Într-un interviu pentru Radio „Europa Liberă” (www.europalibera.org), deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat că Partidul Comuniştilor nu se va prezenta mîine la negocierile iniţiate de Alianţa pentru Integrare Europeană. Partidul Comuniştilor, a spus Tkaciuk, este mult prea important ca să accepte o ofertă inconsistentă: „Sintem un partid prea mare ca sa permitem oricui ar fi sa discute cu noi de pe asemenea pozitii inacceptabile.”

Alianţa pentru Integrare Europeană a anuntat ca aşteaptă partidul comunistilor la negocieri marti, la ora 11.

Liderul partidului liberal, Mihai Ghimpu a declarat “Europei libere” că prioritatea rămâne depăşirea crizei politice şi crearea unui guvern apt să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. La nevoie, a afirmat Ghimpu, Alianţa ar putea ceda comuniştilor guvernarea: „…noi nu putem depăşi criza dacă nu constituim organele de stat. Poate le cedăm guvernul, ei şi-au asumat răspunderea, ei au spus că o să fie stabilitate. Daca vor… să aducă ce au promis la oameni: stabilitate şi plata pensiilor şi salariilor”.

Ministrul scoţian de justiţie Kenny MacAskill făcut o declaraţie de urgenţă în faţa legislativului de la Edinborough în care îşi apără decizia de a-l elibera din motive umanitare pe autorul atacului terorist de la Lockerbie. Eliberarea din închisoare a lui Abdel Masset al-Mehrahi, condamnat pe viaţă pentru că a pus o bombă la bordul unui avion Pan Am în decembrie 1988, a provocat un val de critici severe din partea Statelor Unite. 270 de persoane, în majoritate cetăţeni americani, au fost ucişi după ce avionul a explodat în aer deasupra localităţii scoţiene Lockerbie.

Trimisul special al Naţiunilor Unite în Afganistan a făcut un apel la calm, pentru ca anchetarea tuturor reclamaţiilor vizînd presuspuse fraude în timpul alegerilor prezidenţiale de săptămîna trecută să fie dusă la bun sfîrşit. Principalii candidaţi la prezidenţiale din 20 august, preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai şi fostul ministrul de externe Abdullah Abdullah, pretind că se află pe primul loc. Rezultatele preliminare sînt aşteptate marţi 25 august.

Comisia de anchetă a procuraturii generale din Rusia a declarat că militari ucrainieni şi membri ai unor organizaţii paramilitare naţionaliste ar fi luptat alături de armata georgiană în timpul conflictului militar cu Rusia de vara trecută. Ministrul ucrainean al apărării, Konstantin Sadilov a negat că militari din Ucraina au participat la războiul ruso-georgian din august 2008.

Autorităţile de la Teheran au anunţat că vor continua să colaboreze cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Declaraţia a fost făcută de purtătorul de cuvînt al ministerului iranian de externe, care a cerut comunităţii internaţionale să-şi revizuiască fundamental poziţia faţă de programul nuclear iranian, acum că noul guvern al preşedintelui Ahmadinejad uremază să-şi intre în atribuţii. Purtătorul de cuvînd nu a spus cum anume ar trebui să fie revizuită această poziţie. Iranienii sînt acuzaţi că vor să construiască arma atomică, acuzație respină de autoritățile de la Teheran.

Aproximativ 2000 de pompieri, militari şi voluntari continuă, sprijiniţi de avioane trimise de mai multe ţări, să lupte cu incendiile devastatoare care s-au declanşat acum trei zile în Grecia. Un purtător de cuvînt al guvernului grec a anunţat că situaţia s-a stabilizat în apropierea Atenei, dar că mai există focare necontrolate în alte părţi ale ţării, inclusiv pe insulele Evia şi Skyros din Marea Egee şi pe insula Zakintos din Marea Ionică. Flăcările care s-au declanşat vinerea trecută au distrus 15 mii de hectare de pădure, au distrus locuinţe, au forţat mii de oameni să-şi părăsească locuinţele dar nu au provocat victime umane pînă acum.

Polonia aniversează 20 de ani de la crearea primului guvern post-comunist, un eveniment considerat crucial pentru căderea Cortinei de Fier la sfîrşitul anului 1989. Cabinetul condus de jurnalistul şi activistul Tadeusz Mazowiecki a fost format după ce sindicatul Solidaritatea a cîştigat alegerile din iunie 1989, primele alegeri parţial libere organizate în Polonia de la cel de-al doilea război mondial încoace.

Într-un discurs cu ocazia zilei independenţei Ucrainei, preşedintele Victor Iuşcenko a spus că ţara se va alătura curînd familiei ţărilor europene. El le-a cerut conaţionalilor săi să fie uniţi şi s-a declarat încrezător că nimeni nu va reuşi să dezbine poporul ucrainean – o critică voalată la adresa Rusiei, care se opune ferm ambiţiilor Ucrainei de a se integra în spaţiul euro-atlantic.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a vizitat principala mînăstire budistă a Rusiei, mînăstirea Ivolginsky din Buryatia, în Siberia. El le-a spus călugărilor că în ciuda crizei economice guvernul de la Moscova îi va ajuta şi i-a îndemnat să nu accepte ajutor străin. În Rusia există aproximativ un milion de budişti, a căror religie a cunoscut perioadă de revigorare după persecuţiile din epoca sovietică.

Premierul israelian Biniamin Netaniahu începe o vizită de 4 zile în Europa, prima escală fiind la Londra unde va avea convorbiri cu omologul său britanic Gordon Brown şi cu emisarul special american în Orientul Mijociu, George Mitchell. Miercuri, Netaniahu va călători la Berlin unde se va întîlni cu şefa guvernului german Angela Merkel. Se aşteaptă ca agenda discuţiilor pe care premierul israelian le va avea în Europa să fie dominată de solicitarea europenilor ca Israelul să înceteze construirea de aşezări în teritoriile palestiniene ocupate şi controversatul program nuclear al Iranului.

Poliţia pakistaneză a arestat şapte membri ai unei grupări militante aparţinînd reţelei teroriste Al Qaida bănuiţi că puneau la cale o serie de atacuri împotriva mai multor clădiri guvernamentale din Karachi, cel mai mare oraş din Pakistan. Gruparea Laşkar-e-Jhangvi se face vinovată de răpirea şi uciderea ziaristului american Daniel Peartl de la Wall Street Journal şi de mai multe tentative de asasinat împotriva fostului preşedinte pakistanez Pervez Muşaraf.

Parlamentul scoţian va reveni din vacanţă cu o săptămînă mai devreme pentru a discuta decizia de eliberare a atentatorului de la Lockerbie, care a cauzat nemulţimire în Statele Unite. Abdel Bassset al-Meghrahi, care suferă de cancer în fază terminală a fost primit în Libia ca un erou, după ce ministrul scoţian al justiţiei a decis eliberarea lui din închisoare din motive umanitare. Libianul era condamnat la închisoare pe viaţă pentru atentatul cu bombă din decembrie 1988 împotriva unui avion al companiei americane Pan Am care a ucis 270 de persoane la Lockerbie în Scoţia.

Ţările baltice au marcat ieri împlinirea a 20 de ani de la un protest masiv împotriva stăpânirii sovietice. La 23 august 1989, aproximativ două milioane de oameni în fostele republici sovietice Estonia, Letonia şi Lituania au format un lanţ uman de 600 de kilometri, desfăşurat tocmai la a 50-a aniversare a pactului Ribbentrop-Molotov. Acea înţelegere germano-sovietică din ajunul războiului al doilea mondial cuprindea protocoale secrete prin care Moscova avea acordul Berlinului să anexeze ţările baltice.

Un ziar guvernamental din China informează că săptămâna aceasta vor începe procesele legate de ciocnirile interetnice produse în provincia Xinjiang luna trecută. Sute de persoane sunt acuzate de omucidere, vandalism şi alte delicte. Agenţiile de presă occidentale scriu că procesele ar putea creşte tensiunea în provincia din vestul Chinei, unde majoritatea uigură, de religie musulmană, se simte ameninţată de noii veniţi, chinezi de etnie han.

În Cuba, fostul lider comunist Fidel Castro a apărut la televiziunea de stat din ţara lui pentru prima oară din iunie anul trecut, fiind arătat într-o conversaţie cu studenţi din Venezuela. În vârstă de 83 de ani, Castro arăta relativ sănătos. El nu a mai apărut în public de când a fost supus unei operaţii de stomac în iulie 2006, iar apariţiile filmate şi fotografiile sunt şi ele foarte rare. Fidel a renunţat la preşedinţie anul trecut, fiind înlocuit de fratele său Raul Castro.

Ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt a spus că Uniunea Europeană îşi va prezenta noile propuneri privind politica imigraţiei cel mai târziu la sfârşitul lunii octombrie. Vorbind ieri la Rimini, în Italia, Bildt a spus că problema imigraţiei este o problemă a întregii Uniuni Europene. Declaraţia a venit la puţin timp după ce autorităţile italiene au descoperit o barcă cu câţiva imigranţi africani, care le-au spus că alte 73 de persoane ar fi murit încercînd să ajungă pe coasta Italiei. Asemenea incidente sunt destul de frecvente în Mediterana, iar Italia s-a plâns în mai multe rânduri că Uniunea Europeană nu face destul să o ajute în prevenirea şi rezolvarea lor.

La Atena, pompierii continuau în zorii zilei să lupte cu incendiile care au ameninţat zone locuite de la periferia capitalei elene. La sfârşitul săptămânii, mii de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele, mai ales în cartierul relativ bogat Aghios Stefanos. În această dimineaţă, vântul şi-a redus intensitatea, permiţînd pompierilor să intervină mai eficient. Agenţiile de presă spun că acum incendiile nu mai ameninţă direct cartierele ateniene, ci zone împădurite din afara metropolei. Autorităţile spun că au fost distruse peste 12.000 de hectare de pădure şi că această pierdere va afecta microclimatul Atenei.

O explozie de gaz metan într-o mină din estul Ucrainei s-a soldat cu moartea a opt mineri şi rănirea altor cinci. Oficialități guvernamentale au spus că explozia a avut loc duminică după-masă la mina Kirov din Makayeva, în apropiere de Doneţk. În momentul producerii accidentului se aflau în subteran 141 de mineri.

În Statele Unite un senator de rang înalt a cerut investigarea deciziei scoţiene de a-l elibera pe autorul atacului terorist de la Lockerbie. Lansînd acest apel, senatorul american Joe Lieberman şi-a exprimat opina că interesul Marii Britanii în petrolul libian ar fi jucat un rol în eliberarea lui Abdel Baset al Meghrani, singura persoană condamnată în urma atentatului de la Lockerbie, produs în 1988. Atunci, explozia de la bordul avionului companiei Pan Am deasupra unui orăşel din Scoţia s-a soldat cu moartea a 270 de persoane, dintre care majoritatea erau americani.

Spectacolul Faust, in regia lui Silviu Purcărete, cu Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, a repurtat un important succes de public si de critica la Festivalul International de la Edinburgh. Actriţa principala Ofelia Popii a obtinut aseara unul din cele trei premii oferite de Banca Scoției, Herald Angel Awards, pentru rolul Mefisto din acest spectacol, informeaza site-ul Festivalului de la Edinburgh (www.eif.co.uk/news/herald-angel-awards).

La Seul au avut loc astazi ceremoniile funerare pentru fostul preşedinte Kim Dae Jung un promotor al democratiei si reconcilierii cu Coreea de Nord. Regimul de la Fenian a trimis o delegatie la ceremonii.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel a declarat ca tara sa va continua sa ramina angajata in Afganistan, alaturi de Alianta Nord Atlantica atit timp cit va fi necesar si a refuzat, intr-un interviu cu un canal german de stiri, sa avanseze vreo data a retragerii fortelor germane din Afganistan. 4000 de militari germani sunt angaţi in misiunile ISAF, fiind implicati mai ales in antrenarea fortelor afgane militare si de politie si in proiecte de infrastructura.

Comisia pentru Plingeri Electorale din Afganistan a anunţat ca au fost inregistrate deja 225 de declaratii despre presupuse fraude electorale in timpul alegerilor prezidentiale si provinciale din 20 august. Printre cele mai frecvente reclamatii sunt cele de intimidare a votantilor. Potrivit sefului acestui organism, 35 din cele 225 de plingeri vor fi analizate in regim de urgenta, pentru ca ele ar putea modifica rezultatul scrutinului. Contra-candidatul preşedintelui Hamid Karzai, fostul ministru de externe Abdulah Abdulah a acuzat administratia prezidenţiala de la Kabul că a manipulat votul din 20 august. Rezultatele oficiale preliminare sunt aşteptate marti. Seful misiunii de observatori ai Uniunii Europene a declarat ieri ca alegerile au fost în general corecte, dar nu si libere, in mai multe părţi ale ţării.

10 mii de oameni au fost evacuati din Atena, ca urmare a extinderii incediului unei paduri din apropierea capitalei Greciei, informeaza agentia Associated Press. Autoritatile au anuntat stare de urgenta la Atena. Locuitorilor de la Agios Stefanos, la 23 km de Atena, li s-a cerut sa-şi părăseasca locuintele, dupa ce pala de foc a atins casele situate în apropierea padurii. Focul a pîrjolit 12 mii de hectare de pădure. Franţa si Italia au trimis avioane echipa special pentru a stinge incediile pentru a ajuta autoritatile grecesti.

Noaptea trecută un rezervor de petrol din Siberia, de la statia de transport Kanda a luat foc. Un pompier a fost omorit si alti 2 sunt dati dispăruti. Potrivit autoritatilor situatia este sub control. 88 de pompieri au fost desfăşurati in zonă. Statia pe transport petrolier apartine companiei Transneft si agentiile ruse de ştiri il citeaza pe vicepreşedintele companiei, Mihail Barkov cu declaratia ca se fac eforturi pentru nu se intrerupe aprovizionarea clientilor Transneft.