Curtea Europeană pentru Depturile Omului a decis că autorităţile române au nedreptăţit victimele revoluţiei de la Timişoara, din decembrie 1989. În decizia Curţii cu sediul la Strasbourg se spune că procedurile juridice împotriva vinovaţilor pentru vărsarea de sânge au durat aproape două decenii, din 1990 până în octombrie 2008. Curtea va obliga statul român să plătească daune de 5000 de euro fiecăreia dintre cele patru persoane care au înaintat o plângere la CEDO.

În revolta de la Timişoara, de la care se vor împlini săptămâna viitoare 20 de ani, au murit 72 de oameni, iar peste 250 au fost răniţi.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a anunţat măsuri de reducere a şomajului care a atins nivele-record din cauza crizei economice. Într-un discurs rostit la Washington, preşedintele american a propus printre altele mai multe fonduri pentru proiecte de infrastructură, reduceri de impozite şi acces la creditare pentru micii întreprinzători. De asemenea, sunt prevăzute subvenţii pentru cei care vor să reducă consumul de energie în gospodării.

Deputatul comunist Vladimir Ţurcanu a spus că părăseşte fracţiunea parlamentară PCRM şi vrea să înfiinţeze mai târziu un nou partid. Ţurcanu a declarat că deocamdată va deveni deputat independent şi că plenara de ieri a comuniştilor, care au hotărât să nu fie votat preşedintele ţării, „a fost ultima picătură”.
Ţurcanu a adăugat că este posibil ca exemplul său să fie urmat de „mai mulţi foşti membri PCRM”.

Fostul ministru de interne Gheorghe Papuc va fi audiat miercuri la Procuratură, ca martor, în legătură cu evenimentele din aprilie.
Conform unor surse din Procuratura Generală, citate de Moldpres, in dosarele penale alcătuite după alegerile din primăvară au fost deja audiati ex-viceministrii Valentin Zubic, Ghenadie Cosovan şi Andrei Sumleanschi.

Până în prezent, la Procuratură au fost depuse peste o sută de plângeri de rele tratamente şi aplicarea torturii în urma evenimentelor din aprilie.

Ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă participă la Bruxelles la o reuniune consacrată „Parteneriatului estic”. Lansat în primăvara acestui an, programul oferă legături mai strânse cu Uniunea Europeană, dar nu aderarea, Armeniei, Azerbaidjanului, Republicii Belarus, Georgiei, Moldovei şi Ucrainei.

Moldova a cerut în mai multe rânduri să fie inclusă în grupul ţărilor care au şanse la aderare: ţările din vestul Balcanilor.

Uniunea Europeană a amânat până la anul decizia începerii negocierilor de aderare cu Macedonia, din cauza opoziţiei Greciei. Grecia vrea ca vecina ei de la nord să-şi schimbe numele, pentru că este identic cu cel al unei provincii greceşti. Din aceeaşi cauză, Grecia, membră NATO, a blocat anul trecut invitarea Macedoniei în alianţă.

Partidul Social-Democrat a cerut Curţii Constituţionale să anuleze turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câştigat la limită de Traian Băsescu în dauna social-democratului Mircea Geoană. PSD susţine că alegerile ar fi fost fraudate „pe o scară colosală”, cum s-a exprimat secretarul partidului, Liviu Dragnea.

Ieri, învingătorul alegerilor, Traian Băsescu a sugerat că renumărarea voturilor n-ar face decât să-i mărească lui avantajul.

Cel puţin 127 de oameni au fost ucişi la Bagdad într-o serie de atacuri cu bombă care par să fi fost coordonate. Alte 400 de persoane au fost rănite.
Au fost primele atacuri de asemenea amploare petrecute la Bagdad după 25 octombrie, când explozia unor bombe încărcate în camioane a făcut 155 de victime.

La Washington, Casa Albă a condamnat atacurile de astăzi.

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai l-a primit la Kabul pe ministrul american al apărării Robert Gates şi a spus că ţara sa va avea nevoie în continuare de finanţare internaţională pentru propria securitate. Karzai a estimat că va mai dura 15 până la 20 de ani până ce Afganistanul va avea destui bani ca să-şi întreţină singur forţele de securitate. În replică, Robert Gates a reafirmat hotărârea Statelor Unite de a nu abandona Afganistanul.

Premierul Rusiei Vladimir Putin a vizitat astăzi oraşul Perm, unde peste o sută de oameni au murit la sfârşitul săptămânii într-un incendiu. Putin a depus flori la intrarea clubului de noapte unde a avut loc catastrofa. El a dat de înţeles că de vină pentru incendiu ar fi corupţia şi neglijenţa, spunînd că pompierii i-au avertizat pe proprietarii clubului în urmă cu un an, dar n-au verificat apoi dacă aceştia au luat măsuri.

Între timp, bilanţul incendiului a ajuns la 118 de morţi, după ce încă cinci răniţi grav au murit la spital.

Şeful poliţiei din Teheran a spus că peste 200 de persoane au fost arestate la protestele antiguvernamentale studenţeşti de ieri. Protestele au avut loc cu ocazia aniversării uciderii a trei studenţi sub fostul regim, cel al Şahului.
Astăzi, un procuror iranian a avertizat că în viitor, autorităţile vor acţiona „fără milă” împotriva protestelor opoziţiei, despre care a spus că vrea să destabilizeze Iranul.

Consilierul prezidenţial rus Arkadi Dvorkovich a spus astăzi că Moscova se aşteaptă să semneze un nou acord al armelor nucleare cu Statele Unite luna aceasta. Tratatul START 1, semnat în 1991, a expirat săptămâna trecută.

La un summit în luna iulie, preşedinţii Barack Obama şi Dmitry Medvedev au convenit reducerea numărului de focoase nucleare deţinute de fiecare din ţările lor până la 1.500 sau 1.600 în termen de şapte ani.

Majoritatea moldovenilor cred că se trăia mai bine pe vremea Uniunii Sovietice. Aşa sugerează Barometrul Opiniei Publice lansat astăzi la Chişinău.
49% din respondenţi au spus că regretă destrămarea Uniunii Sovietice, iar peste 43% ar vota pentru revenirea Moldovei în blocul socialist. În topul preferinţelor politice conduc comuniştii, dar personalitatea cea mai populară este liderul PD, Marian Lupu.

Ministrul moldovean de externe şi al integrării europene Iurie Leancă va vizita astazi şi miine Bruxelles-ul.
Potrivit unui comunicat citat de Moldpres, şeful diplomaţiei moldovene ar urma să participe la o reuniune ministerială consacrată Parteneriatului Estic şi la la o conferinţă privind criza economică în ţările din vecinătatea Uniunii Europene.

Dupa ce ieri, parlamentarii comunisti au boicotat alegerea preşedintelui Republicii Moldova, retragindu-se de la lucrarile Parlamentului, un important lider al fractiunii lor, Victor Stepaniuc a declarat Europei Libere că in opinia sa, decizia partidului sau a fost una greşita şi in defavoarea acestui partid. Liderul comunistilor, Vladimir Voronin a declarat Europei Libere ca responsabilitatea pentru prelungirea crizei politice actuale din Moldova ar cădea pe liderii Aliantei pentru Integrare Europeana. La rindul sau, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului democrat, a spus ca decizia de ieri a comuniştilor va avea efecte destabilizatoare pentru acest partid.

Învinsul alegerilor prezidenţiale din România, social-democratul Mircea Geoană, a anunţat că va contesta alegerile la Curtea Constituţională. Geoană a spus că Traian Băsescu i-ar fi „furat” mandatul de preşedinte şi că partidul său va depune la Biroul Electoral Central „dovezile” privind fraudarea alegerilor. Potrivit rezultatelor finale provizorii, anunţate de Biroul Electoral Central ieri, Traian Băsescu a câştigat turul al doilea cu un avantaj mai mic de un procent. Băsescu a obţinut cu 70 de mii de voturi mai mult decit Mirca Geoana, voturile venind mai ales din diaspora.
Ieri seara, fostul lider al liberalilor romani si fost premier Calin Popescu Tariceanu a declarat, citat de site.ul Hotnews.ro că „electoratul de dreapta trebuie sa fie parte la luarea deciziilor si sa nu asiste cum stinga populistă sau socialista ia decizii care îi afectează”. Pentru Tăriceanu, „varianta unor alegeri anticipate in Romania ar fi inacceptabila”.

Agentia pentru Protectia mediului din Statele Unite a declarat emisiile de gaze ce produc efectul de sera drept un pericol pentru sanatate, permitind astfel agentiei sa ia masuri impotriva poluării, fara aprobarea Congresului. Decizia a fost luata tocmai cind la Copenhaga a inceput ieri cea mai mare conferinta internationala impotriva incalzirii globale, conferinta la care va participa si preşedintele american Barak Obama.

Un avion american fără pilot a lansat focuri impotriva unor tinte din Pakistan, de la granita cu Afganistanul, unde se presupune ca s-ar afla o pozitie a Talibanilor si a reţelei Al Queda. Potrivit serviciilor de informatii pakistaneze cel putin 3 militanti taliban ar fi fost omoriti.

Statele Unite si Marea Britanie şi-au exprimat îngrijorarea în legatură cu reprimarea, de către regimul de la Teheran a unor noi manifestatii paşnice de protest ale opozitiei. Potrivit serviciului persan al Europei Libere, martori oculari au spus ca politia a folosit ieri masiv gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc impotriva demonstranţtilor de la Universitatea din Teheran. Potrivit sursei citate, mai multi militanţi pentru respectarea drepturilor omului au fost arestaţi. Jurnalistilor straini nu li s-a permis sa relateze din Teheran, si postul nostru de radio se bazeaza pe marturiile unor participanti la protestele incepute de duminica noaptea, pentru a marca „ziua studenţilor”, în memoria celor 3 studenţi omoriti in 1953 de regimul şahului.
Intr-o declaratie pe site-ul sau, liderul opozitiei şi fost premier Mir Hossein Musavi a anunţat că protestele vor continua, în ciuda declararii lor ilegale de catre regimul de la Teheran.

Preşedintele Statelor Unite, Barak Obama a afirmat ca Turcia ar putea sa devina un important actor in a convinge Iranul sa renunţe la programul sau nuclear. Declaratia a fost facuta la Washington, cu prilejul vizitei premierului turc Tayyip Erdogan in Statele Unite.

Aliaţii Statelor Unite în campania din Afganistan au confirmat ieri că vor trimite anul viitor în acea ţară efective suplimentare de 7000 de militari. Anunţul a fost făcut la o reuniune NATO ţinută în Belgia la puţine zile după ce Casa Albă a anunţat întărirea contingentului american din Afganistan cu 30.000 de militari. Numărul militarilor străini din Afganistan ar urma să ajungă la 140.000, pe la mijlocul anului viitor.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a spus că ţara sa nu doreşte „extinderea clubului nuclear”, adică apariţia unor noi state posesoare ale armei atomice. Liderul rus a făcut această declaraţie la Moscova, în prezenţa premierului Indiei Manmohan Singh. India şi Pakistanul sunt cei mai noi membri ai aşa-numitului club nuclear.
Rusia şi India sunt ambele îngrijorate de ambiţiile nucleare ale unor ţări ca Iranul sau Coreea de Nord.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai ar putea să prezinte cel puţin o parte din membrii noului său guvern. Un purtător de cuvânt al lui Karzai, citat de AFP, a spus că ar putea fi prezentaţi „majoritatea” noilor miniştri.
Cabinetul trebuie aprobat de Parlament. Unii legislatori de la Kabul au spus că vor lista completă, nu doar parţială, spunînd că aceasta din urmă ar fi „inacceptabilă”.

Premierul ucrainian Yulia Timoshenko incepe astazi o vizita in Germania, unde va avea convorbiri cu cancelara Angela Merkel. Vizia survine după ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a cerut Kievului mai multe reforme economice si democratice si mai multa predictibilitate in chestiunile energetice.

Statele Unite şi Rusia, care au opinii diametral opuse fata de legalitatea proclamarii independenţei Kosovo, işi vor prezenta astazi, la Haga argumentele lor la Curtea Internaţionala de Justitie. Statele Unite au fost principalul susţinator internaţional al proclamarii independentei provinciei, in timp ce Rusia a susţinut punctul de vedere al Serbiei, opunindu-se secesiunii. Curtea nu va da un verdict cu valoare de lege, dar va audia pina pe 11 decembrie argumentele a 29 de ţari fata de aceasta evolutie internaţionala. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 62 de tari. Republica Moldova si Romania fac parte din tarile care nu au recunoscut noul stat.