Agenţia Transportului de la Chişinău spune că Rusia a renunţat la interdicţia de acces pe teritoriul rusesc care urma a fi impusă de astăzi firmelor de transport moldovene. Într-un comunicat de presă, Agenţia spune că autorităţile ruse au făcut promisiunea în cursul unor negocieri la Moscova.

Rusia a avertizat să introducă interdicţia după ce a descoperit că mulţi transportatori auto moldoveni foloseau autorizaţii de acces false, în baza certificatelor Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transporturi. Partea moldoveană a confirmat existenţa unor astfel de cazuri şi a spus că le va elimina.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama urmează să anunţe astăzi că procesele câtorva suspecţi de terorism de la Guantamo Bay vor fi reluate în tribunalul militar, dar în condiţiile unor prevederi legislative mai generoase. Agenţiile de ştiri relatează că aşteptatul anunţ va întâmpina cu siguranţă critici fin partea organizaţiilor pentru drepturile omului, care spun că în tribunalele militare deţinuţi sunt privaţi de multe drepturile pe care le-ar putea avea în cele civile.

Preşedintele Barack Obama doreşte să închidă centrul de detenţie de la Guantamo Bay până în ianuarie 2010. Restul deţinuţilor urmează să fie ori eliberaţi, ori transferaţi în alte ţări, ori judecaţi în tribunalele civile din Statele Unite.

Economia Rusiei s-a redus cu 23 la sută în primul trimestru al anului faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce se traduce într-o descreştere anuală a Produsului Intern Brut de 9,5 la sută, cea mai puternică din 1995 încoace.

Economia zonei euro s-a contractat cu 2,5 la sută în primul trimestru al anului faţă de trimestrul precedent şi cu 4,6 la sută faţă de perioada similară a anului trecut.

Un terorist sinucigaş a ucis doi poliţişti la Groznîi, capitala republicii Cecenia din sudul Federaţiei Ruse. Atacul a avut loc în apropierea sediului ministerului de Interne. Luna trecută Rusia a anunţat încheierea operaţiunilor de securitate împotriva rebelilor din Cecenia, spunînd că stabilitatea a fost reinstaurată după 15 ani de violenţe.

Jurnalista americană de origine iraniană, Roxana Saberi a părăsit Iranul şi a sosit la Viena. Saberi a fost eliberată luni, după aproximativ patru luni în detenţia autorităţilor iraniene. În aprilie, Saberi, care deţine cetăţenia dublă americano-iraniană, a fost condamnată în Iran la opt ani de închisoare pe baza acuzaţiilor de spionaj în favoarea Statelor Unite. Curtea de apel a redus sentinţa la doi ani de detenţie cu suspendare.

Comitetul Nobel din Norvegia a condamnat întemniţarea liderei opoziţiei din Myanmar, Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru Pace. Într-o rară luare de poziţie, Comitetul Nobel cere eliberarea imediată a doamnei Suu Kyi, transferată joi din arestul la domiciliu într-un penitenciar.

Înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay a declarat la rîndul ei că detenţia liderei opoziţiei democratice din Myanmar este ilegală.

După ce a petrecut în arest la domiciliu cea mai mare parte a ultimilor 19 ani, Suu Kyi a fost întemniţată în legătură cu faptul că l-ar fi primit pe furiş în casă săptămâna trecută pe un cetăţean american.

Partidul Comuniştilor l-a înaintat noaptea trecută pe medicul Stanislav Groppa ca al doilea candidat comunist la funcţia de şef al statului.

Candidatura lui Groppa, neurochirurg la Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă, a obţinut semnăturile de sprijin din partea a 15 deputaţi comunişti, faţă de 33 câţi au semnat pentru prima candidatură, cea a Zinaidei Greceanîi. Comuniştii nu au explicat public această decizie, dar existenţa a doi candidaţi le oferă prin legea despre alegerea şefului statului mai mult timp pentru manevre sau negocieri cu opoziţia.

Opoziţia de centru dreapta, care deţine votul de blocaj, spune că nu va participa la alegerea şefului statului planificată pentru 20 mai, în speranţa să poată declanşa alegeri generale anticipate.

Preşedintele României, Traian Băsescu a declarat că nu va semna acordul de frontieră cu Republica Moldova în forma sa actuală. Traian Băsescu a vorbit la Forumul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova ţinut astăzi la Piatra Neamţ.

Potrivit președintelui: “România are în istoria sa recunoaşterea frontierelor fostei Uniuni Sovietice. Republica Moldova este moştenitoare a parte din această frontieră. În condiţiile astea, considerăm inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov".

La evenimentul de la Piatra Neamţ, unde s-a întâlnit cu primarul Chişinăului, Dorin Chitoacă, preşedintele român a mai spus că ţara sa nu va înceta să susţină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, indiferent cum vor decurge relaţiile dintre cele două ţări la nivel guvernamental. De asemenea, Traian Băsescu a repetat că procesul de acordare a cetăţeniei române moldovenilor va fi accelerat.

33 din cei 60 de deputaţi comunişti şi-au depus în parlament semnăturile în sprijinul candidaturii Zinaidei Greceanîi la funcţia de şef al statului. Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin nu se numără printre semnatari a spus prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Ţurcan: „Astăzi dumnealui este nevoit şi obligat prin lege să exercite două funcţii – şi preşedintele Parlamentului şi preşedintele ţării”, a explicat Ţurcan.

Ţurcan a mai declarat că nu vede „nici o problemă” dacă va exista o singură candidatură, chiar dacă, spune el, potrivit normelor democratice „s-ar crede ca ar fi necesar cel puţin încă un candidat”.

Opoziţia de centru-dreapta, care deţine votul de blocaj, spune că nu va lua parte la alegerea şefului statului planificată pentru 20 mai în dorinţă să declanşeze alegeri parlamentare anticipate.

Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, proaspăt preşedinte al Parlamentului a propus în premieră un pachet de măsuri împotriva crizei economice “cumplite”, după cum a descris-o.

La o şedinţă dedicată crizei, el a cerut între altele micşorarea impozitului pe venit şi înlocuirea lui cu o taxă unică de 15 la sută, iar pe de altă parte – mărirea Taxa pe Valoare Adăugată până la 22 la sută. Voronin a recunoscut că veniturile la buget sunt în scădere faţă de anul trecut. Iar prim-vice-premierul în exerciţiu, Igor Dodon a spus la aceeaşi şedinţă că din cauza deficitului bugetar Guvernul propune micşorarea cheltuielilor cu 20 la sută prin lichidarea unor proiecte la nivel local.

Papa Benedict XVI îşi încheie astăzi pelerinajul în Orientul Mijlociu. Înainte de a pleca spre Roma, Papa urmează să viziteze Biserica Sfântului Mormânt, din Ierusalim – locul unde creştinii cred că a fost crucificat Isus Cristos.

Joi, Papa a ţinut un serviciu divin la Nazaret, oraşul copiăriei lui Isus, şi s-a întâlnit cu premierul israelian Beniamin Netanyahu.
Liderul israelian i-a cerut suveranului pontif să-şi folosească poziţia proeminentă pentru a condamna atacurile verbale ale Iranului la adresa Israelului.

Naţiunile Unite şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de noile măsuri luate de autorităţile din Myanmar împotriva dizidentei Aung San Suu Kyi.

Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 63 de ani, a fost dusă joi la închisoare, după ce petrecuse în arest la domiciliu cea mai mare parte a ultimilor 19 ani. Ea este acuzată în legătură cu faptul că l-a primit pe furiş în casă săptămâna trecută pe un cetăţean american, arestat ulterior. Nu sunt clare motivele vizitei. Câteva zeci de cetăţeni ai Myanmarului au protestat joi în faţa ambasadei acestei ţări de la Tokyo, cerînd ca lidera opoziţiei să fie eliberată.

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a reafirmat într-un comunicat de presă sprijinul ţării sale pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei.

Preşedinţia georgiană a spus că în declaraţia lui Biden ar fi exprimat şi sprijinul pentru conducerea preşedintelui Mihail Saakaşvili. Dar în textul comunicatului Casei Albe se spune doar că Statele Unite laudă răspunsul moderat al guvernului la protestele prelungite ale opoziţiei georgiene.
Aceasta cere de o lună de zile demisia lui Saakaşvili.

Preşedintele Rusiei Dmitrii Medvedev a spus că în economia rusă se întrevăd semne de redresare, dar a adăugat că este nevoie de noi eforturi pentru depăşirea crizei. Medvedev nu a dat exemple concrete de semnale pozitive.

Ministerul dezvoltării economice anticipează că economia Rusiei se va contracta anul acesta cu 6%. În primul trimestru, rata creşterii negative a fost de 9,5%.

Un film iranian făcut fără permisiunea autorităţilor a fost prezentat la a 62-a ediţie a festivalului de film de la Cannes.
Filmul se numeşte „Nimeni nu ştie adevărul despre pisicile persane” aparţine regizorului Bahman Ghobadi şi descrie riscurile la care se supun muzicienii iranieni care nu au aprobare de la autorităţi.

Ghobadi a spus la Cannes că membrii echipei de filmare era să fie arestaţi de două ori în timpul turnării filmului, care a durat numai 17 zile. Ghobadi este prietenul ziaristei iraniano-americane Roxana Saberi, care a fost eliberată zilele trecute de autorităţile de la Teheran, după ce fusese condamnată la opt ani de închisoare pentru spionaj.

33 din cei 60 de deputaţi comunişti şi-au depus semnăturile în sprijinul candidaturii Zinaidei Greceanîi la funcţia de şef al statului, înregistrată azi la comisia specială din Parlament pentru alegerile prezidenţiale. Termenul pentru depunerea candidaturilor expiră astăzi la miezul nopţii, iar data alegerilor a fost stabilită pentru 20 mai. Vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Ţurcan a declarat citat de Moldpres că nu vede „nici o problemă” dacă va exista o singură candidatură, chiar dacă, spune el, potrivit normelor democratice „s-ar crede ca ar fi necesar cel puţin încă un candidat”. Opoziţia de centru-dreapta, care deţine un mandat de blocaj, spune că nu va lua parte la votul de pe 20 mai şi că doreşte să declanşarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, proaspăt preşedinte al Parlamentului, a propus un pachet de măsuri împotriva crizei economice “cumplite”, după cum a descris-o. La o şedinţă dedicată crizei, el a cerut între altele micşorarea impozitului pe venit şi înlocuirea lui cu o taxă unică de 15 la sută, iar pe de altă parte – mărirea Taxei pe Valoare Adăugată până la 22 la sută. Voronin a recunoscut că veniturile la buget sunt în scădere faţă de anul trecut. Iar prim-vice-premierul în exerciţiu, Igor Dodon a spus la aceeaşi şedinţă că din cauza deficitului bugetar Guvernul propune micşorarea cheltuielilor cu 20 la sută prin lichidarea unor proiecte la nivel local.

Liderul liberal-democrat Vlad Filat a declarat că Partidul Comuniştilor este direct responsabil pentru adâncirea crizei economice. Filat a declarat că bugetul pentru acest an a fost axat pe scopurile electorale ale puterii comuniste. Potrivit lui Filat, Guvernul a epuizat deja aproape toate fondurile pentru salarizarea bugetarilor, din cauza majorărilor de salarii făcute înainte de alegeri. Acum guvernarea comunistă dă vina pe autorităţile locale, cărora le pregăteşte reducerea transferurilor din bugetul de stat, spune Filat. Liderul liberal-democraţilor a mai declarat că, pe acest fundal, puterea a înteţit controalele la firmele private cu scopul estorcării de fonduri.

În continuarea vizitei sale în Orientul Apropiat, Papa Benedict XVI a oficiat un serviciu divin la Nazareth, în teritoriile ocupate de Israel în Cisiordania. La oficiată în aer liber au fost prezenţi zeci de mi de credincioşi. În cursul zilei, Papa s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Miercuri la Bethlehem, Benedict a purtat convorbiri cu liderul palestinian Mahmud Abbas şi a repetat sprijinul Vaticanului pentru crearea unui stat palestinian suveran. Guvernul lui Netanyahu a refuzat până acum să sprijine o soluţie în acest sens a conflictului israelo-palestinian.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a anunţat că suspendă convorbirile pentru o prezenţă continuă a observatorilor OSCE în Georgia. Preşedinta consiliului permanent al OSCE, Mara Marinaki a spus că, după cinci luni de negocieri „intense”, este nevoie de o reevaluare. Misiunea OSCE în Georgia a fost deschisă în 1992, dar, în urma războiului ruso-georgian de anul trecut, Rusia a blocat în decembrie prelungirea mandatului. Miercuri, Rusia a respins o nouă propunere de monitorizare din partea OSCE, care mai are în Georgia 20 de observatori cu mandat până la sfârşitul lunii iunie.

Naţiunile Unite au făcut cunoscut că peste 834 de mii de civil s-au refugiat din cauza luptelor recente dintre forţele guvernamentale pakistaneze şi talibani în nord-vestul ţării. Ei s-au alăturat altor jumătate de milion refugiaţi de anul trecut. Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Antonio Guterres a declarat în timpul vizitei la o tabără a celor evacuaţi că Pakistanul are nevoie de ajutoare internaţionale masive pentru a evita o catastrofă umanitară. Guvernul pakistanez a lansat o nouă ofensivă în nord-vestul ţării în luna aprilie după ce talibanii din defileul Swat au încercat să-şi extindă controlul în regiunile învecinate.

Premierul britanic Gordon Brown a condamnat faptul că lidera opoziţiei pro-democratice din Myanmar este acuzată de încălcarea condiţiilor de arest la domiciliu. Laureată a premiului Nobel pentru pace, Aung San Suu Kyi în vârstă de 63 de ani a fost încarcerată astăzi, după ce a petrecut în arest la domiciliu cea mai mare parte a ultimilor 19 ani. Ea a fost arestată pentru că l-a primit pe furiş în casă săptămâna trecută pe un cetăţean american, arestat ulterior. Câteva zeci de cetăţeni ai Myanmarului au protestat azi în faţa ambasadei acestei ţări de la Tokyo, cerînd ca lidera opoziţiei să fie eliberată.

Autorităţile de la Fenian au anunţat că doi ziariste americani arestaţi în apropierea graniţei sale cu China cu două luni în urmă vor fi judecate pe patru iunie. Agenţia centrală de ştiri nord-coreeană nu oferă alte detalii asupra acuzaţiilor aduse jurnaliştilor. Presa locală relatase anterior că Laura Ling şi Euna Lee sunt acuzate de pătrundere ilegală în ţară şi acte „ostile”. Potrivit codului penal al Coreei de Nord, condamnarea pentru traversarea ilegală a graniţei poate fi pedepsită cu până la trei ani de detenţie în lagăre de muncă.

Câteva sute de activişti ai opoziţiei georgiene au pichetat sediul televiziunii publice pentru a cere o mai bună reflectare a protestelor antiguvernamentale zilnice. Demonstranţii au acuzat televiziunea că ar difuza doar reportaje negative despre protestele la care opoziţia cere de o lună demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili. Liderii opoziţiei sunt hotărîţi să continue demonstraţiile până când Saakaşvili îşi va da demisia, dar preşedintele georgian spune că va rămâne în funcţie până la expirarea mandatului în 2013.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a conferit în staţiunea iordaniană Aqaba cu regele Abdullah. Săptămâna aceasta, Netanyahu s-a întâlnit şi cu preşedintele Egiptului Hosni Mubarak, al doilea aliat al Israelului în lumea arabă. Aceste convorbiri preced călătoria de săptămâna viitoare a premierului israelian la Washington unde va discuta cu preşedintele american Barack Obama.

Egiptul şi Iordania, la fel ca Statele Unite, sprijină ideea înfiinţării unei stat palestinian alături de Isreal, dar până acum Netanyahu a refuzat să sprijine această soluţie.