembrie. Moldpres scrie că până acum printre militari nu a fost înregistrat nici un caz de gripă pandemică. În Republica Moldova au murit până astăzi din cauza acestei boli 19 de persoane.

Revenit dintr-o vizită la Bruxelles, premierul Vlad Filat a spus că nu poate preciza când va fi liberalizat regimul de vize europene pentru cetăţenii moldoveni. Vorbind ieri la aeroportul din Chişinău, Filat a spus că anunţarea unui termen va fi posibilă numai după ce vor demara negocierile asupra acordului de asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Potrivit declaraţiilor făcute luni de oficialii europeni şi de premierul Filat, discuţiile asupra acordului vor începe la 12 ianuarie.

Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase a declarat Europei Libere că „Mişcarea Naţional-Creştină”, pe care deputatul comunist Grigore Petrenco a acuzat-o de extremism, a fost înregistrată ca organizaţie obştească luna trecută. Ministrul Justiţiei a adăugat însă că mişcarea respectivă este alcătuită din numai câteva persoane şi nu a desfăşurat deocamdată nici un fel de activitate care s-o califice drept extremistă.

La Chişinău, doi consilieri municipali comunişti şi unul din Alianţa „Moldova Noastră” au anunţat astăzi că îşi părăsesc fracţiunile din consiliu. Comuniştii Vadim Cojusneanu şi Ştefan Crudu au spus că nu sunt de acord cu politicile PCRM. Iar consilierul AMN Mihai Ciobanu a anunţat că trece la fracţiunea Partidului Liberal.

Parlamentul României va vota astăzi noul guvern al premierului Emil Boc, constituit după realegerea preşedintelui Traian Băsescu în fruntea statului la 6 decembrie. În noul cabinet, cu 16 membri, se regăsesc 6 membri ai primului guvern Boc, care a fost înlăturat de la putere anul acesta, odată retragerea din coaliţia de guvernămînt a social-democraţilor. Noul guvern are o majoritate de 240 de locuri în parlamentul cu 471 de membri. Boc are sprijinul propriului Partid Democrat Liberal, apropiat preşedintelui Băsescu, al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, altor minorităţi naţionale şi al independenţilor.

Serbia a depus ieri cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. La Stockholm, preşedintele sârb Boris Tadici i-a înmânat documentul premierului Suediei, Frederik Reinfeldt, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Şansele Serbiei de a intra în Uniunea Europeană au fost umbrite multă vreme de faptul că Belgradul nu l-a arestat încă pe liderul militar al sârbilor bosniaci, Ratkov Mladici. Dar la începutul lunii decembrie, miniştrii de externe din UE au anunţat că nu vor mai bloca strângerea relaţiilor cu Serbia, după ce tribunalul pentru crime de război din fosta Iugoslavie a spus că Belgradul cooperează mai bine cu instanţa internaţională.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev îl va primi astăzi la Moscova pe secretarul general al Consiliului Europei Thorbjoern Jagland. Jagland, aflat la prima sa vizită în Rusia în această calitate, ar urma să ridice problema drepturilor omului şi a abolirii pedepsei cu moartea în Federaţia Rusă.

Rusia şi Statele Unite spun că au făcut progrese în negocierea unui nou tratat de reducere a armamentelor.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că ambele ţări pregătesc ceea ce a numit „reduceri fără precedent” ale arsenalelor moştenite din vremea războiului rece. La Washinton, Departamentul de Stat a făcut şi el declaraţii optimiste, dar a avertizat că problemele negociate sunt complexe, iar discuţiile nu trebuie grăbite peste măsură. Noul acord americano-rus va înlocui tratatul START 1, care a expirat luna aceasta.

La Teheran se reia astăzi procesul unei tinere profesoare franceze acuzată de spionaj. Clotilde Reiss, de 24 de ani, este învinuită că ar fi participat la o conspiraţie occidentală menită să destabilizeze conducerea Iranului după alegerile prezidenţiale din vară. Iranienii au propus Franţei un schimb între Reiss şi un iranian aflat în închisoare în Franţa pentru uciderea unui fost premier iranian, în anul 1991. Guvernul de la Paris a respins însă târgul, spunînd că profesoara este nevinovată şi trebuie eliberată de iranieni după un proces cât mai scurt şi mai drept.

Revenit dintr-o vizită la Bruxelles, premierul Vlad Filat a spus că nu poate preciza când va fi liberalizat regimul de vize europene pentru cetăţenii moldoveni.
Vorbind la aeroportul din Chişinău, Filat a spus că anunţarea unui termen va fi posibilă numai după ce vor demara negocierile asupra acordului de asociere dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Potrivit declaraţiilor făcute ieri de oficialii europeni şi de premierul Filat, discuţiile asupra acordului vor începe la 12 ianuarie.

La Chişinău, doi consilieri municipali comunişti şi unul din Alianţa „Moldova Noastră” au anunţat astăzi că îşi părăsesc fracţiunile din consiliu.
Comuniştii Vadim Cojusneanu şi Ştefan Crudu au spus că nu sunt de acord cu politicile PCRM. Iar consilierul AMN Mihai Ciobanu a anunţat că trece la fracţiunea Partidului Liberal.

Serbia a depus astăzi cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. La Stockholm, preşedintele sârb Boris Tadici i-a înmânat documentul premierului Suediei Frederik Reinfeldt, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Şansele Serbiei de a intra în Uniunea Europeană au fost umbrite multe vreme de faptul că Belgradul nu l-a arestat încă pe liderul militar al sârbilor bosniaci, Ratkov Mladici. Dar la începutul lunii decembrie, miniştrii de externe din UE au anunţat că nu vor mai bloca strângerea relaţiilor cu Serbia, după ce tribunalul pentru crime de război din fosta Iugoslavie a spus că Belgradul cooperează mai bine cu instanţa internaţională.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că statul bosniac i-a nedreptăţit pe un rom şi pe un evreu interzicîndu-le să candideze la funcţii de răspundere. Într-un verdict publicat astăzi, CEDO susţine că interdicţia, cuprinsă în Constituţia Bosniei, este discriminatorie, şi încalcă drepturile electorale ale celor doi aspiranţi la funcţii, Dervo Sejdic şi Jakob Finci.

În Constituţia Bosniei, adoptată imediat după războiul din deceniul trecut, se arată că la posturile de preşedinţi ai ţării şi de parlamentari pot candida doar membrii celor trei etnii numite „constituente”, adică bosniacii musulmani, sârbii şi croaţii.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a respins termenul sfârşitului anului curent dat de Statele Unite Teheranului ca să accepte un acord al Naţiunilor Unite privind programul său nuclear. Liderul iranian a spus că Statele Unite nu au dreptul să fixeze termene ţării sale.

Ieri, Ahmadinejad a respins şi un articol din presa occidentală potrivit căruia ar avea un plan pe patru ani de testare a unei componente a focosului nuclear.

Trei dintre cei cinci suspecţi arestaţi în urma furtului inscripţiei de la Auschwitz „Arbeit Macht Frei”(„Munca te eliberează”), şi-au recunoscut fapta.
Procurorul polonez Piotr Kosmaty a spus că suspecţii, ale căror nume nu au fost date publicităţii, au fost duşi la fostul lagăr de concentrare nazist, astăzi muzeu, să arate cum au deşurubat şi desprins inscripţia în lungime de cinci metri şi cu o greutate de 30 de kilograme.

Poliţia poloneză a găsit bucăţile din frontispiciu duminică, într-o pădure. Anchetatorii cercetează posibile legături internaţionale ale hoţilor.
Nu este limpede dacă inscripţia va putea fi pusă la loc înainte de data de 27 ianuarie, când se aniversează eliberarea lagărului de către Armata Roşie, în 1945.

În Lituania, o comisie parlamentară de anchetă a stabilit că serviciile de informaţii de la Vilnius au ajutat agenţia de informaţii a Statelor Unite, CIA, să înfiinţeze aşa-numite închisori secrete în Lituania. Ancheta nu a stabilit însă dacă locurile de detenţie, două la număr şi de mici dimensiuni, au fost folosite pentru interogarea suspecţilor de terorism.

Comisia parlamentară a mai constatat că liderii Lituaniei nu au fost informaţi de existenţa închisorilor secrete. Între timp, preşedintele lituanian Valdas Adamkus a declarat agenţiei de ştiri BNS că este „sigur” că în ţara sa nu există închisori CIA.