Ministrii de externe ai Uniunii Europene au adoptat o declaratie in legatura cu Republica Moldova in care se deplinge lipsa de progrese in negocierile legate de solutionarea crizei transnistrene. Uniunea Europeana a prelungit pentru 1 an interdictia pentru liderii transnistreni de a intra in tarile UE suspendind-o insa pînã la sfirsitul lunii septembrie. 3 persoane au fost scoase de pe aceasta lista.

Ministrul italian de externe Franco Frattini a declarat ca Uniunea Europeana ia in considerare renuntarea la vize pentru cetatenii ucraineni. Noul presedinte al Ucrainei Victor Yanukovici care va depune juramintul pe 25 februarie, ar urma sa faca o vizita la Bruxelles pe 1 martie. Kremlinul, pe de alta parte i-a lansat o invitatie liderului de la Kiev pentru prima decada a lunii martie.

Guvernul Republicii Moldova consideră că fiecare stat are dreptul de a-şi alege singur aranjamentele de securitate, se spune într-un comunicat de presă referitor la eventuala amplasare a elementelor scutului antirachetă american în România. În document se mai spune că oficialii români au discutat planul cu omologii lor de la Chişinău şi i-au asigurat că sistemul anti-antirachetă va fi exclusiv defensiv.

Planul a fost criticat de comunişti, în frunte cu Vladimir Voronin, şi de Vladimir Ţurcan, liderul noului partid „Moldova Unită”.

Banca Mondială va acorda Moldovei un credit de 20 milioane de dolari pentru crearea de locuri de muncă mai ales în domeniul infrastructurii. Acordul a fost semnat astăzi la Chişinău de ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă şi de Melanie Marlett, manager de ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova.
Potrivit Moldpres, ministrul finanţelor a spus că graţie creditului se vor crea 10.000 de locuri de muncă temporare şi vor fi modernizate aproximativ 200 de localităţi.

Fiul fostului preşedinte Voronin a fost audiat la Centrul anticorupţie de la Chişinău, în legătură cu sumele mari pe care le-ar fi plătit cu cardul bancar în anii 2008 şi 2009. Abordat de reporteri, Oleg Voronin a spus că este victima unei nedreptăţi. Oleg Voronin a spus că în cazul său a fost încălcat secretul bancar şi că va cere explicaţii despre cum au ajuns asemenea date în presă.

Oficialii anticorupţie au spus că în cazul lui Oleg Voronin există suspiciuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Dar nu există încă vreo decizie de începere a urmării penale.

Repararea drumurilor din capitală în urma acestei ierni neobişnuit de aspre va costa de zece ori mai mult decât anul trecut. Estimarea a fost făcută publică de Veaceslav Ţernă, de la Direcţia Generală transport public şi comunicaţii a Primăriei Chişinăului. Ţernă a spus că departamentul său are nevoie de 180 de milioane de lei pentru repararea drumurilor, dar bugetul pe anul curent prevede numai 26 de milioane de lei.

Primarul Dorin Chirtoacă a spus tot astăzi că nu vor fi bani pentru asfaltarea tuturor drumurilor, dar a promis că vor fi reparate unele porţiuni de drum, astfel încât traficul să fie “acceptabil”.

Guvernul afgan a informat că avioanele NATO au bombardat din greşeală un convoi de civili, crezînd că sunt militanţi islamici, şi au omorît 27 de oameni.
Oficialii afgani au numit „inacceptabil” incidentul produs duminică la graniţa dintre provinciile Dai Kundi şi Uruzgan.

Comandantul NATO Stanley McChrystal s-a întâlnit astăzi cu preşedintele afgan Hamid Karzai şi şi-a exprimat scuzele pentru „pierderea tragică de vieţi din rândul civililor”.

Compania germană Lufthansa a cerut unui tribunal să declare ilegală greva piloţilor săi, care a provocat anularea a sute de zboruri. Sindicatul Cockpit a declanşat greva în noaptea de duminică spre luni de teamă că Lufthansa ar avea de gând să angajeze piloţi străini, dispuşi să accepte salarii mai mici.

La cea mai mare grevă din istoria transporturilor germane participă 4000 de piloţi. Dacă greva se va întinde pe patru zile, aşa cum a anunţat sindicatul, vor fi anulate în total 3200 de zboruri. Lufthansa este cea mai mare companie aeriană din Europa după volumul de vânzări.

Uniunea Europeană a condamnat folosirea de paşapoarte europene falsificate în asasinarea unui militant palestinian în Dubai. Coordonatoarea politicii externe europene, Catherine Ashton s-a declarat îngrijorată de asasinatul din Dubai, spunînd că asemenea acţiuni nu contribuie la progresul procesul de pace din Orientul Mijlociu. În declaraţiile date publicităţii astăzi la Bruxelles nu se face însă nici o referire directă la Israel.

Emiratul arab Dubai susţine că uciderea comandantului Hamas Mahmud al-Mabhuh luna trecută ar fi fost pusă la cale de serviciul secret israelian, Mossad.
Dubaiul mai spune că israelienii ar fi folosit paşapoarte europene, mai ales britanice şi irlandeze, ale unor străini domiciliaţi în Israel, fără ştirea posesorilor de drept. Israelul nu a confirmat şi nu a dezminţit această informaţie.

Presa din Turcia a informat că 15 militari de rang înalt au fost arestaţi pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat. Guvernul de la Ankara susţine că tentativa ar fi avut loc în anul 2003 şi că ar fi inclus planul de a arunca în aer moschei. Agenţiile de presă scriu că acuzaţiile măresc tensiunea dintre partidul islamist de guvernămînt şi armata Turciei, care s-a erijat mereu în apărătoarea caracterului secular al statului.

Conducerea armatei a respins astăzi acuzaţile, spunînd că loviturile de stat „ţin de domeniul trecutului”. Cea mai recentă înlăturare de guvern provocată de armata turcă a avut loc în 1997.

Franţa a început să folosească astăzi un prim scanner corporal, pentru zborurile care pleacă spre Statele Unite de la aeroportul parizian Charles de Gaulle.
Francezii au luat decizia testării timp de trei luni a scannerului după tentativa de atentat la bordul unui avion american care făcea legătura între Amsterdam şi Detroit, la 25 decembrie anul treut.

Scannerul permite detectarea de obiecte şi substanţe interzise ascunse sub îmbrăcăminte. Atentatorul de pe cursa Amsterdam-Detroit, un nigerian, avea explozivi ascunşi în lenjeria intimă.

Polonia a cerut Uniunii Europene să convingă Republica Belarus să nu-i mai persecute pe etnicii polonezi. Vorbind la Bruxelles, ministrul polonez de externe Radek Sikorski a spus că regimul de la Minsk trebuie avertizat de riscurile la care se expune în colaborarea cu Uniunea Europeană dacă nu renunţă la urmărirea şi arestarea membrilor unei asociaţii de etnici polonezi.

Tot atăzi, coordonatoarea politicii externe europene Catherine Ashton a condamnat arestările de etnici polonezi din Belarus, spunînd că ele reprezintă „un pas înapoi” în relaţia dintre Bruxelles şi Minsk.

Polonia şi-a retras ambasadorul de la Minsk săptămâna trecută, în urma arestării mai multor lideri ai unei asociaţii poloneze care simpatizează cu opoziţia din Belarus.

Premierii Moldovei şi României au confirmat duminică faptul că acordul micului trafic de frontieră va intra în vigoare la 31 martie. Într-o convorbire telefonică, Vlad Filat şi Emil Boc au discutat ieri şi despre felul cum funcţionează noul punct de trecere al frontierei, de la Rădăuţi-Lipcani. Filat şi Boc au căzut de acord să aibă o întâlnire bilaterală pe marginea summitului Dunării, care se va ţine la Budapesta miercuri, 25 februarie.

Iurie Roşca a fost reales în funcţia de preşedinte al PPCD. Duminică, la al XII-lea congres al creştin-democraţilor, au fost realeşi ca vicepreşedinţi și Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu. De la tribuna Congresului, Roşca a spus că partidul său va critica actuala guvernare ori de câte ori va fi nevoie şi a apărat colaborarea partidului său cu comuniştii, în anii trecuţi.

Omul de afaceri Oleg Voronin este aşteptat astăzi la Centrul pentru combaterea corupţiei pentru a da explicaţii în legătură cu tranzacţiile neobişnuit de mari de pe contul său bancar. Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte al ţării, nu s-a prezentat la prima convocare, pe data de 17 februarie, dar a declarat că astăzi va răspunde invitaţiei.
Oleg Voronin este considerat unul din cei mai bogaţi oameni din Moldova. Tatăl său a spus că audierea fiului la centrul anticorupţie ar fi o simplă răfuială politică a noilor guvernanţi.

Cel mai mare partid de opoziţie din România şi-a ales un nou preşedinte. Victor Ponta l-a înlocuit în fruntea Partidului Social-Democrat pe Mircea Geoană, învinsul alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut.
Ponta are 37 de ani şi se bucură de sprijinul întemeietorului partidului, fostul preşedinte al ţării Ion Iliescu.

În insula portugheză Madeira echipele de salvare continuă să caute în noroi şi ruine, după ce alunecările de teren şi inundaţiile au făcut cel puţin 42 de morţi şi peste 120 de răniţi. Alte persoane sunt încă date dispărute.
Guvernul portughez a decretat trei zile de doliu naţional pentru victimele dezastrului. Insula Madeira se află la o distanţă de 900 de kilometri de coasta Portugaliei, în Oceanul Atlantic şi este o destinaţie turistică îndrăgită.

Peste 700 de pasageri au fost evacuaţi dintr-un tren Eurostar care s-a oprit pe drumul dintre Paris şi Londra, din cauza unor probleme tehnice. Incidentul de astă-noapte s-a produs lângă localitatea Ashford din sudul Angliei.
Compania Eurostar a spus că pasagerii au fost îmbarcaţi într-un alt tren şi duşi la Londra. Trenul care leagă Marea Britanie de continent a avut multe probleme în ultimele luni. În decembrie, Eurostar nu a circulat mai multe zile din cauza furtunilor de zăpadă.

Cea mai mare companie aeriană din Europa, Lufthansa, este paralizată începînd de la miezul nopţii de greva a 4000 de piloţi. Agenţiile de presă scriu că protestul, care ar urma să dureze patru zile, va fi cea mai lungă întrerupere a activităţii din istoria companiei germane. DPA scrie că au fost anulate deja 3200 de zboruri.
Piloţii vor mărirea salariilor, promisiunea că nu se vor face reduceri din rândurile lor şi că Lufthansa nu va încredinţa unele din serviciile sale unor companii dinafară, care practică preţuri mai scăzute.

Naveta spaţială americană „Endeavour” a aterizat cu bine la centrul Kennedy din Florida, după o misiune de două săptămâni la Staţia Spaţială Internaţională. NASA mai are programate de acum numai patru zboruri ale navetelor spaţiale, care vor fi retrase din circulaţie anul acesta. Staţia Spaţială ar urma să fie aprovizionată apoi de nave spaţiale ruseşti, europene şi japoneze.

Generalul american care supraveghează operaţiunile militare din Afganistan şi Irak a spus că actuala bătălie din oraşul Marjah, în sudul Afganistanului, este doar „o primă luptă” dintr-o campanie îndelungată. Vorbind la un post de televiziune american, generalul David Petraeus a spus că întreaga ofensivă din Afganistan va dura probabil un an sau un an şi jumătate. El a mai spus că la Marjah Talibanii opun o rezistenţă „îndârjită”, dar au probleme de coordonare.

Congresul Partidului Popular Crestin Democrat l-a reales astazi in functia de presedinte pe Iurie Rosca. Vlad Cubreacov si Stefan Secareanu au fost votati ca vicepresedinti. La congresul acestui partid din opozitia extraparlamentara au participat aproximativ 600 de delegati.

Potrivit agentiei Moldpres, premierul Vlad Filat a discutat cu omologul sau din Romania Emil Boc despre evolutia relatiilor bilaterale si despre punerea in aplicare pe 31 martie a noului acord privind micul trafic la frontiera dintre cele doua tari. Cei doi premieri se vor intilni din nou, saptamina viitoare, pe 25 februarie la summitul Dunarii care va avea loc la Budapesta.

Autoritatile de la Lisabona au trimis ajutoare de urgenta in insula Madeira, unde numarul mortilor a ajuns la 40 ca urmare a inundatiilor si alunecarilor de teren. 100 de oameni sunt raniti sau dati disparuti. La operatiunile de salvare participa marina si aviatia militare. Autoritatile iau in consideare declararea starii de urgenta si solicitarea de asistenta din partea Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de agentia Reuter, prima vizitã a noului presedinte ucrainian Viktor Yanukovici va fi la Moscova, in primele 10 zile ale lunii martie. Joi este anuntata ceremonia de depunere a juramintului a noului presedinte al Ucrainei.