Şeful statului major al armatei ruse generalul Anatoli Nogovitsin a declarat presei la Moscova că Georgia se reînarmează pentru a se pregăti de o nouă „agresiune”. Mîine se împlineşte un an de la războiul de cinci zile dintre Rusia şi Georgia. În ultimele zile, cele două ţări s-au acuzat reciproc de deschiderea focului la graniţa cu Osetia de Sud.

Marţi, Rusia a ordonat punerea în stare de alertă mărită a forţelor sale din Osetia, pentru a "preveni orice posibilă provocare din partea Georgiei". După războiul din luna august a anului trecut Moscova a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste ale Georgiei, Osetia de Sud şi Abhazia.

Noul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen a sosit în Afganistan, unde are programate întîlniri cu preşedintele Hamid Karzai şi cu alte oficialităţi afgane. Rasmussen se va întîlni şi cu generalul Stanley McChrystal comandantul trupelor ISAF conduse de NATO în această ţară, şi cu militari de pe teren.

Oficiul pentru libertatea presei din cadrul OSCE a cerut Uzbekistanului să revizuiască cazul jurnalistului Dilmurod Saidov, condamnat la mai mult de 12 ani de închisoare sub acuzaţia de extorsiune şi fals. OSCE consideră că procesul intentat lui Saidov (care s-a desfăşurat cu uşile închise) nu a respectat standardele internaţionale privind procedura de judecare corectă, şi s-a declarat alarmată de asprimea pedepsei.

Publicaţia medicală britanică „Lancet” susţine că dioxina cu care a fost otrăvit Viktor Iuşcenko cînd candida la preşedinţia Ucrainei în 2004 provenea dintr-un laborator, ceee ce pare să dea dreptate celor care susţin că Iuşcenko a fost otrăvit intenţionat. Iuşcenko s-a îmbolnăvit grav după un dineu la Kiev, iar medicii au descoperit după aceea în sîngele său o cantitate de dioxină de 50 de mii de ori mai mare decît nivelul normal. Potriviti studiului publicat miercuri de „Lancet”, tipul de dioxină găsită în sîngele preşedintelui ucrainean e cel mai letal, dar şi cel mai greu de depistat.

Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a anunţat că negocierile cu celelalte trei partide necomuniste cu privire la formarea unei coaliţii de guvernămant, „merg lent, dar bine”. Ghimpu a spus că negocierile se vor încheia probabil înainte de prima sesiune a noul paralemnt de la Chişinău. Liderul liberal a repetat cele spuse de preşedintele Pardidului Liberal Democrat anume că negocierile nu se poartă în jurul partajării funcţiilor, ci în jurul principiilor. Unul din aceste principii, potrivit lui Mihai Ghimpu, este construirea unui stat de drept în care să fie respectate drepturile tuturor cetăţenilor. Ghimpu a propus ca viitoarea coaliţie să se numească “Coaliţia pentru Integrarea Europeană” şi a cerut minorităţilor etnice din Modova să nu să se teamă de venirea liberalilor la putere.

Autorităţile estoniene au anunţat finalizarea operaţiunii de relocare a celor care au fost nevoiţi să-şi cedeze locuinţele pentru a restitui clădirile foştilor lor proprietari de dinainte de cel de-al doilea război mondial. Viceprimarul capitalei Talinn a declarat că municipalitatea a pus la dispoziţie cîte un nou apartament tuturor acelora care au rămas fără locuinţă după căderea comuniştilor. Aproximativ o sută de mii de persoane au fost afectate de legile de restituire a proprietăţilor, una din cele mai controversatev reforme adoptate de Estonia după redobîndirea independenţei în 1991.

Centrul Independent de Jurnalism de la Chişinău şi-a schimbat denumirea în Centrul pentru Jurnalism Independent, iar schimbarea a fost aprobată de ministerul Justiţiei de la Chişinău. Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi nonprofit şi are ca obiective dezvoltarea presei independente din R. Moldova şi facilitarea tranziţiei societăţii de la un regim totalitar la o societate democratica. Centrul activează în Moldova de 15 ani.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se declară gata să treacă în opoziţie dacă nu va reuşi să formeze o coaliţie cu alte forţe politice, potrivit unui comunicat de presă al PCRM, citat de Infotag. În comunicat se spune că PCRM este gata de dialog cu oponenţii săi “pentru consolidarea statalităţii, a păcii interetnice, a suveranităţii naţionale şi a independenţei Patriei noastre".

La Washington a avut loc în prezenţa vice-preşedintelui Joseph Biden ceremonia depunerii jurămîntului de către noul ambasador american în România Mark Gitenstein.

Cu această ocazie, ambasadorul Mark Gitenstein a declarat că este deosebit de onorat să fie reprezentantul preşedintelui Obama la Bucureşti şi consideră un privilegiu faptul că această funcţie îi permite să revină acasă „la originile mele, la locurile de unde au plecat, în secolele trecute, bunicii şi străbunicii mei, în America. Le aduc acum, aici, un omagiu de recunoştinţă”.

Uniunea Europeană speră să reia negocierile pentru un nou acord de cooperare cu Republica Moldova în toamna acestui an, a declarat presei marţi la Chişinău reprezentantul Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei. Discutiile ar putea reîncepe după ce Moldova va avea un nou guvern şi după ce îşi va stabiliza relaţiile cu România. Mizsei a mai spus că Moldova trebuie să elimine regimul discriminator de vize introdus pentru cetatenii români, iar asta e una din precondiţiile pentru aprofundarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Congresul american organizează astăzi o dezbatere despre perspectiva relaţiilor dintre Republica Moldova şi Statele Unite, în urma alegerilor de la 29 iulie. Participă Nicolae Chirtoacă, ambasadorul Moldovei la Washington Nicolae, Valentina Cuşnir, fostă membră a Parlamentului de la Chişinău, Nadine Gogu, directoarea interimară a Centrului Independent de Jurnalism şi Louis O'Neill, fostul şef al misiunii OSCE în Moldova.

Gazprom a decis sa vîndă Moldovei în trimestrul trei al anului 2009 gaz natural mai ieftin şi nu intenţionează să schimbe prea mult preţul în trimestrul patru, anunţă serviciul de presă de la Moldova-Gaz. Potrivit sursei citate, preţul la mia de metri cubi de gaz în trimestrul trei va fi 186,85 dolari. În primul trimestru acesta a fost 339,25 dolari, iar în trimestrul doi – 255,71 dolari. În baza contractului semnat de Moldova cu Gazprom pe perioada 2007-2011, preţul la gazele naturale se stabileşte trimestrial, în conformitate cu evolutia preţurilor la hidrocarburi pe plan internaţional.

La Chişinău a început o conferinţă internaţională organizată de Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera dintre Moldova şi Ucraina – EUBAM. Timp de două zile, experţi internaţional din cadrul acestei misiuni împreună cu specialişti de la Interpol şi Europol, şi reprezentanţi ai ministerului de interne, ai serviciului de grăniceri, ai serviciului vamal, şi din alte ministere de la Chişinău vor discuta despre metodele de combaterea crimei organizate în Republica Moldova şi în spaţiul european.

Fostul premier Ion Sturza, în prezent director adjunct la Rompetrol Group, este citat de Business Expert cu declaraţia că nu e interesat de o eventuală candidatură la funcţia de şef al al statului. Numele lui Sturza a fost vehiculat în acest context de mai mulţi analişti economici de la Chişinău. Liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, fost şef de department în cabinetul Sturza în 1999, a spus marţi că acesta ar putea fi un candidat potrivit, dar şi-a exprimat îndoiala că va dori să candideze.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter a avut loc în Marea Neagră pe falia Sabla din Bulgaria, la aproximativ 30 de km de Mangalia. Cutremurul, care a fost simţit şi la Bucureşti, s-a produs la ora 10:49, la o adîncime de zece km. Ultimul mare cutremur din această zonă a avut loc la 31 martie 1901 şi a avut o magnitudine de 7,2 grade Richter.

Un tribunal din Moscova a început audierile într-un nou proces al asasinării jurnalistei Anna Politkovskaya. Cei patru inculpaţi sînt acuzaţi că au comis crima, dar autorităţile nu au reuşit să afle pînă acum cine a ordonat asasinarea ziaristei. Rejudecarea cazului a fost ordonată de Curtea Supremă, care a respins decizia de achitare a celor patru într-un proces anterior. Familia ziaristei a cerut o anchetă complet nouă în acest caz.

Oficialităţi de la ministerul american al apărării nu exclud posibilitatea ca Statele Unite să ofere armament defensiv Georgiei, în ciuda avertismentelor Rusiei de a nu face asta. Asistentul ministrului apărării Alexander Vershbow a declarat la o audiere în Senatul american că ajutorul militar al Americii către Georgia s-a concentrat pe instruire şi modernizare a armatei georgie, adăugînd că şi alte formă de asistenţă ar putea fi luate în considerare. Vershbow a făcut aceste declaraţii în aceeaşi zi în care adjunctul ministrului rus de externe Grigori Karasin a spus că Statele Unite joacă un rol important în reînarmarea armatei georgiene şi a avertizat că sprijinul american către Tbilisi nu e în interesul democraţiei din Georgia.

Administraţia Obama a declarat că nu a oferit nimic Coreei de Nord în schimbul eliberării celor două jurnaliste americane arestate în această ţară. O înaltă oficialitate de la Casa Albă a făcut însă cunoscut că fostul preşedinte Bill Clinton, care a obţinut eliberarea celor două femei, a vorbit conducerii de la Fenian despre „lucrurile pozitive” care ar putea urma dacă jurnalistele vor fi eliberate. Clinton a făcut o vizită neanunţată în Coreea de Nord pentru a cere punerea în libertate a Laurei Ling şi Eunei Lee, condamnate la 12 ani de muncă silnică pentru că au intrat ilegal în Coreea de Nord.

Mahmud Ahmadinejad a depus jurămîntul pentru încă un mandat de patru ani ca preşedinte al Iranului. Anunţul autorităţilor de la Teheran că Ahmadinejad a fost reales la alegerile prezidenţiale de la 12 iunie a generat ample proteste de stradă în Iran. Doi dintre contracandidaţii lui Ahamdienjad, Mir Hossein Mousavi – politician reformist, şi Mehdi Karroubi – cleric de orientare moderată, au spus că scrutinul nu a fost corect. În discursul de investire, Ahamdinejad a afirmat că realegerea sa marchează începutul unei schimbări majore în Iran.

Curtea Constituţională va primi astăzi rezultatele finale ale alegerilor anticipate din 29 iulie, după care are 10 zile să valideze scrutinul. După validare, va fi sarcina preşedintelui in exerciţiu, Vladimir Voronin să convoace prima şedinţă a noului parlament.

Rezultatele finale ale alegerilor au fost anunţate marţi de Comisia Electorală Centrală. Potrivit CEC, comuniştii vor avea 48 de locuri, urmaţi de liberal-democraţi cu 18, de liberali cu 15, de Partidul Democrat cu 13 şi în sfârşit de Alianţa Moldova Noastră, cu 7 locuri.

Mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din Moldova au semnat un manifest comun „pentru o guvernare responsabilă şi democratică”. Manifestul este adresat clasei politice liberal-democrate, învingătoare în alegerile de la 29 iulie 2009, care este chemată să pună bazele unei guvernări capabilă să ducă la capăt procesul de transformare democratică a Republicii Moldova.

Fostul preşedinte american Bill Clinton a plecat din Coreea de Nord împreună cu cele două jurnaliste, pe care a reuşit să le elibereze din închisoare. Acuzare de spionaj, ele fuseseră condamante la Fenian, la 12 ani de muncă silnică.

Ministerul de externe al Rusiei a informat că trupele ruseşti din Osetia de Sud au fost puse în stare de alertă, din cauza tensiunii în creştere de la graniţa cu Georgia. Anunţul Moscovei vine cu puţine zile înaintea primei aniversări a războiului ruso-georgian din vara anului 2008. În ultimele zile, Rusia şi Georgia s-au acuzat reciproc de incidente cu caracter de provocare care s-ar fi petrecut la graniţa Osetiei de Sud cu Georgia.

Pentagonul a declarat că nu a renunţat la posibilitatea de a dota Georgia cu sisteme militare defensive deşi măsura este criticată de Rusia. În cadrul unor audieri in Senat, unul din adjunctii ministrului apărării a precizat însă că pentru moment, sprijinul american se concentrează pe antrenament şi modernizarea armatei georgiene.
La Moscova, ministerul rus al apărării a avertizat că sprijinul militar acordat de Statele Unite, Georgiei nu este şi în interesul democraţiei din această ţară.

Uzbekistanul a criticat acordul încheiat recent de Rusia cu Kirghistanul vecin, privind înfiinţarea unei noi baze militare ruse, în apropierea graniţei uzbeko-kirghize. Ministerul de externe uzbek avertizează că noua baza ar putea reactiva „forţe extremiste”, destabilizînd regiunea. În Kirghistan funcţionează şi o baza aeriana americană, folosită pentru operaţiunile din Afganistan.