Curtea Constituţională de la Chişinău a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate de la 29 iulie şi i-a recomandat preşedintelui în exerciţiu să aleagă o dată pentru organizarea primei sesiuni a noului parlament înainte de sfîrşitul acestei luni.

Statele Unite au susţinut dintotdeauna poporul moldovean şi e important ca moldovenii să ştie asta, a declarat la o conferinţă de presă Valentina Cuşnir, fostă membră a parlamentului. Ea vorbit presei la Chişinău despre cele discutate în cadrului unei audieri recente pe tema situaţiei din Moldova, la comisia Helsinki din congresul american, unde şeful acestei comisii, senatorul Benjamin Cardin a spus că America doreşte relaţii bune cu noua guvernare a Moldovei şi speră ca aceasta să respecte statul de drept şi drepturile omului.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a afirmat că nu vede nici o cale de îmbunătăţire a relaţiilor dintre ţara sa şi Ucraina atît timp cît la Kiev se află actuala conducere. Medvedev a adăugat că s-ar bucura dacă situaţia s-ar schimba. Liderul de la Kremlin a pornit un război al declaraţiilor acum trei zile cu o scrisoare deschisă adersată omologului său ucrainean Iuşcenko în care a spus că atitudinea anti-rusească a conducerii ucrainene a condus la deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina. Viktor Iuşcenko a răspuns că e dezamăgit de tonul neprietenos al scrisorii lui Medvedev.

Website-urile opoziţiei din Iran relatează că un grup de foşti parlamentari iranieni, majoritatea de orientare moderată, a cerut unui important şi influent organism clerical să lanseze o anchetă prin care să afle dacă liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei este calificat pentru a conduce. Nu se ştie cîţi foşti parlamentari au semnat această scrisoare fără precedent, adresată lui Akbar Hashemi Rafsanjani, şeful Adunării Experţilor care are în teorie autoritatea de a numi şi, eventual, îndepărta de la putere liderul suprem. În scrisoare se face referire la reprimarea sîngeroasă de către guvern a demonstraţiilor anti-prezidenţiale de după controversatele alegeri prezidenţiale din iunie.

Asistentul secretarului de stat american pentru probleme europene şi eurasiatice, Phillip Gordon se află în republica Belarus unde va avea convorbiri cu oficialităţi guvernamentale şi cu lideri ai opoziţiei. Înainte de sosirea al Minsk, Gordon a spus că autorităţile din această ţară ar trebui să ofere o mai mare libertate de expresie opoziţiei, presei şi organizaţiilor neguvernamentale dacă vor ca Statele Unite să renunţe la sancţiunile impuse regimului Lukaşenka.

Ministrul american al apărării, Robert Gates a declarat că Statele Unite ar putea fi obligate să suplimenteze numărul trupelor din Afganistan, în ciuda faptului că resursele militare sînt deja limitate.

Avocaţii unui bărbat libian condamnat la închisoare pe viaţă pentru atentatul de la Lockerbie au anunţat că acesta a renunţat la renunţat la recursul împotriva condamnării sale. Abdel Basset al-Megrahi a fost găsit vinovat de punerea unei bombe la bordul avionului companiei americane Pan Am care a explodat deasupra localităţii scoţiene Lockerbie în 1988 şi îşi ispăşeşte pedeapsa în Scoţia. Presa britanică relatează că al-Megrahi va fi eliberat totuşi din închisoare din motive umanitare, pentru că e bolnav de cancer în fază terminală.

ALIANTA CIVICA isi exprima revolta ca, dupa aproape doua decenii de la Revolutie, TEODOR MARIES , presedintele Asociatiei "21 Decembrie 1989" Bucuresti, este nevoit sa recurga la greva foamei (a 10-a zi ), pentru a "aminti "autoritatilor ca desecretizarea dosarului 97/P/1990 si respectarea deciziei CEDO referitoare la accesul neingradit la dosarele Revolutiei si ale Mineriadei, sunt obligatii. In consecinta, Romania trebuie sa puna imediat in aplicare aceste hotarari CEDO, fiind executorii.

ALIANTA CIVICA este solidara cu protestul lui TEODOR MARIES dar, in acelasi timp, isi manifesta profunda ingrijorare fata de starea sanatatii acestuia.

ALIANTA CIVICA solicita autoritatilor sa-si faca neintarziat datoria,asa cum statutul unui stat european o impune, stiut fiind ca apartenenta la Uniunea Europeana si la valorile europene implica nu doar drepturi, ci si obligatii.

"Majoritatea democratică din viitorul legislativ va fi un exemplu şi pentru Partidul Comuniştilor referitor la ce ce înseamnă de fapt relaţia majoritate - minoritate", a declarat într-un interviu pentru radio "Europa Liberă" Oleg Serebrian, vicepreşedintele Partidului Democrat, ales în noul parlament de la Chişinău. „Vocea minorităţii, vocea opoziţiei trebuie auzită, aşa se întîmplă în orice democraţie. Orice proiect de lege, şi mai ales cele importante, cum e legea bugetului, presupune şi ascultarea punctului de vedere al opoziţiei, pentru ca ceea ce a fost în perioada 2005-2009 să nu se mai repete”.

Curtea Constituţională a examinat raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, şi urmează să formuleze o decizie referitoare la recunoaşterea sau nu a valabilităţii acestor alegeri şi la validarea sau nu a mandatelor de deputat. Dacă Curtea validează mandatele preşedintele interimar al Republicii Moldova trebuie să convoace noul parlament în prima sedinta pînă la 29 august.

Unul din foştii candidaţi la alegerile prezidenţiale care au avut loc în iunie în Iran, clericul moderat Mehdi Karoubi susţine că unii din protestatarii arestaţi în timpul demonstraţiilor antiprezidenţiale ce au urmat alegerilor au fost torturaţi pînă la moarte în închisoare. Mehdi spusese anterior că unii din cei arestaţi, bărbaţi şi femei, au fost violaţi. Autorităţile de la Teheran neagă aceste acuzaţii. Raportorul special al ONU pentru tortură a anunţat că va fi lansată o anchetă cu privire la acuzaţiile că protestataorii iranieni au fost torturaţi pentru a face confesiuni neadevărate.

Comerţul şi relaţiile economice sînt principalele puncte de pe agenda convorbirilor pe care şefa guvernului german Angela Merkel le are în staţiunea de la Marea Neagră Soci cu preşedintele rus Dmitri Medvedev.

„Moldova nu trebuie sa aleaga intre est si vest, nu exista nici um motiv ca sa nu poata fi o punte intre est si vest” – a decalrat ambasadorul Statelor Unite la Chisinau, Asif Chaudhry, într-un interviu cu radio Europa Libera.

Totodată el a pledat pentru o cit mai larga colaborare intre partidele parlamentare, care sa dea stabilitate noului guvern, asigurand astfel reintoarcearea Fondului Monetar Interantional in Republica Moldova. Iar această stabilitate va fi obtinută numai după ce a fost ales preşedintele ţării.

Intrebat dacă acordurile de principiu pe care Moldova le-a negociat cu Rusia si China pentru imprumuturi de aproximativ un miliard 500 de miliane de dolari ar putea impiedica un viitor acord cu FMI, ambasadorul Chaudhry a declarat ca fiecare tara isi decide singură politica de imprumuturi. „Statele Unite vor continua sa sprijine Moldova, cum si cit vor putea, pentru a asigura dezvoltarea economica a tarii” – a ţinut să precizeze ambasadorul Chaudhry.

Liderii celor patru partide care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană continuă astăzi negocieriei pentru instituirea unei formule de guvernare şi desemnerea unui candidat la funcţia de şef al statului. Ei vor avea discuţii şi cu Partidul Comuniştilor, după întoarcerae din vacanţă a şefului acestui partid Vladimir Voronin

Discutiile intre liderii celor 4 partide necomuniste din Moldova din cadrul nou infiintatei Aliante pentru Integrare Europeana vor continua si astazi. Dupa convorbirile de ieri, toti cei 4 lideri s-au aratat satisfacuti de evolutia lucrurilor si optimisti ca impreuna vor reusi sa aleaga un nou sef al statului si o guvernare democrata, fara a face coalitie cu comunistii. Totusi, discutii cu membrii Partidului Comunistilor se vor purta dupa intoarcerea sefului acestui partid din vacanta.

Liderul PLDM Vlad Filat s-a aratat increzator ca nu se va ajunge la alegeri anticipate si ca deputatii vor reusi sa voteze un nou sef al statului si ca persoana ce ar putea prelua aceasta functie, va fi “presedintele tuturor cetatenilor nu doar a unui singur partid.”

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu, fost speaker al parlamentului in fosta legislature este, la rindul sau convins ca nu se va ajunge la noi alegeri, adaugind ca partidul sau este “categoric” impotriva unor noi alegeri anticipate.

Reamintim ca potrivit constitutiei presedintele tarii este ales prin vot secret, cu majoritatea calificata de cel putin 61 din voturile parlamentarilor. Partidele necomuniste au impreuna 53 de mandate, iar partidul comunistilor 48. In cazul in care niciun candidat nu este ales, se organizeaza o noua runda de alegeri repetate, la care pot fi inaintate aceleasi sau alte candidaturi. In cazul unui nou esec, presedintele in exercitiu dizolva parlamentul. Pentru ca legislativul nu poate fi dizolvat decât o data in an, in caz de esec in alegerea sefului statului, alegeri parlamentare anticipate vor avea loc, cel devreme, in februarie 2010.

Statele Unite ale Americii vor juca un rol foarte important in ceea ce inseamna viitorul Republicii Moldova, iar administrarea relatiilor strategice cu Federatia Rusa nu va duce in nici un caz la periclitarea procesului de integrare europeana a Moldovei, a declarat intr-un interviu pentru Radio “Europa Libera”, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat. El a adaugat ca relatia Chisinaului cu Bucurestiul va fi una fireasca, bazata pe trecutul istoric, pe prezent si pe viitorul comun intr-un spatiu al valorilor europeene. Filat a mai spus ca noua guvernare va anula imediat vizele pentru români si va restabili legaturile cu Bucurestiul in interesul national al Republicii Moldova.

Curtea Constitutionala va examina astazi raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie. In caz de recunoastere a alegerilor si validare a mandatelor de deputat, presedintele interimar al Republicii Moldova va trebui sa convoace noul parlament in prima sedinta pâna la 29 august.

Astazi va avea loc o conferinta de presa a fostei deputate Valentina Cusnir care a participat, alaturi de fostul sef al misiunii OSCE in Moldova, ambasadorul american Louis O Neill, de Nadine Gogu, director interimar al Centrului pentru Jurnalism Independent si de adjunctul sefului misiunii diplomatice a Republicii Moldova la Washington, la audieri in cadrul Comisiei Helsinki a Statelor Unite in legatura cu situatia din Republica Moldova si perspectivele schimbarii dupa alegerile din luna iulie.

Departamentul de stat american si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu promisiunea facuta la Suhumi, acum doua zile, de premierul Rusiei Vladimir Putin de a acorda autoritatilor din Abhazia un ajutor militar de jumatate de miliard de dolari. Purtatorul de cuvint al Departamentului de Stat a declarat ca Rusia, ca si celelalte tari ale lumii, trebuie sa respecte granitele recunoscute international ale Georgiei. Independenta Abhaziei si a Osetiei de Sud a fost recunoscuta anul trecut, dupa razboiul ruso-georgian, numai de catre Rusia si Nicaragua.

Si Uniunea Europeana a condamnat vizita premierului Putin in regiunea separatista precizind ca premierul rus ar fi fost normal sa obtina permisiunea liderilor de la Tblisi pentru aceasta vizita.

Autoritatile georgiene au caracterizat vizita premierului rus drept “inca o provocare” si un act ce constribuie la destabilizarea regiunii caucaziene.

Oficialitati de rang inalt din Departamentul apararii de la Washington au declarat cotidianului New York Times ca Statele Unite reiau instruirea trupelor de lupta din Georgia pentru a le pregati pentru operatiunile anti teroriste din Afganistan. Decizia Pentagonului este foarte probabil ca va nemultumi Rusia. Potrivit sursei citate, autoritaile ruse au fost informate de planurile americane. Antrenamentele sint prevazute sa inceapa la 1 septembrie.

Astazi urmeaza sa se afle intr-o vizita de o zi la Minsk, adjunctul Secretarului de stat american pe probleme europene si euroasiatice, Philip Gordon. Inaltul demnitar american are prevazute intrevederi cu autoritati din administratia lui Aleksandr Lukashenka si de la ministerul de externe. Vor fi discutate o serie intreaga de chestiuni legate de relatiile dintre Washington si Minsk.

Relatiile dintre cele doua tari s-au racit anul trecut cind ambasadorul american la Minsk a fost obligat sa paraseasca tara in urma sanctiunilor impuse de catre Washington regimului lui Aleksandr Lukashenka. Vizita de acum a Philip Gordon este vazuta ca un posibil pas inainte pe calea normalizari relatiilor Republicii Belarus cu Statele Unite, dar si cu Occidentul, in general. O evolutie care a suscitat reactii zgomotos-negative dinspre Moscova si o racire brusca a relatiilor dintre Rusia si Belarus.

Noul secretar general NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat, cu ocazia vizitei sale in Kosovo, ca Alianta Atlantica este hotarita sa asigure securitatea regiunii, chiar daca misiunea KFOR isi va micsora efectivele. In cadrul misunii NATO din Kosovo sunt desfasurati aproape 14 mii de militari in operatiuni de mentinere a pacii. Rasmunsen a avut ieri intrevederi cu presedintele si cu premierul de la Pristina.

Consiliul de securitate ONU a dat publicitatii o declaratie in care se exprima „ ingrijorarea profunda” in legatura cu decizia unui tribunal din Burma, fosta Birmanie, de a extinde arestul la domiciu cu 18 luni pentru laureata premiului Nobel pentru Pace Aung San Su Kyi. Propunerea Statelor Unite si Frantei pentru un text mai explicit critic a fost respinsa de China, Rusia, Libia si Vietnam. In textul acceptat se spune si ca este important sa fie eliberati toti detinutii politici din aceasta tara.

Raportorul special al Natiunilor Unite privind practica torturii a declarat ca s-ar putea adeveri acuzatiile aduse autoritatilor iraniene ca au torturat pe cei detinuti in timpul demonstratiilor de protest de dupa alegerile prezidentiale din 12 iunie, cistigate de presedintele Mahmud Ahmadinejad.
Raportorul ONU Manfred Nowak a declarat ca a prezentat autoritatilor iraniene peste 300 de astfel de acuzatii, variind de la utilizarea socurilor electrice si a bataii pana la presiuni psihice si santaj. Nowak a reamintit ca in baza legislatie internationale, autoritatile nationale sunt obligate sa reactioneze cand ONU le prezinta astfel de acuzatii.

Raportorul special al Naţiunilor Unite privind utilizarea torturii a declarat că s-ar putea adeveri acuzaţiile aduse autorităţilor iraniene că i-ar fi torturat pe cei deţinuţi în timpul demonstraţiilor de protest. Demonstraţiile au avut loc după alegerile prezidenţiale din iunie, câştigate de Mahmud Ahmadinejad.

Raportorul ONU, Manfred Nowak a declarat că a prezentat autorităţilor iranienie peste 300 de astfel de acuzaţii, variind de la utilizarea şocurilor electrice şi a bătăii până la presiuni psihice şi şantaj. Nowak a reamintit că în baza legislaţie internaţionale, autorităţile naţionale sunt obligate să reacţioneze când ONU le prezintă astfel de acuzaţii.