Fostul vicepreşedinte al Statelor Unite, Al Gore a spus că este nevoie de acţiuni rapide ale comunităţii internaţionale pentru încetinirea topirii calotei glaciare. Gore a afrirmat că fără asemenea măsuri procesul va atinge un punct „critic” pentru încălzirea climei globale.

Fostul vicepreşedinte american a făcut aceste remarci la Oslo, la o întâlnire a miniştrilor de externe din ţările cele mai afectate de topire: Norvegia, Statele Unite, Rusia, Canada, Suedia, Danemarca, Finlanda şi Islanda.

Al Gore a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007, împreună cu alţi laureaţi, pentru eforturile sale de a atrage atenţia asupra schimbărilor climaterice.

Cu o săptămâna înaintea lansării Parteneriatului Estic, ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov îşi menţine rezervele faţă de acest proiect european. Aflat la Luxemburg, la o întâlnire cu oficialii europeni, Lavrov a spus că a primit asigurări că “Parteneriatul estic” nu va aduce cu sine noi sfere de influenţă şi nu va fi îndreptat împotriva intereselor Rusiei. “Aş vrea să cred acest lucru”, a spus Lavrov.

Parteneriatul estic va fi lansat oficial la 7 mai, la un summit programat să aibă loc la Praga.

Un înalt oficial european a spus ieri că este foarte probabil ca Moldova să nu fie reprezentată la summit de preşedintele Vladimir Voronin, şi că nici participarea liderului din Belarus, Alexander Lukaşenca, nu este probabilă.

Albania a depus cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană. Premierul albanez Sali Berisha a înmânat documentul preşedinţiei cehe a Uniunii Europene, la Praga.

Albania, ca şi celelalte ţări din vestul Balcanilor, a primit promisiunea Uniunii Europene că va adera ca membru cu drepturi depline, odată ce va fi pregătită.

Deocamdată, ţările care negociază activ aderarea sunt Croaţia, Turcia şi Macedonia.

Papa Benedict a vizitat regiunea din centrul Italiei lovită de cutremur în urmă cu două săptămâni. În oraşul L’Aquila, unde au murit la 6 aprilie multe din cele aproape 300 de victime, Papa a cerut investigarea felului cum au fost construite unele clădiri afectate de seism. Papa a cerut de asemenea urgentarea reconstrucţiei şi mai multă solidaritate cu cei 65.000 de oameni rămaşi fără adăpost.

Statele Unite s-au declarat „foarte îngrijorate” de starea sănătăţii ziaristei iraniano-americane Roxana Saberi, care se află de peste o săptămână în greva foamei. Saberi a fost condamnată în Iran la opt ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Statelor Unite.

Mai mulţi membri ai organizaţiei „Reporteri fără frontiere” au început greva foamei în semn de solidaritate cu ziarista persano-americană Roxana Saberi. Condamnată în Iran la opt ani de închisoare pentru spionaj în slujba Statelor Unite, Roxana Saberi se află în greva foamei de opt zile. Tatăl ei, care a vizitat-o în închisoare astăzi-dimineaţă, a spus că a găsit-o „foarte slăbită”.

Premierul Irakului Nuri al Maliki a confirmat că unul din liderii cei mai influenţi ai reţelei Al Qaida din ţara sa a fost capturat.
E vorba de Abu Omar al-Baghdadi, care a fost arestat săptămâna trecută. Premierul Maliki a salutat ceea ce a numit „noua victorie” a forţelor de securitate irakiene şi a spus că Baghdadi pregătea un război civil.

Premierul Rusiei Vladimir Putin a negat că ţara sa ar avea o dispută cu Bulgaria pe tema proiectului gazoductului „South Stream”. După o întâlnire cu premierul bulgar Serghei Stanişev, Putin a declarat că Sofia şi Moscova vor semna o înţelegere asupra proiectului în termen de două săptămâni.

Sâmbătă, preşedintele bulgar Gheorghi Pârvanov spusese că ar fi exista „un conflict de interese” ruso-bulgar în ce priveşte gazoductul.

În ianuarie, Rusia şi Bulgaria au ajuns la un acord de principiu să împartă în proporţie de unu la unu proprietatea asupra noului gazoduct. Dar un plan rusesc mai recent de a include în proiect o conductă bulgară deja existentă a nemulţumit autorităţile de la Sofia.

Preşedintele Rusiei Dmitrii Medvedev l-a demis pe şeful poliţiei moscovite Vladimir Pronin după ce duminică un poliţist a ucis trei persoane şi a rănit alte şase cu focuri de armă. Un purtător de cuvânt de la Kremlin a anunţat că au fost suspendaţi din funcţii şi alţi câţiva ofiţeri de poliţie de rang înalt din circumscripţia unde a avut loc incidentul.
Autorul crimelor a declarat că a avut o ceartă în familie, înainte de a ieşi cu arma pe stradă.

Ministrul roman de externe Cristian Diaconescu a declarat luni la Luxembourg, la reuniunea ministrilor de externe din tarile Uniunii Europene, ca tara sa continua sa sprijine Moldova pe calea integrarii europene si in proiectul Parteneriatului estic, dar autoritatile moldovene trebuie sa respecte principiile si valorile europene din aquis-ul comunitar.

„Ar fi o greşeala istorica sa confundam actiunile unui guvern cu aspiratiile europene fireşti ale cetatenilor din republica Moldova”, a declarat seful diplomatiei de la Bucuresti intr-un interviu cu agentia hotnews.ro. Diaconescu a mai spus ca, impreuna cu partenerii europeni ai Romaniei, Bucurestiul urmareste cu atentie modul in care Moldova isi va respecta standardele şi obligatiile asumate in fata partenerilor europeni.

„Aspectele privind libera circulatie, dreptul la libera exprimare, statul de drept fac parte din aquis-ul comunitar obligatoriu, atit pentru statele membre cit si pentru cele care doresc statut de asociat cu Uniunea Europeana” a mai spus Diaconescu. El a precizat şi că pina acum Bucurestiul nu a luat nici o hotarire in legatura cu raspunsul pe care sa il dea respingerii de catre Chisinau a noului ambasador propus de Romania, Mihnea Constantinescu.

Intr-o emisiune la PRO TV Chisinau, liderii opozitiei din viitorul parlament al republicii Moldova au declarat ca doresc organizarea de alegeri anticipate şi ca, la 5 mai, cind se va reuni noul legislativ, nu va fi nici un deputat al opozitiei care sa voteze in favoarea unui candidat la preşedintie comunist. Vicerpresedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoaca, preşedintele partidului liberal democrat Vlad Filat si Serafim Urechean, liderul Aliantei Moldova Noastra au spus şi ca numai o ancheta internaţionala ar putea elucida evenimentele care au avut loc in Moldova dupa alegerile din 5 aprilie.

În plenul Adunării parlamentare a Consiliului Europei, luni, conservatorul britanic David Wilshire a prezentat concuziile raportului privind desfăşurarea alegerilor generale din Republica Moldova – raport în care se arată că multe standarde internaţionale au fost respectate dar că trebuie dată mai mare atenţie procesului post-electoral.

Potrivit corespondentei noastre la Parlamentul european, majoritatea observatorilor sunt de părere că raportul este mai critic decit cel referitor la alegerile din 2005.

Aflat la Chisinau, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg s-a intilnit cu liderii opozitiei şi, vicepreşedintele liberal Dorin Chirtoaca a declarat Europei Libere ca la aceasta intilnire au fost prezenti si mai multe victime ale violentelor politiei.

Thomas Hammerberg va intocmi un raport pe care il va prezenta miercuri in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Ministrul ceh de externe, Karel Schwartzenberg, care a prezidat luni reuniunea ministrilor de externe din tarile Uniunii, din partea preşedintiei rotative, a declarat ca Parteneriatul estic reprezinta un mesaj puternic din partea Uniunii pentru cele 6 tari cuprinse in acest program – Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si Azerbaijan de a sustine şi promova buna guvernare, respectul legii si transparenta. Uniunea Europeana a dat publicitatii o declaratie in care işi exprima „ingrijorari serioase” in legatura cu evolutiile din Moldova.

„Actualele tensiuni din aceasta ţară reprezinta o provocare pentru Uniunea Europeana. Scopul nostru este de a gasi calea cea mai buna de a intari politica noastra fata de Moldova şi de a o aduce mai aproape de standardele noastre. Ne asteptam ca Moldova sa adopte un comportament european, atit fata de Uniunea Europeana şi membrii ei, dar mai ales, pe plan intern...”

Potrivit unui diplomat citat de agentia France Presse, la lansarea oficiala a Parteneriatului estic de la Praga, din 7 mai, Moldova ar putea fi reprezentata de premierul Zenaida Greceanîi, nu de preşedintele Vladimir Voronin.

Astazi, ministrii de externe din tarile comunitare se intilnesc cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov si, potrivit corespondentilor Europei Libere, subiectul Parteneriatul Estic se afla pe agenda convorbirilor. Recent Lavrov a declarat ca acest proiect este o incercare a Uniunii Europene de a scoate cele 6 tari foste ale Uniunii Sovietice din zona de influenta a Rusiei, o acuzatie respinsa drept neadevarata de ministrii de externe ai Cehiei si Suediei, ale caror tari detin in cursul acestui an preşedintia prin rotatie a Uniunii Europene.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a ridicat gradul de alerta privind gripa porcina la nivelul 4, cu doua nivele mai jos decit declararea unei epidemii globale. In Mexic, in jur de 150 de oameni au murit si au fost confirmate mai multe cazuri in Marea Britanie, Statele Unite, Noua Zeelanda , Franţa şi Spania. Preşedintele Statelor Unite Barak Obama a spus ca situatia este ingrijoratoare, dar nu reprezinta un motiv de panica. Bursele americane au inregistrat noi pierderi ca urmare a acestei evolutii.

Premierul britanic Gordon Brown a discutat cu lideri din Pakistan despre situatia din această ţară şi masurile preconizate pentru combaterea terorismului si extremismului. Gordon Brown s-a aflat la Islamabad dupa vizita sa neanunţata in Afganistan. Marea Britanie este al doilea mare contribuitor cu forte militare din Afganistan, avind desfasurati sub mandat NATO 8 mii 300 de militari.

Astazi premierul Albaniei Sali Berisha se aşteapta sa depuna oficial cerere de aderare a ţării sale la Uniunea Europeana, in timpul vizitei pe care o face la Praga. Aflat luni la Tirana, preşedintele Greciei Kostas Karamanlis a declarat ca modul in care se vor desfăşura viitoarele alegeri din luna iunie din Albania, lupta impotriva coruptiei si respectarea drepturilor omului, vor putea contribui la o apropiere mai mare a acestei tari de standardele Uniunii Europene. Albania a aderat la Alianta Nord Atlantică, impreuna cu Croatia, in acest an.

Uniunea europeana a cerut Sloveniei si Croatiei sa accepte arbitrajul internaţional in ceea ce priveste disputa lor teritoriala. Apeluri catre ambele tari au fost lansate luni la reuniunea ministrilor de externe din tarile comunitare. Vineri, negocierile Croatiei pentru admiterea ei in Uniunea europeana au fost suspendate, ceea ce pune un serios semn de intrebare fata de sansele Zagrebului de a adera oficial la Uniunea Europeana in 2011, asa cum işi propusesera autoritatile croate. Cele doua tari isi disputa un golf de la Marea Adriatica.

Uniunea Europeana trimite o misiune de sprijin in Ucraina pentru a ajuta aceasta tara sa faca fata situatiei dificile politice si economice. Anuntul a fost facut luni de ministrul german de externe Frank Walter Steinmaier, dupa reuniunea ministrilor de externe ai Uniunii, la Luxembourg. Ministrul suedez de externe, Carl Bildt, tara ce va prelua de la 1 iulie preşedintia rotativa a Uniunii, a declarat ca exista toate motivele ca Uniunea sa fie ingrijorata de evolutiile din Ucraina – atit politice cit si economice. Misiunea ar urma sa incerce facilitarea dialogului intre liderii politici de la Kiev.

Un partid aflat in coalitie in Armenia a decis sa paraseasca guvernul datorita tentativelor autoritatilor de la Erevan de imbunatatire a relatiilor cu Turcia. Partidul detine 3 portofolii, dar expertii spun ca retragerea sa de la guvernare nu va provoca o criza politica. Ministrul armean de externe a declarat ca Erevanul si Ankara sint pe cale sa ajunga la un acord „fara preconditii”. Cele doua tari au fost in relatii foarte reci, Ankara respingind gererile Erevanului de recunoastere drept genocid, masacrarea armenilor la sfirsitul primului razboi mondial de catre Imperiul Otoman.

“Trebuie să găsim o strategie de a aduce Moldova mai aproape de standardele noastre” – a declarat ministrul de externe ceh Karl Schwartzenberg, la reuniunea cu omologii săi din Uniunea europeana. “Ne aşteptăm ca Moldova să se comporte european, nu numai fată de Uniunea Europeană şi membrii ei, dar în primul rând, intern !” – a mai declarat ministrul de externe ceh, a cărui ţara deţine preşedintia prin rotatie a Uniunii Europene.

O delegaţie a Parlamentului European se află în Moldova, pentru a strange informaţii despre invinuirile aduse autoritatilor de a fi încălcat drepturile celor reţinuţi după manifestaţiile din 7 aprilie. Delegaţia europeană este condusă de Marianne Mikko , preşedinta delegatiei PE pentru relatiile cu Moldova.

Membrii delegaţie se întâlnesc cu reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale si mâine, marti, cu membri ai guvernului. Este planificată şi o întrevedere cu preşedintele Vladimir Voronin.

Reprezentatul special al Uniunii Europene in Moldova, Kalman MIszei a pledat pentru dialog politic si pentru includerea unor reprezentanţi ai opoziţiei în comisia create pentru a cerceta evenimentele care au urmat demonstratiilor violente de pe 7 aprilie.

Două cereri acceptate deja de preşedintele Vladimir Voronin, a anunţat intre timp, Javier Solana, coordonatorul politicii externe europene, care a vizitat Chişinăul vineri.

Voronin s-a angajat ca in comisia care investighează evenimentele care au urmat alegerile generale, să fie coopetati reprezentanţi ai opozitiei şi reprezentanti ai unor organizaţii internationale, specializate în apărarea drepturilor omului.

“Negocierile între Uniunea Europeană şi Moldova privind noul acord de cooperare nu pot avansa atâta timp cât Moldova nu respectă normele şi valorile europene” – a declarat ministrul de externe roman Cristian Diaconescu la întâlnirea de lucru a miniştrilor de externe din UE.

Deşi relaţiile diplomatice româno-moldovene rămân tensionate, Diaconescu nu a cerut inghetarea dialogului Uniunii Europene cu Chişinăul sau excluderea Moldovei din Parteneriatul estic. Moldova nu trebuie confundată cu regimul Voronin, a precizat Diaconescu. România continuă să sprijine, fără rezerve, includerea Moldovei in parteneriatul estic, program al Uniunii europene care va fi lansat oficial pe 7 mai, la Praga.

În plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, conservatorul britanic David Wilshire a prezentat concuziile raportului privind desfăşurarea alegerilor generale din Republica Moldova – raport în care se arată că multe standarde internaţionale au fost respectate, dar că trebuie dată mai mare atenţie procesului post-electoral.

Potrivit corespondentei Europei Libere la Strasbourg, majoritatea observatorilor sunt de părere că raportul este mai critic decit cel referitor la alegerile din 2005.