Poliţia din Kosovo a arestat doi bărbaţi bănuiţi că au furat computere portabile de la o bază militară NATO. Şapte notebookuri recuperate ulterior au fost furate de la o bază franceză în apropierea oraşului Mitrovica. Comandamentul francez nu a dat detalii despre natura datelor stocate pe computerele furate. În Kosovo se află aproximativ 14 mii de militari NATO.

"Obiectivul Romaniei este ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană şi nu vizează revizuirea de frontiere", a declarat preşedintele României Traian Băsescu, răspunzînd întrebării unui jurnalist moldovean legată de o eventuală unire a celor doua ţărri. "Din punct de vedere al spaimelor care pot exista, singura spaimă ar fi cea a prosperitatii. Eu cred ca România este partenerul cel mai loial al Republicii Moldova", a mai spus Băsescu.

Şeful statului român şi-a expirimat speranţa că politicienii care reprezintă forţele democratice din Republica Moldova vor găsi formula politică pentru a guverna astfel ca acest stat să intre în Uniunea Europeană. Băsescu a precizat că Uniunea a pregătit deja un nou acord pentru Republica Moldova, care vizeaza un sistem de vize mult mai relaxat, un sistem comercial favorabil, acord la care şi România a avut o mare contribuţie.

Astăzi se împlineşte un an de la declanşarea războiului dintre Rusia şi Georgia pe 7 august 2008. Manifestări de comemorare paralele au avut loc în Georgia şi în republica separatistă Osetia de Sud aflată în centrul conflictului armat de 5 zile. La Moscova, preşedintele rus, Dmitri Medvedev a spus într-un interviu televizat că a luat de unul singur decizia să trimită trupele ruse în luptă împotriva Georgiei, o decizie pe care a sperat până în ultima clipă că o va putea evita. Medvedev este aşteptat să viziteze Osetia de Sud sâmbătă.

Pe de altă parte preşedintele georgian, Mihail Sakaşvili a vorbit în oraşul Gori bombardat de forţele ruse anul trecut. El a spus că Rusia ar fi suferit de atunci şi până astăzi o „înfrângere completă pe plan diplomatic” şi că Georgia rămâne pe calea aderării la NATO şi întăririi legăturilor cu Uniunea Europeană.

Noul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen s-a pronunţat pentru trimiterea mai multor militari în Afganistan. Vorbind astăzi la Kabul, Rasmussen a mai spus că misiunea dificilă a dezvoltării societăţii afgane şi a asigurării securităţii a fost subestimată de comunitatea internaţională, dar că unele lecţii au fost învăţate. În ultimele două zile în Afganistan au murit şapte militari străini, patru americani şi trei din alte ţări ale NATO.

Economia Rusiei va trece printr-o situaţie foarte dificilă anul acesta şi anul viitor, a spus şeful misiunii Fondului Monetar Internaţinal la Moscova Poul Thomsen. Într-o înregistrare video postată pe un site afiliat la FMI, Thomsen a spus că Fondul se aşteaptă la o contractare economiei ruseşti cu 6,5 la sută anul acesta, ceea ce e o răsturnare substanţială a situaţiei, avînd în vedere că anul trecut Rusia avut o creştere economică de 5,5 la sută. Între cauzele acestei situaţii Thomsen a numit scăderea preţului la petrol şi ieşirile de capital din Rusia.

Majoritatea posturilor de televiziune din Moldova i-au prezentat tendenţios şi inechitabil pe actorii politici de la Chişinău, ceea ce a făcut ca procesul electoral de la 29 iulie să nu fie unul total liber şi în deplină cunoştinţă de cauză în ce-i priveşte pe alegători – este principala concluzie a ultimului raport de monitorizare a felului cum au acoperit televiziunile campania electorală din Moldova, elaborat de Asociaţia Presei Electronice.

Guvernul albanez spune că va investiga afirmaţiile despre răpirea a sute de etnici sârbi din Kosovo de către gherilele kosovare, care i-ar fi transportat în Albania pentru prelevarea de organe. Ministrul Justiţiei, Enkeiled Alibeaj a spus că autorităţile „sunt deschise tuturor cererilor pentru a deschide o anchetă”. Oficialul albanez a făcut declaraţia după o întâlnire cu Dick Marty, un oficial al Consiliului Europei responsabil cu apărarea drepturilor omului. Marty a călătorit la Tirana după discuţii avute la Belgrad şi Priştina pe tema suspiciunilor că aproximativ 500 de sârbi au fost ucişi pentru a le fi prelevate organele în timpul conflictului din Kosovo din 1998-1999. Serbia a deschis o anchetă proprie după semnalarea unor astfel de cazuri într-un raport publicat anul trecut de procurorul şef al Tribunalului ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie, Carla Del Ponte.

Fostul şef al companiei care administrează aeroportul internaţional din Beijing a fost executat după ce fusese condamnat la moarte pentru corupţie. Presa de stat din China relatează că Li Peiying a fost găsit vinovat în luna februarie că a acceptat o mită de aproape 4 milioaen de doalari şi că a a deturnat timp de 14 ani fonduri publice în valoare de 12 milioane de dolari.

Cele patru partide necomuniste care au intrat în Parlamentul de la Chişinău vor face publice rezultatele negocierilor pe care le poartă pentru formarea unei coaliţii după ce Curtea Constituţională va valida alegerile anticipate de la 29 iulie, a declarat pentru Info-Prim Neo, Serafim Urecheanu, liderul Aliantei „Moldova Noastră”. Urecheanu a făcut cunoscut că liderii celor patru partide au avut întrevederi cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi al Fondului Monetar Internaţional. Acum două zile, Mihai Ghimpu liderul Partidului Liberal a spus că formula viitoarei coaliții de guvernare a fost negociată în proporţie de 99 la sută.

Partidul Comuniştilor ar putea să acorde opt voturi pentru ca oponenţii lor politici să acumuleze cele 61 de voturi necesare alegerii preşedintelui Republicii Moldova în anumite conditii, iar una dintre ele este ca această candidatură „sa fie acceptată de toti deputaţii", a declarat deputatul communist Vlad Ţurcanu, citat de agenţia Novosti Moldova. Decizia definitivă va fi luată însă numai după finalizarea negocierilor dintre partidele necomuniste. Un alt deputat comunist, Mark Tkaciuk, este citat de „Ştirea Zilei” cu declaraţia că cele opt persoane care ar putea vota cu necomuniştii urmează să fie decise la şedinţa Comitetului Central al comuniştilor peste două săptămîmni.

Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea înaintată de Alianţa "Moldova Noastră" şi Partidul Liberal cu privire la anularea deciziei Comisiei Electorale Centrale de repartizare a mandatelor parlamentare, calificînd această solicitare drept neîntemeiată. Colegiul de contencios administrativ al Curţii Supreme a aprobat decizia de ieri a Curţii de Apel, care a refuzat să dezbată cererea celor două partide, spunînd că nu are competenţa de a examina astfel de cauze.

Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa din Congresul american a a organizat o audiere pe tema perspectivelor relaţiei dintre Statele Unite şi Moldova în urma rezultatului alegerilor anticipate de la 29 iulie. Printre participanţii la discutie s-a numărat şi Louis O’Neill, fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău, care a pledat pentru reconciliere, cooperare şi reforme. Într-un interviu acordat „Europei Libere” O’Neill a avertizat împotriva prelungirii prea mult a negocierilor pentru formarea noului cabinet: „N-as vrea sa vad convorbiri fără sfârşit despre formarea coaliţiei de guvern. Şi ar fi foarte rău pentru Moldova dacă politici(enii) acuma s-ar pregăti numai pentru încă noi alegeri anticipate. Moldova are nevoie de un guvern, de reconciliere acum, de colaborare şi de reformă”.

La deschiderea lucrărilor primei ediţii a Congresului Jurnaliştilor Români de Pretutindeni de la Turnu Severin, președintele României, Traian Băsescu a lăudat curajul presei din R. Moldova. Traian Băsescu a spus: “Trebuie să fac o remarcă legată de presa din Republica Moldova, care înteleg ca este bine reprezentată aici şi căreia ţin să-i multumesc că, prin curaj şi profesionalism, ne-a ţinut la curent pe noi toţi, nu numai pe cetăţenii români, dar şi pe europeni şi toată lumea democratică, cu evenimentele care s-au petrecut la Chişinău, după prima rundă de alegeri. (…). Datorită presei, printre altele, s-au putut afla şi adevărurile crunte ale unui regim care nu mai respecta chiar libertatea de exprimare, a unui regim care a recurs la provocări pentru a crea atmosfera necesară sa utilizeze instituţiile de forţă ale statului. A fost o lectie pe care presa din Republica Moldova a dat-o - cred eu - foarte multor jurnalişti, o lectie de curaj, de profesionalism şi de capacitate de a pune realităţile deasupra chiar a propriei siguranţe”.
Sub genericul "Limbaj - Mesaj - Libertate", circa 100 de reprezentanti ai organismelor de presa românească din această ţară şi din statele învecinatate ei vor discuta la Congresul de la Turnu Severin căile de a asigura o vizibilitate sporită a presei româneşti din jurul graniţelor României.

Un tribunal de la Moscova a respins cererea familiei jurnalistei Anna Politkovskaya de a opri rejudecarea a trei bărbaţi acuzaţi de complicitate la asasinarea ei. Familia a solicitat reîntoarcerea cazului la procuratură şi declanşarea unei anchete care să afle cine a ordonat uciderea ziaristei. Anna Politkovskaya, jurnalistă de investigaţie şi critic ferven al Kremlinului, a fost împuşcată în cap în faţa apartamentului ei de la Moscova în octombrie 2006. Se bănuieşte că oficialităţi ale regimului Putin ar fi implicate în acest asasinat.

Preşedintele american Barak Obama a spus că e posibil ca Statele Unite să întrevadă sfîrşitul crizei economice. Şeful adminsitraţiei de la Washington a adăugat că planul de salvare în valoare de 878 de milarde de dolari şi alte măsuri de urgenţă adoptate au oprit căderea liberă a economiei şi creşterea masivă a ratei şomajului. Analiştii vorebsc despre posibilitatea ca această rată să crească totuşi la un nivel record în ultimii 26 de ani de 9,6 la sută. Obama a spus că vina pentru criză aparţine administraţiei precedente de la Washington, condusă de George W Bush.

Amnesty International a dat publicităţii un raport în care se spune că 30 de mii de oameni nu se pot întoarce încă la casele lor la un an de la războiul dintre Rusia şi Georgia din 2008, din cauza climatului de insecuritate şi a tensiunii din regiune. Astăzi se împlineşte un an de la declanşarea conflictului armat din Osetia de Sud.

În comisia bipartizană Helsinki din Congresul american au avut loc audieri legate de alegerile anticipate din Moldova si perspectivele relatiilor americano-moldovene.
Printre participanţii la discutie s-a numărat şi Louis O’Neill, fostul şef al misiunii OSCE la Chisinău, care a pledat pentru reconciliere, cooperare şi reforme. O’Neill a avertizat totodată împotriva prelungirii negocierilor politice în vederea formării unui guveren. Louis O’Neill a sugerat că în acest moment, Statele Unite ar putea sprijini Moldova în primul rând acordând importanţă acestei ţări. El a pledat totodată pentru susţinerea financiară a Moldovei, prin programul Provocării Mileniului, pentru că reformele „au nevoie de bani”. Consolidarea socieţătii civile si a partidelor este o prioritate, în opinia lui O’Neill, potrivit căruia cea mai importantă reformă este cea a sistemului judiciar, fiindcă: „... fără într-adevăr un sistem de echilibrare a puterilor... nimic nu poate să fie”.

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a trimis la Curtea Constituţională raportul său privind alegerile de la 29 iulie, iar Curtea va examina rezultatele scrutinului într-o şedinţă programată pentru 14 august. Potrivit serviciului de presă al Curţii Constituţionale, în cadrul şedinţei vor fi audiaţi reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale, observatori internaţionali şi reprezentanţi ai partidelor care au intrat în noul Parlament.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune de la Bucureşti, preşedintele român Traian Băsescu a spus din nou că România este cel mai puternic susţinător al republicii Moldova. „Este un element de politică externă solid, dar trebuie să avem un partener la Chişinău pe care să-l sprijinim", a spus şeful statului roman, adăugînd că există o şansă ca forţele democratice să ajungă la putere în Moldova.

Premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan a anunţat că Ankara va începe lucrări de explorare pentru construcţia conductei ruseşti de gaze South Stream. Erdogan a făcut anunţul după întâlnirea avută astăzi la Ankara cu premierul Rusiei, Vladimir Putin. Noua conductă ar urma să treacă prin apele turceşti din Marea Neagră, ocolind apele ucrainiene, şi va merge apoi prin Bulgaria şi alte ţări balcanice spre Italia. Analiştii spun că Rusia încearcă astfel să-şi menţină poziţia dominantă pe piaţa energiei din UE, fără a mai depinde de ţări de tranzit cu care a avut probleme în trecut, ca Ucraina.

Lituania se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Centrale lituaniene, economia ţării ar urma să se contracte anul acesta cu peste 19% - cea mai mare scădere din 1992, când Lituania suferea de pe urma prăbuşirii industriei moştenită din epoca sovietică. Letonia vecină ar urma să aibă anul acesta o creştere economică negativă de 18%, iar Estonia de peste 15%.
Până acum, dintre cele trei ţări baltice numai Letonia a cerut credite de urgenţă, dar oficialii lituanieni au sugerat astăzi că ţara lor s-ar putea împrumuta şi ea de la FMI şi de la UE.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a promis sprijin american sporit pentru guvernul interimar al Somaliei împotriva unor militanţi islamici despre care se crede că au legături cu reţeua teroristă Al Qaeda. Vorbind la Nairobi, doamna Clinton a avertizat un alt stat din estul Africii, Eritreea, că va avea de suportat sancţiuni dacă îi mai ajută pe extremiştii din Somalia. Tot la Nairobi, doamna Clinton a adus un omagiu celor 200 de persoane ucise în atacurile teroriste din 1998 asupra ambasadelor americane din Kenia şi Tanzania.

În Irak o adolescentă a fost condamnată astăzi la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru o tentativă de atac terorist sinucigaş. Rania Ibrahim a fost arestată în urmă cu un an, pe când avea 15 ani, într-o piaţa aglomerată din oraşul Bakuba, înainte de a detona cele 20 de kilograme de explozivi ascunse în îmbrăcăminte. Rania a spus mereu la proces că ar fi fost silită de persoane străine să ducă la capăt un atentat.

Uniunea Europeană a anunţat că nu va trimite telegramă de felicitare preşedintelui reales al Iranului, Mahmud Ahmadinejad, care şi-a început ieri oficial al doilea mandat. Decizia celor 27 de ţări europene este un răspuns la reprimarea brutală a protestelor ţinute de opoziţia iraniană după alegerile de la 12 iunie, câştigate de Ahmadinejad.

Aproximativ 2000 de muncitori de la cel mai mare constructor de automobile ruseşti, AvtoVaz, au cerut guvernului rus să naţionalizeze compania, care are în ultima vreme pierderi grele şi ar putea trece la concedieri. Angajaţii AvtoVaz, care au demonstrat astăzi în orşul Togliatti, au cerut şi demiterea conducerii firmei. AvtoVaz, proprietatea grupului francez Renault şi a statului rus, neagă că ar avea de gând să reducă locuri de muncă pe scară largă. Dar de la 1 septembrie uzina ar urma să treacă la program de muncă de numai 20 de ore pe săptămână, reducînd proporţional salariile.