Premierul polonez Donald Tusk a criticat represaliile împotriva minorităţii poloneze din Republica Belarus. Tusk a spus că tratamentul aplicat polonezilor de către autiorităţile beloruse reprezintă „un element scandaloas şi nejustificat de represiune şi intimidare”. Aflat la Varşovia, ministrul belorus de externe Syarhey Martynau a dezminţit că Minskul ar fi violat drepturile minorităţii poloneze şi a spus că această impresie ar fi fost creată de divergenţele din sânul comunităţii poloneze însăşi. Vizita lui Martynau are loc pe fondul tensiunilor provocate după ce o organizaţie culturală a polonezilor din Republica Belarus a rămas fără sediu.

Preşedintele Armeniei Serzh Sarkisian a trimis Parlamentului protocoalele menite să repare relaţia ostilă cu Turcia. Dar Sarkisian a spus că parlamentul armean va ratifica acordurile pentru normalizarea relaţiilor doar după cel turc. Armenia şi Turcia au căzut de acord în 2009 să stabilească legături diplomatice şi să deschidă graniţa comună în timp de două luni după aprobarea celor două parlamente. Înţelegerea are scopul să repare relaţia ostilă care se menţine de un secol, în urma masacrării armanilor de către forţele otomane în perioada primului război mondial.

Serghei Bagapş, liderul republicii separatiste georgiene Abhazia, a fost inaugurat astăzi pentru cel de-al doilea mandat în cadrul unei ceremonii descrisă de autorităţile de la Tbilisi drept „o parodie”. După depunerea jurământului, Bagapş a mulţumit Rusiei pentru că a recunoscut independenţa regiunii separatiste în urma războiului ruso-georgian din august 2008. Bagapş a câştigat în mod covârşitor alegerile în Abhazia în decembrie trecut.

Parlamentul din Azerbaijan a aprobat amenamente legislative care prevăd noi restricţii asupra presei. Amendamentele interzic fotografierea, filmarea sau înregistrarea vocii cuiva fără permisiunea persoanei vizate, ceea ce, potrivit organizaţiilor pentru libertatea presei, va împiedica investigaţiile jurnalistice. Amendamentele fuseseră aprobate la un referendum anul trecut. La acelaşi referendum, preşedintele Ilham Aliyev a obţinut dreptul să rămână la conducerea Azerbaijianului pe o perioadă nedefinită.

Comisia pentru cultură din parlamentul din Azerbaijian pregăteşte un proiect o lege pentru de-rusificarea numelor de familie ale cetăţenilor azeri. Serviciul azer al Europei Libere relatează că o comisie a Academiei de Ştiinţe a elaborat în ultima jumătate de an politica de-rusificării aflată la baza iniţiativei legislative.

Preşedintele comisiei parlamentare pentru cultură, Nizami Jafarov a declarat jurnaliştilor că noua politică va face ca toţi noi născuţii să fie trecuţi în acte cu numele de-rusificat, iar pentru toţi ceilalţi de-rusuficarea numelui va fi opţională. Majoritate numelor de familie azere au ternminaţia în "ov" ori "ev" pentru bărbaţi şi "ova" ori "eva" pentru femei, o moştenire din perioada sovietică.

Ministrul adjunct de Externe Andrei Popov a declarat că Republica Moldova nu va ceda Ucrainei dreptul de proprietate asupra terenului pe care trece autostrada Odesa-Reni, în regiunea satului Palanca. Oficialul moldovean a spus că segmental de şosea de 7,7 kilometri si terenul de sub ea va rămâne proprietate a Moldovei, în ciuda acordului de frontieră cu Ucraina ratificat în 2001. Ministrul ucrainean de Externe Petro Poroşenco a declarat ieri în Parlamentul de la Kiev că Ucraina aşteaptă în următoarele 4-5 săptămâni să primească actul de proprietate, aşa cum s-a convenit la recentele negocieri moldo-ucrainene. Prim-vicepreşedintele comisiei de politică externă din Parlamentulu ucrainean, Taras Cernovil a declarat astăzi Europei Libere că în caz contrar Ucraina poate denunţa acordul de frontieră, caz în care Moldova va pierde în favoarea Ucrainei ieşirea la Dunăre, unde a construit terminalul petrolier de la Giurgiuleşti.

Procurorul general Valeriu Zubco a declarat că procurorii îi investigează pe poliţiştii din brigada cu destinaţie specială Fulger bănuiţi de folosirea armelor de foc în noaptea de pe 7 spre 8 aprilie. Zubco a declarat astăzi că poliţiştii sunt învinuiţi de tentativă de omor pentru că ar fi tras cu gloanţe de luptă asupra unei maşini cu două personae, soţ şi soţie, în apropierea clădirii Preşedinţiei. Declaraţiile Procurorului general le contrazic pe cele ale fostelor autorităţi comuniste, care au insistat că în timpul tulburărilor post-electorale de primăvara trecută forţele de ordine nu au folosit armele de foc. Valeriu Zubco nu a explicat de ce abia acum a fost intentat noul dosar penal împotriva poliţiştilor, dar a spus că ar exista un deficit de procurori pentru investigarea mai rapidă a evenimentelor de pe 7 aprilie.

Vântul puternic de noaptea trecută şi chiciura depusă pe liniile electrice au lăsat temporar fără curent aproape 135 de localităţi din Republica Moldova. Departamentul Situaţii Excepţionale spune că au avut de suferit sate din 14 raioane. La Chişinău, copacii prăbuşiţi din cauza chiciurei au rupt 13 linii electrice. Avarierea reţelei termice magistrale a lăsat fără căldură pentru câteva ore noaptea trecută peste 230 de blocuri de locuit din capitală.

Secretarul de Stat în ministerul român de externe, Bogdan Aurescu a declarat că amplasarea elementelor scutului american antirachetă în România nu va avea nici un efect negativ asupra rezolvării problemei transnistrene, în condiţiile în care nu afecteaza nici negocierile ruso-americane privind noul tratat de reducere a arsenalelor nucleare.

Aurescu a declarat agenţiei online hotnews.ro că a discutat pe această temă la telefon cu viceministrul moldovean de externe Andrei Popov. „I-am prezentat elementele principale ale deciziei pe care Romania a luat-o”, a spus oficialul român. Decizia României de a găzdui elemente ale scutului american, din 2015, a fost criticată la Moscova şi de opoziţia comunistă de la Chişinău.

Bustul lui Grigore Vieru a fost dezvelit astăzi pe Aleea Clasicilor din Chişinău, în ajunul împlinirii a 75 de ani de la naşterea regretatului poet. De asemenea, Consiliul municipal Chişinău a aprobat decizia de redenumire a bulevardului Renaşterii în bulevardul Grigore Vieru.

Poetul Grigore Vieru a decedat într-un accident de circulaţie în apropierea Chişinăului în noaptea de 16 ianuarie 2009, când se întorcea de la o manifestare la Cahul dedicată lui Mihai Eminescu.

Preşedintele Comitetului Helsinki Moldova, Ştefan Urâtu a devenit consilier prezidenţial pe probleme politice. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a numit astăzi în această funcţie prin decret prezidenţial. În vârstă de 59 de ani, Ştefan Urâtu s-a aflat în anii 1990 în detenţia regimului de la Tiraspol. Doctor în fizică, el şi-a făcut o carieră de activist pentru drepturile omului. El a fost membru al Partidului Comunistilor pana in 1989, iar ulterior a fost timp de doi ani membru al Frontului Popular Crestin Democrat. In anul 2009, la alegerile parlamentare din 5 aprilie, Stefan Uratu a candidat in calitate de independent.

În Irak, a început campania pentru apropiatele alegeri parlamentare. Un start tensionat din cauza interdicţiei de a candida pentru numeroşi politicieni, acuzaţi de legături cu fostul partid Baath al lui Saddam Hussein. Mulţi irakieni sunniţi, care formau comunitatea dominantă pe timpul lui Saddam, se plâng că ar fi discriminaţi de actualul guvern condus de şiiţi. Iniţial, autorităţile electorale au interzis candidatura a 500 de persoane, dar ulterior au redus lista până la 170.

Forţele de securitate ruse susţin că au omorît cel puţin 20 de insurgenţi într-o ciocnire armată în republica Inguşetia din regiunea nord caucaziană a Federaţiei Ruse. Serviciul Federal de Securitate, FSB, a spus că operaţiunea forţelor ruse a început joi, când un grup de militanţi a fost încercuit în munţii de la graniţa administrativă cu Cecenia. Luptele care mai continuă între forţele federale şi militanţi ar fi cele mai intense din ultimele luni. FSB afirmă că forţele speciale nu au suferit pierderi.

Fostul preşedinte american Bill Clinton a fost externat din spital în urma unei operaţii la inimă. Fostul preşedinte al Comitetului Naţional al Democraţilor, Terry McAuliffe a declarat televiziunii CBS că Bill Clinton a fost operat la un spital din New York. Cardiologul Allan Schwartz a anunţat că fostul preşedinte îşi poate relua activitatea chiar de lunea viitoare. În vârstă de 63 de ani, Bill Clinton s-a internat pentru operaţie după ce simţise dureri în regiunea pieptului.

Secretarul general al NATO l-a felicitat pe Victor Ianucovici pentru victoria în alegerile prezidenţiale de duminică. Anders Fogh Rasmussen spune într-un comunicat de presă că alegerile ucrainene au fost “libere, corecte, democratice şi un exemplu pentru regiune”. El a adăugat că Alianţa Nord Atlantică este hotărâtă să-şi “adâncească parteneriatul strategic cu Ucraina”.

Joi, Ianucovici a fost felicitat de preşedintele american Barack Obama şi câţiva lideri din Uniunea Europeană. Potrivit rezultatelor preliminare, Ianucovici a învins-o duminica trecută pe premierul Iulia Timoşenco la o diferenţă de aproximativ 3,5 la sută din voturi. Timoşenco încă nu şi-a recunoscut înfrângerea.

Un oficial de rang înalt al Naţiunilor Unite a declarat că autorităţile din Coreea de Nord “nu se grăbesc” să revină la negocierile internaţionale pe tema dezarmării, în ciuda eforturilor de a aduce Fenianul înapoi la masa de tratative. Declaraţia a fost făcută de Lynn Pascoe, primul oficial ONU de rang înalt care a vizitat Coreea de Nord după 2004. El a declarat reporterilor la Beijing că a purtat convorbiri „deschise” cu autorităţile de la Fenian pe tema reluării negocierilor şi a sancţiunilor ONU impuse după testul nuclear nord coreean din 2009.

Agenţia Statelor Unite pentru apărarea anti-rachetă a anunţat că a testat o puternică armă cu laser instalată pe un aparat de zbor, care a doborât cu succes o rachetă balistică. Agenţia spune că testul a avut loc joi la o bază navală din California şi că a demonstrat eficacitatea fascicolelor de energie împotriva rachetelor balistice. Laserul a fost instalat pe o versiune modificată a avionul militar de transport, Jumbo Jet 747.

Cei patru tineri din satul Oxentea, raionul Dubasari, retinuti ilegal de catre granicerii transnistreni, au fost eliberati joi seara, informeaza agentia Moldpres. Anterior, premierul Vlad Filat lansase un apel catre tarile membre ale formatului "5+2" sa intervina in eliberarea acestor tineri. Un apel similar fusese formulta de Moldova şi în Comisia Unificata de Control.

Alianţa pentru Integrarea Europeană a respins cererea fracţiunii comuniştilor ca Parlamentul să formuleze o declaraţie de protest faţă de anunţata amplasare în România, până în 2015, a elementelor scutului american anti-rachetă.

Preţurile de consum în luna ianuarie au crescut mai mult decât se aştepta, dar sunt mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat Banca Naţională a Moldovei într-un comunicat de presă care reia datele furnizate de Biroul Național de Statistică. In comunicat se afirmă că preţurile de consum s-au majorat în luna ianuarie 2010 cu 2,8 la sută faţă de ianuarie trecut din cauza scumpirii serviciilor şi produselor nealimentare, în timp ce prețurile la alimente s-au micșorat pe parcursul ultimelor 12 luni cu 0,6 la sută.
Inflația în ultimele 12 luni a înregistrat un procent de 3,6, încadrîndu-se în limitele prognozate de BNM.

Pentru prima dată, în Congresul american va fi introdus un proiect de lege care să impună sancţiuni individuale unor lideri iranieni pentru încălcarea drepturilor omului şi nu legat de programul nuclear al Teheranului.
Proiectul este iniţiat de senatorul independent Joe Lieberman şi de republicanul John McCain, fost candidat la preşedintia Statelor Unite.
Intr-un interviu în exclusivitate acordat postului nostru de radio, Lieberman a precizat că proiectul cere administraţiei să întocmească o lista nominală, cu iranieni acuzaţi de încălcarea drepturilor omului, care vor fi sancţionaţi prin limitarea dreptului de a intra in America sau de a face afaceri sau tranzacţii financiare.
Proiectul, a mai precizat Lieberman, se bucură de sprijin bipartisan (democrat şi republican) şi este gândit şi ca un semn de sprijin şi încurajare pentru protestatarii din aşa-numita Mişcare verde.

Joi, la Teheran, s-au marcat 31 de ani de la revoluţia islamică, ocazie pentru regimul preşedintelui Ahmadinejad să demonstreze, printr-un imens miting in centrul orasului, că se bucură în continuare de sprijinul populaţiei.
S-au semnalat ciocniri sporadice între forţele guvernamentale şi suporterii opoziţiei, ai aşa-numitei Mişcări verzi. Liderul opoziţiei, Mehdi Karrubi şi fostul preşedinte reformator al Iranului, Mohammad Khatami ar fi fost atacaţi de susţinătorii guvernului în timp ce încercau să se alăture protestatarilor.

Fără a aştepta anunţul final al Comisiei electorale centrale din Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite l-au felicitat pe Victor Ianucovici pentru victoria în alegerile prezidentiale. Comisia l-a declarat de miercuri învingător, pentru moment dar anuntul final este aşteptat pe 17 februarie.
Preşedintele Uniunii europene i-a adresat o scrisoare lui Ianucovici în care votul este apreciat drept respectând în mare parte standardele internaţionale. Preşedintele Franţei ca şi cel american au vorbit despre faptul că electoratul din Ucraina şi-a exprimat voinţa, în alegeri libere şi democrate. Barack Obama i-a telefonat lui Ianucovici pentru a-l felicita.

Rusia se aşteaptă la îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina după victoria lui Victor Ianucovici la alegerile prezidenţiale ucrainene duminica trecută. Natalya Timakova, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui rus, a declarat că Dmitri Medvedev „l-a felicitat pe Ianucovici pentru succesul obţinut”. Medvedev ar mai fi spus că Moscova vede un partener în orice alt preşedinte al Ucrainei, cu excepţia fostului preşedinte, Victor Iuşcenco. Potrivit rezultatelor alegerilor, Ianucovici a învins-o în alegeri pe premierul Iulia Timoşenco la o diferenţă mică, de aproximativ 3,5 la sută din voturi. Dar partidul condus de Timoşenco a spus că va contesta rezultatele.

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy spune că ţările din zona euro vor lua „măsuri coordonate” dacă este necesar să ajute Grecia pentru depăşirea deficitului bugetar. Van Rompuy nu a promis limpede ajutoare financiare Greciei şi a insistat că autorităţile de la Atena nici nu le-au cerut. Preşedintele Uniunii Europene a vorbit în marginea reuniunii la nivel înalt a liderilor europeni la Bruxelles, dominată de criza din Grecia. Vorbind înaintea summit-ului, cancelara Germananiei, Angela Merkel a spus că Grecia va primi sprijinul Uniunii Europene atât timp cât respect regulile Uniunii.