Jurnalistul georgian Vahtang Komakidze a declarat ca este nevoit sa isi paraseasca tara din cauza unor „amenintari agresive” din partea autoritatilor de la Tbilisi impotriva lui si familiei sale. Jurnalistul a cerut azil politic in Elvetia. Komakidze a realizat un film documentar despre regiunea secesionista Osetia de Sud si despre razboiul de anul trecut. El are un studio video, cunoscut in Georgia pentru investigatiile sale reportericesti. Purtatorul de cuvint al ministerului georgian de externe a declarat serviciului georgian al postului nostru de radio ca jurnalistul nu are nici un temei pentru care sa ceara azil politic, dar este dreptul sau sa o faca.

Procuratura militara rusa investigheaza daca intr-adevar unor ofiteri care au fost pedepsiti pentru ca au batut recruti, li s-au acordat bonusuri importante la sfirsitul anului, informeaza serviciul rusesc al postului nostru de radio. Este vorba de cazul de la baza militara de la Kamenka. Potrivit procuraturii militare ruse, bonusurile oferite ofiterilor din districtul Leningad din care face parte si aceasta baza, au fost de aproximativ 7 milioane de ruble.

Ministrul rus al apararii a vizitat saptamina aceasta baza de la Kamenka pentru a examina cazul.

Laureata premiului Nobel pentru Pace, activistia pentru drepturile omului din Iran, Shrin Ebadi a avertizat Natiunile Unite, printr-o scrisoare deschisa adresata Consiliului pentru drepturile omului al ONU, ca actiunile regimului de la Teheran impotriva protestelor opozitiei planificate pentru miine ar putea sa se transforme „intr-o catastrofa” ce ar putea sa puna in pericol pacea si securitatea Iranului, daca nu si pe a intregii regiuni. Ebadi a cerut consiliului sa numeasca cit mai urgent un investigator special pentru Iran.

Pe 15 februarie consiliul urmeaza sa analizeze situatia drepturilor omului in Iran.

Premierul Vlad Filat nu a exclus ca ar putea face remanieri in cabinetul sau, daca nu vor fi vazute rezultate concrete. Declaratia a fost facuta in cadrul sedintei de guvern de astazi si este citata de agentia Info Prim Neo.
Tot in sedinta de guvern de astazi s-a decis scoaterea sirmei ghimpate de la granita dintre Moldova cu Romania.

In cursul zilei, presedintele interimar Mihai Ghimpu, speaker al parlamentului, a avut o intrevedere cu presedintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio. Potrivit serviciului de presa al presedintiei, acesta a preluat propunerile avansate de expertii moldoveni pentru modificarea constitutiei, urmind sa se pronunte asupra lor pina la sfirsitul lunii.

La Procuratura au continuat audierile legate de evenimentele din 7 aprilie. Au fost audiati ca martori, Sergiu Banari consilier municipal la Balti, scriitorul Nicolae Dabija si ministrul justitiei Alexandru Tanase. Potrivit agentiilor de presa de la Chisinau, domnul Banari a spus ca violentele declansate pe 7 aprilie au fost organizate de forte bine pregatite pentru astfel de actiuni si ca el ar fi chemat oamenii la proteste pasnice.

Scriitorul Nicolae Dabija a declarat presei ca intreaga actiune din 7 aprilie a fost pusa la cale de fostul presedinte Vladimir Voronin pentru a discredita si scoate in afara legii partidele de opozitie.

Ministrul justitiei Alexandru Tanase a declarat ca actiunile din 7 aprilie ar fi avut 2 faze – prima a protestelor pasnice generate de fraudarea alegerilor, iar in cea de-a doua „protestele pasnice au fost preluate de reprezentantii lumii interlope, ghidati de catre reprezentanti ai guvernarii de atunci”.

In acest dosar printre martorii care au fost audiati se numara si fostul presedinte Vladimir Voronin, deputatul comunist Mark Tkaciuc, liderul Partidului Moldova Unita Vladimir Turcan, fostul director SIS Artur Resetnicov.

Mitropolitul Moldovei Vladimir a anuntat, citat de site-ul Sirea Zilei, ca de la 1 septembrie, in scolile din Republica Moldova va fi studiata religia. Potrivit sursei citate, ar fi avut loc discutii pe aceasta tema intre mitropolitul Moldovei si premierul Filat.

Alianta Nord Atlantica va acorda Moldovei 3 milioane si jumatate de euro pentru distrugerea pesticidelor inutilizabile ramase pe teritoriul Moldovei. Proiectul a fost inceput in 2004 .

Potrivit PROTV Chisinau, deputatul comunist Grigore Petrenco ar fi fost ieri la Bucuresti unde ar fi sustinut ca amplasarea unor elemente ale scutului anti racheta american pe teritoriul Romaniei ar reprezenta un pericol pentru Republica Moldova si ar ingreuna solutionarea problemei transnistrene. Anterior presedintele comunistilor moldoveni Vladimir Voronin declarase, la ultima sa intilnire cu activul de partid, ca aceasta evolutie ar transforma, practic Moldova, „ intr-o zona de front”.

Ieri ambasadorul american la Chisinau a cautat sa domoleasca astfel de temeri explicind ca este vorba de un sistem defensiv si nu ofensiv, si deci nu este indreptat impotriva nimanui.

Victor Ianucovici cel care a obtinut, potrivit Comisiei electorale de la Kiev, cele mai multe voturi in turul al doilea al alegerilor prezidentiale de duminica, i-a cerut inca o data contracandidatei sale, premierul Iulia Timosenco, sa isi accepte infrangerea si sa demisioneze, pentru a evita, ceea ce Ianucovici sustine a fi „o noua criza politica”. Partidul Iuliei Timosenco a anuntat ca va contesta in instanta rezultatul scrutinului in mai multe regiuni, considerind ca alegerile au fost fraudate.

In Grecia a avut loc astazi greva generala a angajatilor din sectorul public in semn de protest fata de masurile de austeritate impuse de guvernul socialist al lui George Papandreu. Peste 350 de zboruri interne si internationale au fost anulate, iar la Atena mii de functionari publici au iesit pe strazi, blocind centrul capitalei.

Guvernul de la Atena se afla sub presiunea Uniunii Europene sa diminueze deficitul bugetar care este cel mai mare din zona Euro. Planul guvernului prevede ridicarea virstei de pensionare de la 61 de ani la 63, inghetarea salariilor si a angajarilor in sectorul public si diminuarea cu 10 la suta a bonusurilor anuale.

Aflat la Paris, premierul Papandreu a declarat ca nu va ceda presiunilor strazii. Sindicatele din sectorul public si cel particular au anuntat proteste comune pentru 24 februarie. Miine liderii Uniunii Europene se intilnesc pentru a discuta situatia economica a Greciei.

O avalansa puternica a facut cel putin 165 de victime in Afganistan, iar ministrul afgan pentru situatii de urgenta a declarat ca este unul din cele mai mari dezastre naturale din ultimii ani. Autoritatile au anuntat ca au evacuat sute de persoane din zona afectata din trecatoarea Salang, din muntii Hindukus.

Iranul a anuntat ca interzice mediilor de informare straine sa relateze despre ceremoniile de miine, cind se aniverseaza revolutia islamica din 1979. Opozitia anuntase organizarea unor masive proteste anti-guvernamentale. Seful politiei iraniene a anuntat ca au fost arestati mai multi lideri si activisti ai opozitiei pentru a se evita confruntari.

Presedintele Statelor Unite Barack Obama a spus ca in citeva saptamini, comunitatea internationala ar putea cadea de acord asupra impunerii unor noi sactiuni impotriva regimului de la Teheran din cauza lipsei de colaborare in dosarul nuclear iranian. Declaratia presedintelui american vine dupa ce mediile oficiale de la Teheran au anuntat ca Teheranul a inceput procesul de imbogatire a uraniului cu 20 la suta pentru a fi folosit la un reactor nuclear medical.

Rusia a anuntat ca impunerea de sanctiuni impotriva Iranului acum este „relevanta” dupa ultimele anunturi facute de Teheran in legatura cu programul sau nuclear. Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov a spus ca se lucreaza la noi sanctiuni, dar ca nu ele ar fi solutia crizei iraniene. Politicianul rus a acuzat Occidentul ca ar face presiuni asupra Rusiei pentru a accepta impunerea de sanctiuni Teheranului.

Ministrul energiei din Irak a anuntat ca bombardarea unei conducte de petrol din nordul Bagdadului, a determinat reducerea productiei la jumatate. Potrivita agentiei Associated Press nu au fost semnalate victime.

Guvernul de la Londra a fost obligat de o decizie judecatoreasca sa desecretizeze documentele referitoare la cazul cetateanului britanic Binyam Mohamed, fost detinut de la Guantanamo Bay. Documentele probeaza ca acesta a fost supus unor tratamente degradante, crude si inumane cit a fost in arestul fortelor americane. Mohamed a fost eliberat anul trecut de la Guantanamo, fara ca impotriva sa se fi adusa vreo invinuire.

Un purtator de cuvint al Secretarului general al NATO a declarat ca Alianta nu are obiectii fata de intentia Frantei de a vinde Rusiei nave de razboi. Purtatorul de cuvint al NATO a spus ca alianta nu considera Rusia o amenintare si ca Secretarul general al NATO spera chiar ca Rusia nu considera Alianta drept o amenintare. Declaratia survine dupa ce Kremlinul a acuzat NATO ca face eforturi pentru a-i submina suveranitatea. Purtatorul de cuvint al NATO a spus ca Secretarul general aliantei este constient de ingrijorarea exprimata fata de aceasta tranzactie de catre unele tari NATO vecine cu Rusia.

Experţii Comisiei prezidenţiale pentru revizuirea Constituţiei propun eliminarea denumirii de „limbă moldovenească” din legea fundamentală. Ca variante de lucru se propune ori precizarea că „limba de stat este fixată prin legea organică” sau „limba română este limba de stat”.
La şedinţa de marţi a comisiei s-a propus, de asemenea modificarea organizării administrativ-teritoriale, trecerea la sistemul comune, oraşe, regiuni.
Prezent la şendinţă, preşedintele Mihai Ghimpu a propus și ca dreptul de vot să fie acordat de la 16 ani, nu de la 18 cum este acum.

Partidul Iuliei Timoşenco se pregăteşte, se pare, să conteste alegerile prezidentiale de duminică, câştigate la o diferenţă mică dar clară de liderul opoziţiei, Victor Ianucovici. Vice-preşedinta partidului a declarat că se va cere renumărarea voturilor în circa 1.000 de circumscriptii din totalul de 30 de mii. Se pare că partidul Iuliei Timoşenco nu va contesta corectitudinea alegerilor, apreciate drept oneste de observatorii internaţionali, ci corectitudinea procesului de numărare a voturilor. Până acum, Iulia Timoşenco nu a făcut nici o declaraţie oficială.
Între timp, la Kiev creşte numărul sprijinitorilor lui Ianukovici care cer Comisiei electorale centrale să declare victoria liderului opoziţiei – relatează BBC.

Liderul opoziţiei din Belarus, Alyaksandr Milinkevich, s-a declarat dezamăgit de rezultatul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, dar s-a arătat convins că prefacerile democratice în fostul spaţiu sovietic vor continua.
Într-un interviu acordat Departamentului belarus al postului nostru de radio, Milinkevich a spus că după Revoluţia Portocalie, Ucraina a avut ocazia de a se constitui „într-o alternativă democratică” printre statele post-sovietice, dar a ratat această şansă. El a adăugat însă că în fostele republici sovietice se asistă doar la un moment de respiro în drumul spre democraţie care, a spus Milinkevich, va continua.

Casa Albă a respins drept total false speculaţiile că încheierea negocierilor cu Rusia privind un nou acord de reducere a armelor nucleare ar fi împiedicată de disputa privind planul american de amplasare în Europa a unui sistem defensiv anti-rachetă.
La Moscova însă, Casa Albă este contrazisă de generalul Nikolai Makarov, negociatorul sef al Rusiei pe problemele reducerii arsenalelor nucleare, care a afirmat că scutul este obstacolul care ţine în loc tratativele.

Ministerul român al afacerilor externe a făcut precizări privind participarea României la scutul anti-rachetă american. Într-un comunicat de presă, MAE spune printre altele că în România ar urma să fie amplasate numai rachete interceptoare terestre, nu şi instalaţii radar, care vor fi găzduite de alte state. În comunicat de mai spune că Statele Unite nu vor amplasa rachete interceptoare pe nave din Marea Neagră, întrucât o asemenea desfăşurare ar fi dificilă din cauza unei convenţii internaţionale datînd din 1936.
România a anunţat săptămâna trecută că acceptă participarea la proiectul american, despre care preşedintele Traian Băsescu a subliniat că nu este îndreptat împotriva Rusiei.

La Chişinău, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova a spus, marţi, că planul amplasării elementelor unui scut antirachetă în România va spori securitatea în regiune.
Răspunzînd unei întrebări a Europei Libere la o conferinţă de presă, ambasadorul Asif J. Chaudhry a spus că scutul va fi strict defensiv şi că nu va avea vreun efect nedorit asupra Republicii Moldova.

Marius Lazurca a primit avizul Parlamentului de la Bucureşti pentru a deveni ambasador al României în Republica Moldova. Audiat în comisiile de politică externă din Camera Deputaţilor şi Senat, Lazurca a spus, printre altele, că va promova „unificarea spaţiului mediatic” de limbă română şi crearea unei bănci de investiţii româno-moldovene, cu finanţare europeană.
Autorităţile de la Chişinău nu au numit încă nici un candidat pentru ambasada Moldovei la Bucureşti.