Cel puţin 19 persoane au murit în urma scufundării unei ambarcaţiuni în lacul Ohrida, din sud-vestul Macedoniei. Aproximativ 50 de pasageri au fost salvaţi de la înec. Martori oculari spun că vasul „Ilinden” s-a scufundat în mai puţin de un minut, la aproximativ 200 de metri de ţărm şi că s-ar fi rupt în două.
Nu este limpede câte persoane se aflau la bord, dar se ştie că marea majoritate erau turişti bulgari care urmau să viziteze o mănăstire.

Poliţia macedoneană a trimis la faţa locului scafandri. Un oficial citat de agenţiile de presă a spus că se teme că s-au înecat „mulţi oameni”.

Lacul Ohrida şi oraşul istoric cu acelaşi nume sunt principalele atracţii turistice ale Macedoniei.

Ministrul de externe al Sloveniei a spus că ţara sa şi Croaţia vecină s-au apropiat de o înţelegere în disputa teritorială care întârzie aderarea croaţilor la Uniunea Europeană. Samuel Zbogar a spus că discuţiile sloveno-croate intense din ultima vreme au dus la încălzirea relaţiilor bilaterale, dar a adăugat că mai trebuie făcute multe eforturi. Ministrul sloven, a cărui ţară este deja membră în Uniune, a spus că Croaţia ar putea încheia negocierile de aderare la mijlocul anului viitor. Negocierile au fost „îngheţate” în luna iunie. Disputa are ca obiect un golf de la Marea Adriatică, aflat sub jurisdicţia Croaţiei, Sloveniei şi Italiei.

Franţa a calificat drept „o mare greşeală” bombardamentul american din Afganistan în urma căruia ar fi murit vineri zeci de civili în timp ce extrăgeau benzină din două cisterne furate de Talibani. Vorbind la Stockholm, pe marginea unui întâlniri neformale a miniştrilor de externe din UE, şeful diplomaţiei franceze Bernard Kouchner a spus că incidentul demonstrează „cruzimea războiului” şi că trebuie investigat de îndată.

Astăzi, oficiali afgani au anunţat că un jurnalist american de la „New York Times” care vizita locului tragediei a fost răpit împreună cu translatorul său. Oficialii locali au pus răpirea pe seama miliţiilor Taliban.

Guvernul Chinei i-a demis pe şeful de partid şi pe şeful poliţiei din oraşul Urumqi, unde au avut loc noi confruntări între uiguri, care sunt majoritari în regiune, şi chinezii din etnia han, predominantă în China. Agenţia oficială de ştiri a Chinei nu a explicat demiterea liderului comunist local. El a condus însă oraşul în timpul ciocnrilor interetnice din luna iunie, soldate cu aproape 200 de morţi.
Violenţele de săptămâna aceasta, soldate cu cinci victime, au fost declanşate de un val de atacuri misterioase cu siringi împotriva chinezilor de etnie han.

Ministerul de externe al Rusiei a avertizat Georgia că riscă un nou război dacă nu pune capăt blocadei maritime a regiunii separatiste Abhazia, pe care Moscova o consideră stat independent. Rusia susţine că navele georgiene participante la blocadă se află în ape internaţionale, neutre, ale Mării Negre, încălcînd astfel convenţiile internaţionale. Abhazii spun că anul acesta Georgia a oprit 23 de nave în largul coastelor Abhaziei. Georgia susţine că vasele respective ar fi intrat în zonă în mod ilegal.

Învinsul alegerilor prezidenţiale din Iran Mirhossein Mousavi a chemat astăzi la reluarea protestelor începute în iunie după realegerea în fruntea statului a preşedintelui Mahmud Ahmadinejad. Pe pagina sa de internet, Mousavi contestă din nou alegerile din iunie şi spune că opoziţia nu-şi poate atinge scopul decât prin organizarea de proteste publice.

Declaraţia apare la puţine zile după ce parlamentul iranian a aprobat marea majoritate a membrilor noului guvern, propus de preşedintele Ahmadinejad.

În Serbia poliţia a arestat cinci persoane în legătură cu explozia de joi de la fabrica de muniţii Uzice, soldată cu moartea a şapte muncitori şi rănirea altor 14. Ministrul de interne al Serbiei Ivica Dacic a spus că au fost reţinuţi cinci muncitori ai fabricii, suspectaţi că ar fi pus în pericol vieţi omeneşti nerespectînd normele de protecţia muncii.

Agenţia Reuter a informat că miniştrii de finanţe din grupul G20 s-au pus de acord la Londra asupra continuării politicii „stimulilor economici”. Reuter scrie că ţările participante nu au ajuns însă la un consens în privinţa limitării „bonusurilor” sau „premiilor” pe care le acordă băncile unor manageri de vârf, adesea în schimbul unor afaceri riscante.

Ţările G20, care au economiile cele mai mari şi mai dinamice din lume, au hotărât la Londra să prelungească măsurile fiscale extraordinare luate după declanşarea crizei globale, până ce vor fi sigure că criza a luat sfârşit.

Turcia a criticat ţările europene care se opun intrării ei în Uniunea Europeană. Aflat în vizită în Suedia, care deţine preşedinţia UE, ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a atras atenţia că „vocile negative” care se tot aud din partea unor ţări din Uniune împiedică reformele turceşti şi „seamănă îndoieli” în rândul cetăţenilor turci.

Într-un articol apărut într-un ziar suedez, şeful diplomaţiei turce a mai scris că în ţara sa are loc în prezent „o revoluţie tăcută”, dar ea ar putea fi pusă în pericol de politica unor ţări din vestul Europei.

Franţa şi Germania sunt ţările care au spus mereu că ar dori ca Turciei să i se ofere un fel de parteneriat cu Uniunea Europeană, în locul aderării propriu-zise. Negocierile de aderare cu Turcia au început în 2005, dar bat pasul pe loc.

Cel puţin zece persoane au murit astăzi în lacul Ohrida din sud-vestul Macedoniei, după ce ambarcaţiunea în care se aflau s-a scufundat. Potrivit poliţiei macedonene, majoritatea celor 50 de persoane aflate la bord erau turişti din Bulgaria. Cauza scufundării ambarcaţiunii „Iliden”, la 200 de metri de ţărmul lacului Ohrida, nu este cunoscută deocamdată.

Armata pakistaneză a informat că a ucis astăzi cel puţin 43 de militanţi islamişti şi le-a distrus cartierul general, într-o zonă de la graniţa cu Afganistanul.
Un oficial din domeniul securităţii a spus că armata pakistaneză a atacat cu elicoptere, trupe speciale şi unităţi de artilerie poziţiile insurgenţilor din aşa-numita „Armata Islamului”, în valea Tirrah.

Comuniştii şi Alianţa pentru Integrare Europeană nu s-au întâlnit nici ieri în parlament. Ambele formaţiuni sunt în aşteptarea deciziei Curţii Constituţionale privind alegerea liberalului Mihai Ghimpu în funcţia de spicher, săptămâna trecută. Comuniştii au spus că alegerea ar fi contrară regulamentului Parlamentului şi Constituţiei Republicii Moldova.

Cei 48 de deputaţi PCRM s-au reunit ieri într-o şedinţă cu uşile închise. Ei au format fracţiunea parlamentară, condusă de Maria Postoico şi şi-au exprimat opinia că legislativul s-ar putea întâlni în plen peste o săptămână.

Preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a spus că şansele ţinerii unor noi alegeri anticipate sunt acum de „50 la 50”. Lupu a făcut această apreciere vineri, după o reuniune a liderilor celor patru partide din Alianţa pentru Integrare Europeană. Participanţii au spus că sunt gata să discute cu comuniştii despre o soluţie de compromis care să prevină prelungirea actualei crize politice.

Vladimir Voronin s-a apărat de criticile că ar fi împărţit distincţii de stat cu prea mare generozitate în calitate de şef al statului. Vorbind vineri la o sărbătoare a vameşilor, Voronin a spus că pe parcursul preşedinţiilor anterioare s-au acordat anual mai multe ordine şi decoraţii pe an decât în fiecare din cei opt ani de când este el preşedinte.

Politicienii necomunişti de la Chişinău i-au reproşat în trecut lui Voronin că a înmânat prea multe decoraţii, inclusiv unor oameni care în opinia opoziţiei nu le meritau.

Casa Albă s-a declarat îngrijorată de incidentul petrecut vineri în Afganistan, de unde se relatează că zeci de civili ar fi fost omorâţi într-un bombardament NATO. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Robert Gibbs a spus că regretă eventualele decese civile în acţiunea petrecută în provincia Kunduz din nordul Afganistanului. Alianţa Nord-Atlantică a promis să investigheze incidentul.

Oficialii locali spun că avioanele americane au bombardat cisterne cu benzină de avion furate de Talibani, în timp ce zeci de săteni încercau să extragă din ele combustibili. Forţele NATO spun că atacarea cisternelor a fost necesară pentru că insurgenţii folosesc benzina pentru atacuri teroriste.

Preşedintele Venzuelei Hugo Chavez a sosit la Teheran, unde va purta discuţii cu aliaţii săi din guvernului Iranului. Agenţiile de presă scriu că imediat după sosire, Chavez, cunoscut pentru concepţiile sale anti-americane, a lăudat Iranul pentru că ar sfida „puterile occidentale”.

Între timp, în mai multe ţări din America Latină, inclusiv în Venzuela, au avut loc marşuri de protest împotriva lui Hugo Chavez. Participanţii se declară nemulţumiţi mai ales de stilul tot mai autoritar în care Chavez conduce Venezuela.

La Urumqi, în vestul Chinei, mii de militari patrulează pe străzile oraşului după mai multe zile de ciocniri interetnice între musulmanii uiguri, care sunt acolo majoritari, şi chinezii din etnia han, predominantă în China. Soldaţii sunt sprijiniţi de tancuri şi au ridicat bariere de metal.

Ciocnirile soldate săptâmîna aceasta cu cinci morţi au fost provocate de un val de atacuri cu siringi asupra chinezilor han, care spun că de vină sunt uigurii.
În urmă cu două luni, la Urumqi au avut loc confruntări interetnice şi mai sângeroase, soldate cu aproape 200 de morţi.

Miniştrii de finanţe din grupul G20 se întâlnesc astăzi la Londra în pregătirea unui summit al celor mai mari şi mai dinamice 20 de economii din lumii.
Reuniunea liderilor celor 20 de state va avea loc la sfârşitul lunii în oraşul Pittsburgh din Statele Unite.

Astăzi la Londra miniştrii de finanţe urmau să discute despre comportamentul băncilor, şi în special despre premiile uriaşe pe care le primesc bancherii. În opinia unor guverne europene, de exemplu a celui francez, aceste recompense enorme încurajează bancherii să-şi asume riscuri nepermise, soldate adesea cu eşecuri pentru care plătesc clienţii băncilor şi chiar economia mondială.

Ministerul român al apărării a informat că doi militari români au fost răniţi ieri în Afganistan, într-un atac cu grenade şi focuri de armă al insurgenţilor.
Potrivit unui comunicat de presă, militarii au suferit răni la picioare şi se află în spital. Starea sănătăţii lor este descrisă drept „bună”. România are în Afganistan peste o mie de militari.

Tot ieri, a fost ucis în Afganistan un membru al contingentului polonez, iar alţi cinci militari polonezi au fost răniţi într-o explozie.

În Statele Unite, rata şomajului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani: 9,7%. Pe de altă parte, există semnale că ritmul concedierilor a început să scadă, ceea ce ar putea fi încă un indiciu că recesiunea economică se apropie de sfârşit.

Şedinţa parlamentului, anunţată de comunişti pentru astăzi 4 septembrie, nu a mai avut loc din lipsă de cvorum. La Parlament au fost astăzi doar cei 48 de deputaţi comunişti. La o şedinţă separată, ei şi-au constituit fracţiunea parlamentară, condusă de Maria Postoico. Lucrările noului parlament sunt blocate în aşteptarea unei decizii a Curţii Constituţionale privind legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu în calitate de spicher, săptămâna trecută. Astăzi, comunistul Ivan Călin, decanul de vârstă al deputaţilor, a spus că parlamentul s-ar putea întâlni în plen peste o săptămână.

Cele patru partide necomuniste din parlament au avut vineri o discuţie despre eventuale negocieri cu partidul comuniştilor. La sfârşitul consultărilor, liderii din Alianţa pentru Integrare Europeană au spus că vor să stea de vorbă cu comuniştii în prezenţa presei, pentru a găsi o soluţie de evitare a perpetuării crizei.. Potrivit Unimedia, liderul Partidului Democrat Marian Lupu a spus astăzi că şansa ţinerii unui nou scrutin este de „50 la 50”.

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse şi-a exprimat speranţa că partidele politice din Republica Moldova vor colabora pentru depăşirea actualei crize politice. Potrivit Infoprim, purtătorul de cuvânt Andrei Nesterenko a spus că “Federatia Rusă se asteapta la constituirea unei alianţe politice stabile, bazata pe compromisuri, care nu va permite alunecarea R. Moldova într-o criza politica sistematică.”

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai a ordonat investigarea uciderii unui număr de civili într-un raid aerian al forţelor Alianţei Nord-Atlantice. Oficiali afgani susţin că avioanele NATO au bombardat două cisterne cu combustibili furate de insurgenţii Talibani, dar au ucis circa 40 de civili care tocmai extrăgeau combusibilul din cisterne. NATO a admis posibilitatea ca în atacul, legitim, asupra unei ţinte inamice, să fi fost omorâţi şi civili.

Ministrul de Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu a declarat că Georgia îl va elibera contra unei amenzi pe căpitanul turc al unui tanc petrolier, condamnat la 24 de ani de închisoare sub acuzaţia de încălcare a embargoul comercial impus de autorităţile georgiene regiunii separatiste Abhazia. Davutoglu este citat de agenţia Reuters cu declaraţia făcută azi la Stockholm că firma Densa, proprietara vasului, este dispusă să achite amenda de 18 mii de dolari. Georgia a interzis comerţul cu regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud după războiul ruso-georgian din august 2008. Tancul petrolier turcesc a fost sechestrat luna trecută în Marea Neagră.