Principalul serviciu de informaţii din Ucraina a anunţat arestarea a cinci agenţi ruşi bănuiţi de spionaj, dintre care patru au fost deja expulzaţi. Al cincilea, considerat şeful reţelei, un colonel, se află în arest în Ucraina şi ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare. Autorităţile de la Kiev spun că unii dintre membri reţelei ar fi fost ofiţeri ruşi din Transnistria. Agenţii ruşi sunt bănuiţi că au încercat să intre în posesia unor secrete militare ucrainene în regiunea Odesa.

Victor Ianucovici, candidat la preşedinţia Ucrainei, a spus că dacă iese învingător la turul al doilea al alegerilor, duminica viitoare, prima lui grijă va fi să înlăture guvernul contracandidatei sale, premierul Iulia Timoşenco. Agenţiile de presă notează însă că pentru demiterea guvernului e nevoie de votul parlamentului, unde partidul lui Ianucovici nu are majoritatea. În cazul victoriei candidatului pro-rus, ar fi posibil ca el să încerce să determine organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

O organizaţie rusească pentru drepturile omului şi un disident chinez se numără printre cei nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace. Comitetul Nobel nu face publice numirile, dar cei care propun îşi pot dezvălui candidatul.

Politiciana din Norvegia Erna Solberg a declarat că a înaintat candidatura activistei pentru drepturile omului din Rusia Svetlana Gannushkina şi a organizaţiei ei „Memorial”.

Iar Kwame Anthony Appiah, un profesor universitar de filosofie de la universitatea americană Princeton, a spus că l-a nominalizat pe Liu Xiaobo, disident chinez întemniţat recent.

Câştigătorul va fi anunţat în octombrie.

Până la mijlocul anului curent, Statele Unite vor avea mai mulţi militari în Afganistan decât în Irak. Anunţul a fost făcut într-o comisie din Congresul de la Washington de amiralul Mike Mullen, şeful statelor majore reunite ale armatei americane. Amiralul Mullen a spus că la primăvară vor ajunge în Afganistan 18.000 de soldaţi dintr-un contingent suplimentar de 30.000 aprobat de preşedintele Barack Obama. Comandantul american a spus că suplimentarea trupelor este necesară pentru că Talibanii şi-au extins influenţa în Afganistan.

Republica Moldova va primi de la FMI un credit de peste 500 de milioane de dolari. Vorbind la o conferinţă de presă la Chişinău în prezenţa oficialilor FMI, premierul Vlad Filat a spus că împrumutul era singura cale pentru Moldova de a evita „o prăbuşire totală”. Admiţînd că vor fi necesare măsuri de austeritate, premierul a promis că moldovenii cei mai săraci vor fi protejaţi cu ajutoare sociale.

Moldova speră acum să primească un credit suplimentar de 80 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Rusia a promis un împrumut de 150 de milioane de dolari, iar România a anunţat că va ajuta Moldova în următorii patru ani cu 100 de milioane de euro.

Biroul Naţional de Statistică a informat că salariul mediu lunar a crescut cu 8,7% în 2009 faţă de 2008, ajungînd la aproximativ 2700 de lei. Creşteri mai mari au înregistrat anul trecut salariile din sfera bugetară. Ca şi în trecut, salariile cele mai mari au fost în 2009 cele din serviciile financiare, iar cele mai mici, în agricultură.

Fostul secretar al Consiliului Suprem de Securitate Ion Morei a fost audiat la Procuratura ca martor în legătură cu evenimentele din 7 aprilie. După audiere, Morei a spus reporterilor că în aprilie a avut loc o tentativă de lovitură de stat şi că meritul pentru calmarea situaţiei a revenit fostului preşedinte al ţării, Vladimir Voronin.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat decretul de eliberare din funcţie a judecătorului Mihail Drosu, de la Judecătoria Buiucani. Într-un comunicat de presă de la preşedinţie se spune că Drosu pleacă din funcţie la cererea proprie, dar se aminteşte că el a fost implicat în audierea în incinta comisariatului general de poliţie a unor persoane arestate la 7 aprilie.

Noua conducere moldoveană a criticat în trecut aceste audieri, spunînd că aşa-numiţii acuzaţi erau chestionaţi legaţi la mâini şi cu răni cauzate de bătăi.
În afara lui Drosu, Consiliul Magistraţilor l-a sancţionat pentru asemenea fapte şi pe judecătorul Sergiu Crutco, de la Judecătoria Centru.

Opoziţia comunistă a acuzat guvernul că încalcă libertatea presei şi concediază funcţionari publici pe criterii politice. Acuzaţiile au fost formulate la o conferinţă de presă la Chişinău de deputatul PCRM Grigore Petrenco şi de juristul comunist Sergiu Sârbu.

Sârbu a spus că puterea îşi continuă ceea ce el a numit „atacurile politice” mai ales împotriva televiziunii NIT şi a postului de radio „Ploaia de argint”.
Cei doi fruntaşi comunişti au mai spus că aproape o mie de persoane au fost concediate ilegal de noua guvernare pe criterii politice.

O organizaţie pentru protecţia animalelor a spus că-l va da în judecată pe primarul capitalei Dorin Chirtoacă care vrea să fie omorâţi câinii vagabonzi dacă nu sunt revendicaţi de nimeni în termen de zece zile.

Preşedinta asociaţiei „Alga”, Valentina Dudnic a spus că primarul contrazice legea pentru protecţia animalelor şi că uciderea câinilor ar fi „o ruşine”. Dudnic a spus că o metodă mai umană este sterilizarea.

Potrivit asociaţiei „Alga”, în Chişinău există 6000 de câini vagabonzi. Regia Autosalubritate spune că numărul lor este de peste 15.000.

Procurorii din Rusia spun că deflagraţia produsă astăzi dimineaţă pe o line de cale ferată din apropiere de Sankt-Petersburg a fost provocată de un „dispozitiv exploziv”. Incidentul s-a soldat cu rănirea unui mecanic de locomotivă şi a fost urmat de anularea mai multor curse de tren.

În noiembrie anul trecut, explozia unei bombe pe calea ferată dintre Moscova şi Sankt-Petersburg s-a soldat cu moartea a 26 de pasageri ai unui tren.
Atacul de anul trecut a fost revendicat de militanţii islamişti din Caucazul de Nord.

În Franţa a început procesul legat de prăbuşirea unui avion „Concorde” al companiei „Air France” în urmă cu aproape zece ani, la Paris. Procurorii spun că de vină pentru tragedia soldată cu 113 morţi a fost o bucată de metal căzută pe pista de decolare în urma unui avion al companiei americane „Continental Airlines”. Compania este acuzată de omucidere, împreună cu cinci alţi suspecţi. „Continental Airlines” neagă acuzaţiile. Procesul ar urma să dureze patru luni.

După catastrofa aeriană de la Paris din anul 2000, toate avioanele supersonice de pasageri „Concorde” au fost retrase definitiv din circulaţie de ambele companii care le foloseau: „Air France” şi „British Airways”.

Liderul opoziţiei iraniene Mir Hossein Musavi a declarat că în ciuda revoluţiei islamice de la care se împlinesc 31 de ani, „rădăcinile tiraniei şi dictaturii” există încă în Iran. Remarcile lui Musavi apar într-un interviu postat pe pagina sa de internet. Musavi mai spune printre altele că astăzi nu mai crede, ca odinioară, că revoluţia islamică şi-a atins ţelurile.

Revoluţia din 1979 a dus la înlăturarea de la putere a şahului sprijinit de Statele Unite şi la instaurarea Republicii Islamice.

Şeful serviciilor de informaţii ucrainiene a informat că patru ruşi au fost expulzaţi din ţară pentru spionaj, iar un al cincilea se află în arest. Valentyn Nalyvaychenko a mai spus că ruşii ar fi încercat să intre în posesia unor secrete militare, în regiunea Odesa, şi au fost arestaţi săptămâna trecută.
Scandalul spionilor este făcut public cu câteva zile înaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale ucrainiene, în care una din temele principale este viitorul relaţiilor cu Rusia.

Cinci americani acuzaţi de plănuirea unor atacuri teroriste în Pakistan s-au plâns că sunt învinuiţi pe nedrept şi maltrataţi de autorităţile pakistaneze şi americane. Din maşina care îi ducea la tribunal la Islamabad, acuzaţii au strigat că au fost torturaţi şi au aruncat reporterilor o bucată de hârtie în care se scrie că ar fi victimele unei înscenări pusă la cale de serviciile secrete pakistaneze şi de poliţia federală americană, FBI.

Americanii au fost arestaţi în decembrie. Autorităţile pakistaneze spun că au legături cu miliţiile islamice Taliban. Suspecţii spun însă că au venit în Pakistan doar ca să aducă medicamente şi bani „fraţilor musulmani”.

La Beverley Hills, în California, au fost anunţate nominalizările pentru premiile Oscar. Filmele cu cele mai multe nominalizări sunt pelicula science-fiction “Avatar”, cel mai scump film din istorie, şi filmul cu buget redus “The Hurt Locker”, o dramă despre războiul din Irak.

La categoria “cel mai bun film străin” au ajuns în finală filme din Israel, Argentina, Peru, Franţa şi Germania.

Printre actorii nominalizaţi pentru Oscar se numără Meryl Streep, Sandra Bulock, George Clooney şi Morgan Freeman. Câştigătorii vor fi anunţaţi la 7 martie.

Intors din vizita de o zi la Kiev, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat a anuntat ca Ucraina va anula hotarirea privind obligativitatea ca cetătenii moldoveni care călătoresc in Ucraina să facă dovada a 50 de euro pe zi. Premierii moldovean şi ucrainean au promis şi continuarea procesului de demarcare a frontierei de stat. Şefa guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko a spus că relaţiile moldo-ucrainiene s-au îmbunătăţit după schimbarea puterii la Chişinău anul trecut. Cei doi prim-miniştri au semnat şi un amendament la acordul despre recunoaşterea reciprocă a proprietăţilor deţinute de un stat pe teritoriul celuilalt.

Deputatul comunist, Mark Tkaciuk, a fost audiat pentru a doua oară, ieri, la Procuratura generală în legătură cu protestele de pe 7 aprilie. După audierea sa în calitate de martor, el a declarat presei că a adus probe împotriva afirmaţiilor că Partidul Comuniştilor ar fi deturnat protestele.
Deputatul comunist îşi menţine opinia potrivit căreia România s-ar fi aflat în spatele protestelor, şi a adus ca argument articole apărute în presa care susţineau protestele de la Chişinau.

Curtea de Apel Chişinău a obligat Ministerul Dezvoltării Informaţionale să facă publice informaţiile despre maşinile personale aflate în proprietatea deputaţilor. Centrul de Investigaţii Jurnalistice este cel care a solicitat informaţiile, afirmind ca că cererile de informaţie adresate anul trecut fuseseră respinse atât de vechea, cât şi de noua conducere a Ministerul Dezvoltării Informaţionale pe motiv că ar purta un caracter confidenţial. Decizia Curţii de Apel de a da publicităţii aceste date poate fi, atacată în instanţa superioară.

Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de modul în care politia rusa a reacţionat duminică faţa de protestele paşnice ale opozitiei, reţinînd pentru scurt timp in jur de 100 de activişti. Potrivit declaraţiei Departamentului de stat de la Washington, acţiunile politiei reprezinta încă o lovitură dată libertătii de exprimare. Anterior, Uniunea Europeana a criticat şi ea, ceea ce a denumit „tratamentul in forţă” al politiei ruse, precizind ca printre cei reţinuti duminică la Moscova s-a aflat şi detinătorul premierului Saharov pentru drepturile omului al Parlamentului European, Oleg Orlov, directorul Fundaţiei Memorial. Reamintim ca duminica au avut loc importante proteste anti-guvernamentale in Rusia, iar la Moscova si Sankt Petersburg, politia a folosit bastoane de cauciuc si tehnici violente pentru a împrăştia cele citeva sute de protestatari. Potrivit presei ruse, la Kaliningrad, numarul protestatarilor ar fi fost de ordinul miilor.

Mai multi membri ai trupelor de elita OMON din Rusia au trimis o scrisoare deschisa preşedintelui Dmitri Medvedev, Procuraturii generale şi publicatiei opozitiei Novaya Vremia in care îşi acuză superiorii de abuzuri şi corupţie. Cei 10 semnatari ai scrisorii, dintre care unul a oferit detalii postului nostru de radio, au spus ca batalionul lor a devenit o structura de obţinut bani, prin protejarea prostituţiei si prin alte acţiuni ilegale.

Ministrii de externe din Suedia si Polonia, Carl Bildt si Radek Sikorski cer, intr-un apel apărut in cotidianul New York Times, Rusiei si Statelor Unite sa işi reduca armele nucleare tactice din Europa, spunind ca rachetele rusesti din Kaliningrad şi cele din peninsula Kola, din nord-vestul Rusiei, reprezinta o ameninţare la securitatea continentului. Armele nucleare tactice, mai putin periculoase decit cele strategige, nu sunt limitate prin nici un fel de tratate internationale, se arata in scrisoarea sefilor diplomatiei poloneze si suedeze.

Preşedintele din Belarus, Akeskandr Lukashenka a semnat ieri un ordin prin care statul monitorizeaza folosirea internetului, infiintind o agentie care sa controleze accesul la fluxul de informatii prin internet. Potrivit ordinului, care va intra in vigoare la 1 iulie, companiile care oferă servicii de internet vor fi obligate sa blocheze accesul la internet in 24 de ore de la o cerere in acest sens formulata de nou creata agentie. Opozitia a criticat masura, afirmind ca, potrivit noului ordin, site-urile pe care le detin ar putea fi blocate.

Victor Ianucovici , candidat in turul doi al alegerilor prezidenţiale din Ucraina a refuzat să participe aseara la o dezbatere televizată cu celălalt candidat, premierul Iulia Timoşenco, înaintea votului din 7 februarie. El a descris drept „murdare şi rele” promisiunile electorale ale Iuliei Timoşenco, după ce şefa guvernului îl numise „marionetă a mafiei”, referindu-se la oligarhii care îl sprijină pe Ianucovici. In primul tur de scrutin Victor Ianucovici a obţinut 35 la suta din voturi, cu 10 procente mai mult decit Yulia Timoşenko.

Autorităţile irakiene spun că o atacatoare sinucigaşă a făcut cel puţin 41 de victime, detonînd ieri o bombă în mijlocul pelerinilor şiiţi într-o suburbie a Bagdadului. Cel puţin 106 oameni au fost răniţi. Pelerinii şiiţi se aflau în drum spre Karbala pentru a participa la nişte ceremonii religioase shiite. Sărbătoarea fusese interzisă asemenea altora pe timpul fostului lider irakian, Saddam Hussein.