Comisia Electorală Centrală a anunţat marţi rezultatele finale ale alegerilor de la 29 iulie, ca şi împărţirea între partide a celor 101 locuri din parlament.
Potrivit CEC, comuniştii vor avea 48 de locuri, urmaţi de liberal-democraţi cu 18, de liberali cu 15, de Partidul Democrat cu 13 şi în sfârşit de Alianţa Moldova Noastră, cu 7 locuri.

CEC a mai informat că rezultatele finale vor fi trimise joi Curţii Constituţionale, care va avea la dispoziţie zece zile pentru a decide asupra validităţii scrutinului.

Curtea Constituţională a respins cererea de renumărare a voturilor făcută de Partidul Popular Creştin-Democrat. Citat de Infoprim, şeful serviciului de presa al instanţei, Dumitru Ţâra a spus că nu exista probe suficiente pentru neregulile invocate de creştin-democraţi.

PPCD care la 29 iulie a acumulat aproape două la sută din sufragii, susţine că în campania electorală au încălcat legea mai mulţi candidaţi şi funcţionari şi că aceasta ar fi influenţat rezultatele alegerilor.

Forţele de securitate irakiene au arestat trei adolescenţi care plănuiau atacuri sinucigaşe cu bombe amplasate pe biciclete. Un purtător de cuvânt al armatei irakiene a spus că adolescenţii au fost recrutaţi de Al Qaida pentru un fel de organizaţie de tineret a reţelei, numită „Puii de lei”.

Nu este primul incident de acest fel înregistrat în Irak. În aprilie, în oraşul Kirkuk, au fost arestaţi patru copii cu vârste mai mici de 14 ani, care fuseseră recrutaţi de Al Qaida pentru un grup de terorişti sinucigaşi numit „Păsările paradisului”.

Poliţia din Australia a zădărnicit un atac sinucigaş asupra unei baze militare, arestînd patru bărbaţi bănuiţi de legături cu o grupare islamistă din Somalia. La raidul poliţiei, petrecut marţi în zori la Melbourne, au luat parte 400 de poliţişti. Poliţia a informat că suspecţii arestaţi azi sunt toţi patru cetăţeni australieni de origine somaleză şi libaneză, cu vârste cuprinse între 22 şi 26 de ani.

Premierul australian Kevin Rudd a spus că planul terorist reaminteşte compatrioţilor săi că Australia rămâne ţinta unor grupări extremiste, care n-o iartă pentru ajutorul dat Statelor Unite în Irak şi în Afganistan.

Rusia ar putea cheltui sute de milioane de dolari pentru a cumpăra un purtător de elicoptere din Franţa, ţară membră în NATO. Ar fi prima achiziţie majoră de echipament militar de producţie occidentală pe care ar face-o Rusia. Agenţia rusă de ştiri RIA a spus că preţul navei franceze ar fi de peste 570 de milioane de dolari.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat schimbări în comanda operaţiunilor sale din Afganistan. Purtătorul de cuvânt NATO a spus că în Afganistan va fi înfiinţat un nou cartier general care va supraveghea activitatea cotidiană a alianţei. El va fi condus de generalul american David Rodriguez.

Aceste decizii au fost luate la prima reuniune NATO ţinută la Bruxelles sub conducerea noului secretar-general al alianţei, danezul Anders Fogh Rasmussen.

NATO are în Afganistan 64.000 de militari.

Fostul preşedinte al Statelor Unite Bill Clinton s-a întîlnit la Fenian cu liderul nord-coreean Kim Jong-Il. Presa de stat nord-coreeană relatează că Bill Clinton, care se află în Coreea de Nord pentru a încerca să obţină eliberarea a două jurnaliste americane, a luat parte la un dineu oferit în onoarea sa de Kim Jong Il.

Casa Albă a spus că vizita lui Clinton în Coreea de Nord este o misiune privată de a asigura eliberarea a doi cetăţeni americani, şi a negat informaţiile apărute în presa nord-coreeană că fostul şef al administraţiei americane i-ar fi înmînat liderului nord-coreean un mesaj din partea preşedintelui Barack Obama.

Autorităţile iraniene au confirmat arestarea a trei americani în apropiere de graniţa cu Irakul. Presa de stat de la Teheran îl citează pe guvernatorul regiunii Kurdistan din vestul Iranului cu declaraţia că cei trei se află sub anchetă. Se crede că americanii care străbăteau pe jos regiunea muntoasă din apropierea graniţei care desparte zona kurdă din Irak de zona kurdă din Iran au trecut fără să vrea frontiera în partea iraniană, unde au fost arestaţi vinerea trecută. Secretarul de stat american Hillary Clinton a cerut eliberarea lor.

Ministerul rus de externe a anunţat că trupele ruseşti din Osetia de Sud au fost puse în stare de alertă. Associated Press citează un purtător de cuvînt al externelor de la Moscova care a spus că măsura a fost luată pentru a preveni escaladarea ostilităţilor în regiune. În ultimele zile, autorităţile de la Tbilisi şi reprezentanţii separatiştilor din Osetia de Sud s-au acuzat reciproc că au declanşat schimburi de focuri în regiune, unde tensiunea a crescut în ultima vreme pe măsură ce se apropie aniversarea unui an de la declanşarea războiului dintre Rusia şi Georgia.

Agenţia de ştiri oficială a Iranului IRNA a anunţat că preşedintele Mahmud Ahmadinejad intenţionează să-l înlocuiască pe ministrul de externe al ţării Manucher Mottaki cu unul din cei doi vice-preşedinţi ai săi. Ahmadinejad, care urmează să depună miercuri jurămîntul pentru un nou mandat, a declarat că guvernul său va adopta o politică externă mai instransigentă în umătorii patru ani.

Mai multe guverne occidentale nu au recunoscut legitimitatea realegerii lui Ahmadinejad din cauza acuzaţiilor de fraudă electorală în scrutinul de la 12 iunie.

Preşedintele în exercitiu al Republicii Moldova Vladimir Voronin a avut întrevederi separate cu ambasadorul Statelor Unite la Chişinău Asif Chaudhry şi cel al Federaţiei Ruse Valeri Kuzmin. Potrivit comunicatelor de presa transmise de preşedintie, în ambele întrevederi a fost discutată situaţia politică din Moldova în urma algerilor de la 29 iulie, şi perspectivele dezvoltarii dialogului bilateral cu cele două ţări.

Ambasadorul american Asif Chaudhry i-a transmis lui Vladimir Voronin mesajul şefului Comisiei de politică externă din Senatul american John Kerry care spune că alegerile parlamentare anticipate au fost un eveniment important pentru Republica Moldova, şi încurajează dialogul politic în perioada post-electorala.

La întrevederea cu Valeri Kuzmin, preşedintele în exerciţiu s-a referit importanţa sprijinului acordat Moldovei de Federaţia Rusă "ceea ce confirmă caracterul strategic şi durabil al relaţiilor de colaborare şi prietenie moldo-ruse".

Mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale din Moldova au semnat un manifest comun „pentru o guvernare responsabilă şi democratică”. Manifestul este adresat clasei politice liberal-democrate, învingătoare în alegerile de la 29 iulie 2009, care este chemată să pună bazele unei guvernari capabile să ducă la capăt procesul de transformare democratică a Republicii Moldova.

În cadrul unei întrevederi la Chişinău cu ambasadorul american în Moldova, Asif Chaudhry, Vladimir Voronin a reiterat poziţia Partidului Comuniştilor privind cele cinci principii din oferta de dialog politic lansată de partidul aflat la guvernare după alegerile anticipate. La rîndul său, diplomatul american a făcut referire la mesajul trimis lui Voronin de senatorul John Kerry, președintele Comisiei de politică externă din Congresul american, care a calificat alegerile anticipate drept un eveniment important pentru Republica Moldova şi a încurajat dialogul politic din această ţară.

Curtea Constituţională a respins cererea Partidului Popular Creştin Democrat de renumărarea a voturilor de la alegerile din 29 iulie, din cauza că PPCD nu a prezentat nici o probă care să dovedească necesitatea renumărării voturilor. În solicitarea lor de ieri, creştin-democraţii îşi argumentau cererea prin „posibile grave încălcări ale legislaţiei electorale comise de unii concurenţi şi funcţionari electorali în campania pentru anticipate”. PPCD a obţinut sub doi la sută din voturi la 29 iulie.

Ungaria va reclama Slovacia la Naţiunile Unite şi la Consiliul Europei din cauza unei legi adoptate de parlamentul de la Bratislava ce prevede aplicarea de amenzi de pînă la 5000 de euro persoanelor care vorbesc limbi ale minorităţilor în clădiririle guvernamentale şi în sediile serviciilor publice. Ministrul maghiar de externe Bolazs Peter a declarat că această lege îi discriminează pe ungurii din Slovacia, care alcătuiesc 10 la sută din populaţia de cinci milioane a acestei ţări. Într-o declaraţie a preşedintelui Ungariei Solzom Laszlo se spune că legea slovacă este o asimilare lingvistică forţată şi contravine valorilor Uniunii Europene şi legislaţiei internaţionale de protecţie a minorităţilor.

Fostul preşedinte Bill Clinton se află într-o misiune diplomatică în Coreea de Nord pentru a încerca eliberarea a două jurnaliste americane condamnate la 12 ani de muncă silnică în această ţară. Euna Lee şi Laura Ling au fost acuzate că au trecut ilegal graniţa din China în Coreea de Nord în timpul unei călătorii de documentare în regiune. Casa Albă şi Departamentul de stat de la Washington au refuzat să comenteze deplasarea lui Clinton la Fenian. Vizita fostului preşedinte al Americii acolo are loc într-un context tensionat pe plan internaţional din cauza programului nuclear nord-coreean.

Uzbekistanul a criticat intenţia Rusiei de a înfiinţa o bază militară în Kîrghîstan. Într-o declaraţie a ministerului uzbek de externe se spune că înfiinţarea bazei ruseşti ar putea provoca la resuscitarea extremismului radical şi ar destabiliza în regiunea. Rusia şi Kîrghîstanul au semnat un acord preliminar de construire a unei a doua baze ruseşti în Kîrghîstan, cel mai probabil la graniţa cu Uzbekistanul. Statele Unite au şi ele o bază în Kîrghîstan, pe care o folosesc pentru operaţiunile din Afganistan.

Consiliul Europei anchetează acuzaţiile potrivit cărora în timpul războiului din Kosovo albanezii kosovari ar fi răpit civili sîrbi, le-au prelevat organele interne şi le-au vîndut pe piaţa neagră. Comisia de ancheta a Consiliului Europei e condusă de senatorul Dick Marty. Oficialităţile sîrbe susţin că aproximativ 500 de sîrbi din Kosovo au dispărut în timpul războiului din 1998-1999 şi că o paret dintre ei ar fi fost victime ale traficanţilor de organe umane albanezi.

Liderii celor patru partide ale opoziţiei intrate în noul Parlament s-au întlnit din nou luni, pentru a negocia formarea unei aliante în Parlament.
Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu şi Serafim Urechean au spus că sunt optimişti că vor ajunge la o înţelegere care să asigure o guvernare de coaliţie stabilă. „Avem mandatele necesare pentru a alege conducerea Parlamentului şi căutăm o soluţie juridică pentru a debloca alegerea noului şef al statului”, a declarat Europei Libere, liderul liberalilor Mihai Ghimpu.
Negocierile vor continua astăzi.
Până acum, au precizat cei patru lideri politici, nu au primit nici o invitaţie să negocieze cu partidul comuniştilor. Săptămâna trecută. PCRM a dat publicităţii o declaraţie în care afirmă că este deschis unui dialog cu oponenţii politici dar şi pregătit să intre intr-o opoziţie „responsabilă”.

Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) a sesizat Curtea Constituţională (CC), acuzînd comiterea unor posibile grave încălcări ale legislaţiei electorale în campania electorală, care a precedat alegerile anticipate din 29 iulie. PPCD a cerut Curţii să dispună renumărarea voturilor. La alegerile din 29 iulie PPCD a acumulat 1,91% din sufragii.

Anders Fogh Rasmussen, noul secretar general al NATO, spune că Alianţa trebuie să împiedice transformarea Afganistanului într-un centru al terorismului. Luni, la preluarea funcţiei, fostul premier danez a spus că NATO are nevoie de mai mult sprijin din partea Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene pentru reconstrucţia Afganistanului.
Rasmussen a vorbit şi despre dezvoltarea unui „veritabil parteneriat strategic” cu Rusia. NATO trebuie să insiste ca Rusia să-şi îndeplinească în totalitate obligaţiile internaţionale, inclusiv respectarea integrităţii teritoriale a vecinilor, a mai spus noul secretar general.

Kremlinul anunţă că preşedintele Dmitri Medvedev l-a înlocuit pe şeful forţelor strategice de rachete. Motivele înlocuirii generalului Nikolai Solovţov cu generalul Andrei Şvaicenko nu au fost anunţate oficial. Dar remanierea are loc în urma unei serii de eşecuri jenante pentru forţele ruse la testarea unei arme noi, racheta intercontinentală Bulava cu lansare de pe submarin.

Liderul religios suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei l-a confirmat pe Mahmud Ahmadinejad pentru un nou mandat de şef al statului pe fundalul reluării protestelor de stradă. Khamenei a spus că numărul de voturi „fără precedent” obţinute de Ahmadinejad pe 12 iunie arată sprijinul popular pentru performanţele acestuia la guvernare. Într-un aparent semn de dezacord, foştii preşedinţi iranieni, Ali Akhbar Hashemi Rafsanjani şi Mohammad Khatami, care i-au sprijinit în alegeri pe candidaţii reformişti, n-au luat parte la ceremonia de luni. Martorii oculari relatează că numeroşi protestatari s-au adunat în capitala Teheran la câteva ore după declaraţiile ayatolahului Khamenei.

Secretarul de stat american, Hillary Clinton a solicitat Iranului informaţii privind trei americani dispăruţi şi a cerut elibearea lor grabnică în cazul în care au fost arestaţi de forţele iraniene. Se crede că americanii aflaţi într-un tur cu bicicletele în nordul Irakul ar fi traversat din greşeală graniţa vinerea trecută, intrînd în Iran. Clinton a spus că diplomaţii elveţieni care reprezintă interesele Statelor Unite în Iran au solicitat informaţii ministerului iranian de Externe, dar nu au primit o confirmare oficială a arestării celor trei.

Ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman a spus că-şi va da demisia dacă procurorul general va da curs recomandărilor poliţiei şi-l va pune sub acuzare pentru numeroase ilegalităţi. El a mai spus că în acest caz va mai demisiona din calitatea de lider de partid şi va depune mandatul din Parlament. Poliţia israeliană a recomandat duminică punerea sub acuzare a lui Lieberman, originar din Republica Moldova, pentru o serie de crime, între care spălare de bani, mituire, luare de mită, obstrucţionare a justiţiei şi hărţuirea unui martor.