Liderii partidelor care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană i-au înmînat astăzi preşedintelui în exerciţiu şi şeful Partidului Comuniştilor o invitaţie la dalog între partidele parlamentare, pentru a conveni asupra soluţiilor de formare a noilor organe ale puterii centrale. Voronin este invitat să participe la o întîlnire în acest sens a liderilor partidelor parlamentare care va avea loc marţi 25 august. În invitaţie se spune că Partidului Comuniştilor i se vor respecta drepturile pe care le are ca partid de opoziţie şi i se va oferi o parte din funcţiile de conducere din legislativ.

30 de asociaţii şi organizaţii neguvernamentale din România au trimis preşedintelui român Traian Băsescu un apel în care i se cere condamne, în numele statului român, Pactul Ribbentrop – Molotov. Semnatariii apelului îi cer de asemenea şefului statului român să acţioneze pentru reintegrarea în România, în cadrul Uniunii Europene şi cu acordul forurilor competente internaţionale, a teritoriului ocupat prin forţa armată de Uniunea Sovietică, o integrare care ar trebui făcută în acelaşi spirit ca reunificarea Germaniei din 1990.

Comisia Electorală din Afganistan a cerut candidaţilor la alegerile prezidenţiale de ieri să aibă răbdare pînă la terminarea numărării voturilor, după ce echipa de campanie a preşedintelui în exerciţiu Hamid Karzai şi a principalului său contracandidat acestora au anunţat astăzi fiecare victoria în scrutin. Rezultatele preliminare ale alegerilor sînt aşteptate peste două săptămîni.

Un cleric conservator din Iran a cerut arestarea liderilor protestelor care au urmat alegerilor prezidenţiale din luna iunie. În timpul unui discus rostit la tradiţionala rugăciune musulmană de vineri, aiatolahul Ahamd Jannati, care conduce influentul Consiliu al Gardienilor, a spus: „Unii oameni au fost arestaţi, alţii nu? De ce n-au fost arestaţi cei care au condus protestele?”. Jannati nu a menţionat numele liderilor de opoziţie Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karoubi, care susţin că alegerile de la 12 iunie au fost falsificate pentru a se asigura realegerea lui Mahmud Ahamdinejad. Justiţia iraniană a început trei procese mamut de demascare a celor arestaţi după alegerile din iunie.

Ministrul britanic de externe David Miliband s-a declarat profund întristat de mesajul de salut al Libiei pentru eliberarea atentatorului de la Lockerbie Abdel Basset al-Megrahi. Miliband a negat de asemenea că acesta a fost eliberat din închisoare pentru a îmbunătăţi relaţiile anglo-libiene, şi pentru a a apăra interesele companiilor petroliere britanice din Libia. Preşedintele american Barack Obama a spus că eliberarea lui al-Megrahi a fost o greşeală. Libianul a fost lăasta să se întoarcă în şara lui pentru că este bolnav de cancer în faza terminală.

Membrii noului Parlament de la Chişinău au primit astăzi de la Comisia Electorală Centrală legitimaţiile de deputaţi, în cadrul unei şedinţe speciale care a avut loc la sediul guvernului. De la ceremonie a lipsit Dorin Chirtoacă de la Partidul Liberal, care a anunţat că renunţă la mandatul de deputat pentru a rămîne primarul Chişinăului.

Într-un interviu cu radio Europa Libera, deputata comunistă Maria Postoico a confirmat faptul că alianţa nu a luat iniţiativa negocierilor şi că fără un dialog, ar putea fi provocate noi alegeri anticipate. Pe de altă parte, Maria Postoico a apreciat drept „posibilă” participarea comuniştilor la guvernare, într-o coalitie mai largă. Sâmbătă are loc plenara PCRM. Interviul cu Maria Postoico în puteţi asculta în cadrul emisiunii electorale de la ora 14.

Preşedintele Vladimir Voronin pleacă astăzi la Soci, unde se va întâlni cu preşedintele Rusiei Dimitri Medvedev. Detalii despre întâlnire nu se cunosc pentru moment.

La sediul guvernului sunt înmânate astăzi legitimaţiile de deputaţi, ocazie cu care va avea loc şi un prim contact între aleşii Alianţei pentru Integrare Europeană şi cei ai partidului comuniştilor. Potrivit însă lui Vlad Filat, liderul PLDM, nu sunt prevăzute şi negocieri. Liderii alianţei au continuat ieri discuţiile privind viitorul guvern şi împărţirea funcţiilor şi s-au limitat să declare că-şi vor prezenta candidaţii până la prima şedinţă a parlamentului, convocată pe 28 august. Alianţa mai are nevoie de 8 voturi pentru alegerea preşedintelui ţării.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai a multumit afganilor ca s-au prezentat ieri la vot si ca s-au opus talibanilor care au ameninţat ca vor impiedica desfăşurarea scrutinului, spunind ca a fost „o zi buna” pentru Afganistan. Guvernul afgan s-a declarat multumit si de participarea la vot.
Potrivit politiei, participarea a fost mare in 70 la suta din teritoriu. Participare mai slaba s-a înregistrat in partea de sud, unde prezenta talibanilor este mult mai puternica.
17 milioane de afgani au putut sa isi aleagă presedintele din cei peste 30 de candidati, cit si pe guvernatorii provinciilor. Sansele cele mai mari pentru cistigarea alegerilor prezidenţiale le are actualul presedinte Hamid Karzai, iar fostul sau ministrul de externe, Abdulah Abdula este creditat drept al doilea favorit.

Echipajul vasului rus „Marea Arctică”, dispărut timp de două luni, s-a întors la Moscova, odată cu persoanele bănuite că ar fi deturnat vaporul. Autorităţile susţin că membri echipajului sunt sănătoşi. Ei au povestit că în largul coastelor suedeze, la bordul vaporului s-au urcat mai mulţi oameni îmbrăcaţi ca poliţişti care au luat imediat echipajul ostatic. Amănutele acestei presupuse deturnări rămîn foarte neclare.

Un tribunal georgian a aprobat retinerea in arest preventiv a capitanului turc al unui vas care transporta petrol si motorina catre Abhazia. Potrivit legislatiei georgiene, orice transport catre regiunea separatista trebuie sa obtina aprobarea autoritatilor de la Tblisi. Petrolierul a fost oprit de autorităţile georgiene in Marea Neagra. Autorităţile de la Suhumi au acuzat Georgia ca încearcă sa sufoce economia regiunii şi au ameninţat „cu un raspuns proporţional”.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad a declarat ca nu ii este frica de sancţiunile financiare pe care le-ar putea impune Occidentul, deoarece Teheranul nu vrea să renunţe la programul său nuclear.
Dupa victoria sa controversata in alegerile din 12 iunie, Ahmadinejad a declarat ca Teheranul nu va mai discuta cu puterile occidentale despre programul nuclear, ci numai cu agentia ONU pentru energie atomica. Washingtonul i-a dat Teheranului termen pina in luna septembrie sa reia discutiile cu membrii permanenti ai Consiliului de securitate ONU.

Opinia publică americană a reacţionat foarte negativ la aflarea deciziei unui tribunal din Scoţia de a-l elibera din închisoare, pe motive umanitare, pe libianul care a organizat atacul terorist din 1988, împotriva unui avion Pan Am. 70 de persoane au murit, când avionul s-a prăbuşit, ca urmare a unei explozii, deasupra localităţii scoţiene Lockerbie. Fostul ofiţer al serviciilor secrete libiene, Abdel Baset al-Megrahi era condamnat la închisoare pe viaţă dar a fost eliberat din cauză că suferă de cancer în fază terminală.
Preşedintele Obama a criticat şi el eliberarea lui Megrahi şi a precizat că a cerut guvernului libanez să nu sărbătorească cumva, eliberarea. Cu toate acestea, sute de libieni s-au strîns la aeroportul din Tripoli, ca sa-l salute la sosirea in ţara.

Fostul ministru de interne al Bosniei, Mico Stanisic o să apară pe 14 septembrie în faţa Tribunalului internaţional pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie. Stanisic va fi judecat împreună cu fostul şef al polţiei din Bosnia pentru tortură, crimă şi deportarea musulmanilor şi croaţilor din Bosnia intre 1992 şi 1995.

În Afganistan secţiile de votare pentru alegerile prezidenţiale şi regionale s-au închis. Autorităţile spun că procesul electoral s-a desfăşurat în general paşnic, dar că e prea devreme ca să se spună cît de mare a fost prezenţa la vot. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus că e încurajator felul cum au decurs alegerile şi că au fost deschise chiar mai multe secţii de votare decît se aştepta iniţial, în ciuda ameninţărilor din partea miliţiilor Taliban. Cu toate acestea, au fost relatări despre violenţe sporadice în întreaga ţară, între care şi lupte dintre insurgenţi şi poliţie la Baghlan, în nordul ţării, în care au fost ucişi 22 de militanţi.

Premierul rus Vladimri Putin a ordonat o revizie tehnică a întregii infrastructuri a Rusiei în urma accidentului de la hidrocentrala Sayano-Şuşenkaia, în care şi-au pierdut viaţa 17 oameni, alţi 60 fiind daţi dispăruţi.

În cadrul unei convorbiri avute cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şefa guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko a promis că Moldova va fi scoasă de pe lista ţărilor ai căror cetăţeni urmează să suporte noul regulament de control la graniţa cu Ucraina. Noul regulament prevede între altele prezentarea unei sume considerabile de bani, în chip de asigurare a mijloacelor de trai, de către cei doritori să intre pe teritoriul ucrainean. Timoşenko a spus că Moldova nu face parte din ţările cu „risc migraţionist”.

Un bărbat libian condamnat la închisoare pentru atentatul de la Lockerbie din 1988, în urma căruia au fost ucise 270 de persoane, a fost eliberat din închisoare din motive umanitare. Abdel Baset al-Megrani, condamnat pentru atentatul cu bomba împotriva unui avion al companiei Pan Am, este bolnav de cancer în fază terminală. Casa Albă a declarat că regretă eliberarea lui. Ministrul scoţian al judtiţiei, Kenny Mac Askill a spus că al-Megrani nu a arătat nici un fel de milă pentru cele 270 de victime ale sale, dar asta nu înseamnă că lui şi familiei lui nu trebuie să li se arate compasiune şi acesta este singurul motiv a fost lăsat să se ducă acasă ca să moară.

Potrivit serviciului de presă al Președinției de la Chișinău, presedintele Vladimir Voronin a avut o convorbire telefonica cu premierul Ucrainei, Iulia Timosenko. Principalul subiect al discuției a fost anunțul introducerii de către partea ucraineană, de la 25 august, a unor noi prevederi de control pentru cetățenii R. Moldova care călătoresc în Ucraina. Declarația de presă afirmă că Iulia Timoșenko a apreciat drept „absolut nejustificata includerea Republicii Moldova in lista tarilor cu „risc migrationist” si aplicarea in privinta cetatenilor ei a unor masuri atit de inechitabile si discriminatorii.” Potrivit comunicatului citat, premierul Ucrainei și-a afirmat intenția de a anula decizia privitoare la noile reguli de control și de a avansa o propunere în acest sens la următoarea ședință a cabinetului de miniștri.

Ministerul apărării de la Chișinău anunță că în perioada 24-26 august va organiza un marș consacrat aniversarii a 65 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă. Eduard Boico, locțiitorul sefului secției personal a brigăzii „Moldova” din cadrul Armatei Nationale este citat cu precizarea că în dimineața zilei de 24 august, aproximativ 60 de militari se vor deplasa in coloana, într-un mars special, din orasul Bălți spre satul Hiliuți, raionul Falesti. „Itinerariul marșului, denumit „Comemorarea 2009”, cuprinde 130 km și include locurile unde s-au dus cele mai crîncene lupte din vara anilor 1941 și 1945 - lîngă satele Hiliuți, Egorovca și Taxobeni”, a spus ofițerul citat.

Preşedinţia de la Chişinău anunţă că preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin urmează să se deplaseze vineri 21 august la Soci pentru a avea convorbiri cu președintele rus Dmitri Medvedev.

Agenţia Moldpres îl citează pe secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan cu afirmația că 19 deputaţi nou-aleşi care deţin cetăţenia altui stat sau au solicitat obţinerea acesteia au iniţiat procedura de renunţare la aceasta.

Reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană au anunţat că mîine nu va avea loc un dialog cu Partidul Comuniştilor, ci doar o întîlnire protocolară cu ocazia ceremoniei de înmînare a legitimaţiilor de deputaţi membrilor noului Parlament de la Chişinău.

Organizatia Studenţilor Basarabeni, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Institutul „Fraţii Golescu” au cerut statului român să debirocratizeze procesul de acordare a cetateniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova.