Armata turca a avertizat asupra gravitatii situatiei din tara dupa ce 50 de inalti oficiali ai armatei au fost arestati in legatura cu o presupusa lovitura de stat menita sa rastoarne guvernul islamist al premierului Regep Tayyip Erdogan. Intr-un comunicat al armatei se arata ca toti generalii si amiralii turci s-au intrunit la cartierul general al armatei pentru a evalua aceasta situatie grava. Procuratura ii interogheaza pe cei arestati. Prezumtiva lovitura de stat ar fi fost pusa la cale in urma cu 7 ani, iar generalii ar fi planuit explozii cu bombe in moschei pentru a impune starea de urgenta si a debarca guvernul.

Criticii guvernului sustin ca arestarile recente sunt menite sa slabeasca opozitia. Armata sustine laicitatea Turciei.

Potrivit serviciului belarus al postului nostru de radio, de astazi in Belarus a intrat in vigoare o lege prin care se interzice consumarea de bauturi alcoolice in sediile institutiilor publice si a berii pe strada.

Politicianul Sergiu Mocanu a declarat intr-o conferinta de presa ca dosarul sau, intentat dupa protestele post electorale din luna aprilie, este in continuare deschis si instrumentat de aceiasi procurori desi actualul guvern a recunoscut în fata Curtii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg ca arestarea sa a fost un abuz. Sefa serviciului de presa a Procuraturii generale a confirmat, citata de agentia Info Prim Neo, ca dosarul politicianului continua sa fie deschis.

Intr-o declaratie pentru site-ul unimedia, Sergiu Mocanu a acuzat procuratura ca ar face jocurile politice ale presedintelui partidului comunistilor: "Procuratura la ora actuala actioneaza la comanda lui Voronin si pe parcurs vor fi o sumedenie de exemple in care se va dovedi ca atit Gurbulea ( fostul procuror general) mai da indicatii in procuratura cit si Voronin prin intermediul unor persoane interpuse".

Potrivit Unimedia, Procuratura Generala dezminte declaratiile facute de fostul consilier al lui Vladimir Voronin sustinind ca dosarul sau a fost inchis pe 22 februarie 2010 si ca acest caz ar fi fost adus la cunostinta politicianului printr-o scrisoare oficiala trimisa prin posta.

Sergiu Mocanu a fost arestat pe 8 aprilie 2009 sub acuzatia ca a organizat protestele din 7 aprilie, a fost eliberat dupa 3 luni si in luna iulie a fost in arest la domiciu, avind interdictia de a parasi Moldova. Sergiu Mocanu acuza Procuratura Generala ca ar incerca sa musamalizeze dosarul referitor la 7 aprilie.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis sa intenteze un dosar disciplinar în cazul presedintelui Curtii Supreme de Justitie Ion Muruianu. Mai multe organizatii non guvernamentale si jurnalisti au cerut demisia lui Muruianu, dupa ce acesta a declarat la Adunarea Generala a Judecatorilor ca presa ar fi daunatoare societatii.
Ion Muruianu a fost invitat la audieri in Parlament în aceasta saptamina. Potrivit legislatiei, numai parlamentul poate decide demiterea presedintelui Curtii Supreme de Justutie.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca Rusia si Alianta Nord Atlantica ar trebui sa colaboreze mai mult in combaterea amenintarilor globale, precum proliferarea armelor nucleare, terorismul, pirateria si securitatea cibernetica. Clinton a respins ferm propunerea Moscovei pentru un nou tratat de securitate europeana, si repetind ca Alianta Nord Atlantica nu este o amenitare la adresa securitatii Rusiei. Clinton a propus o colaborare cu Rusia si in domeniul sistemelor defensive anti racheta , care „sa ii apare deopotriva si pe cetatenii Europei si pe cei ai Rusiei”.

Extinderea NATO este considerata in actuala strategie nationala de aparare a Rusiei drept una din principalele amenintari la adresa Rusiei.

Ministrul american al apararii, Robert Gates a spus ca NATO s-ar putea afla in fata unei crize daca tarile europene continua sa nu investeasca in aparare, asa cum fac de ani de zile si daca societatea continua sa priveasca cu aversiune forta militara. Intr-un discurs la Washington, ministrul amarican al apararii a vorbit despre "problemele sistemice” ale NATO.

Un grup de experti NATO, conudusi de fostul secretar de stat american Madeleine Albright lucreaza la un proiect despre o noua viziune strategica a NATO care sa corespunda amenintarilor sec 21.

Presedintele ales al Ucrainei, Viktor Yanukovici va face prima sa vizita la Bruxelles, in calitate de presedinte, pe data de 1 martie. Yanukovici va depune juramîntul joi . Kremlinul i-a lansat o invitatie pentru prima parte a lunii martie si, potrivit agentiilor internationale de presa, Yanukovici s-ar putea afla la Moscova pe 10 martie.

Fondul Monetar International a anuntat ca Serbia va primi cea de-a treia transa a împrumutului total de aproape 3 miliarde de euro promis. Potrivit FMI, cea de-a treia transa a fost eliberata avind in vedere progresele facute de guvernul de la Belgrad in ceea ce priveste reformarea sistemului de pensii si intarirea politicii fiscale.

Presedintele Afganistanului Hamid Karzai a schimbat legea electorala, prelunind in totalitate controlul asupra numirilor celor 5 membrii ai Comisiei Electorale Centrale. Pina acum 2 dintre ei erau numiti de Misiunea de asistenta a Natiunilor Unite. Schimbarea legii electorale vine inainte de alegerile parlamentare din acest an si decizia presedintelui este privita cu îngrijorare de comunitatea internationala.

Iranul a anuntat ca ar avea dovezi serioase ca Statele Unite si Uniunea Europeana l-ar fi sprijinit pe un lider sunit, Abdulmalik Rigi, in activitatile sale calificate drept „teroriste” de ministrul iranian al informatiilor. Rigi, despre care se credea ca s-ar afla in Pakistan, a fost arestat intr-o operatiune a serviciilor secrete. Rigi este liderul unei grupari sunite rebele care ii acuza pe liderii siiti iranieni de discriminare impotriva musulmanilor suniti. Gruparea si-a asumat responsabilitatea pentru mai multe atacuri cu bomba din sud estul Iranului.

Presedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a repetat ca nu exista nicio cale prin care puterile lumii ar putea opri programul nuclear al tarii sale. Ahmadinejad a spus ca acuzatiile care se aduc de catre comunitatea internationala sunt lipsite de temei si ca programul nuclear al regimului sau va aduce progresul si prosperitatea Iranului. Ieri Teheranul a anuntat ca de la 21 martie va începe sa construiasca alte doua facilitati nucleare destinate îmbogatirii uraniului.

Serviciul persan al postului nostru de radio, Radio Farda, relateaza ca primul rector al Universitatii din Teheran dupa revolutia islamica din 1979 continua sa fie in închisoare, în ciuda faptului ca starea lui de sanatate se deterioreaza rapid. Mohamed Malleki are 76 de ani si sufera de cancer. El a fost arestat in august anul trecut, in urma protestelor post electorale. Potrivit sotiei profesorului universitar, impotriva lui nu au fost aduse nici un fel de învinuiri. Malleki este un critic constant al regimului de la Teheran si a fost de mai multe ori arestat. El a fost detinut si sub regimului Sahului, inainte de revolutia islamica de acum 30 de ani.

Un soldat roman de 31 de ani a murit in Afganistan, a anuntat ministerul apararii de la Bucuresti. In atacul petrecut in provincia Zabul a fost ranit un alt militar roman. Romania are 1035 de militari desfasurati in Afganistan, majoritatea in sudul tarii.

Numarul total al militarilor americani morti in Afanistan a ajuns la 1000, de la începutul operatiunilor impotriva talibanilor, din 2001.

In acest an se va pregati trecerea definitiva la pasapoartele biometrice pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru ca acordarea lor sa poata incepe in 2011. Anuntul a fost facut de ministrul tehnologiilor informationale si comunicatiilor, Alexandru Oleinic. Reamintim ca introducerea pasapoartelor biometrice ar putea mari sansele ridicarii obligativitatii vizelor pentru cetatenii Moldovei in tarile Uniunii Europene.

Fiul fostului preşedinte Voronin a fost audiat ieri la centrul anticorupţie de la Chişinău, în legătură cu sumele mari pe care le-ar fi plătit cu cardul bancar în anii 2008 şi 2009.
Abordat de reporteri, Oleg Voronin a spus că este victima unei nedreptăţi. Oleg Voronin a spus că în cazul său a fost încălcat secretul bancar şi că va cere explicaţii despre cum au ajuns asemenea date în presă. Oficialii anticorupţie au spus că în cazul lui Oleg Voronin există suspiciuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Presa de la Chişinău scrie că omul de afaceri Gabriel Stati a fost reţinut pentru câteva ore la sfârşitul săptămânii de grănicerii ucrainieni, când încerca să intre în Ucraina. Stati are interdicţie de intrare în Ucraina de când a fost arestat la Odesa, în aprilie, în legătură cu protestele de după alegeri.
Două portaluri de ştiri de la Chişinău scriu că în incidentul de sâmbătă, grănicerii ucrainieni au arestat şi gărzile de corp ale lui Gabriel Stati, care au stat în arest 24 de ore.

Uniunea Europeană a prelungit cu încă un an interdicţia de viză pentru liderii de la Tiraspol, dar a suspendat din nou aplicarea ei până la 30 septembrie. Aceasta înseamnă că liderii separatişti sunt sancţionaţi în continuare în mod simbolic, dar în practică pot cere vize.
Decizia a fost luată ieri la Bruxelles de miniştrii de externe din ţările UE. Într-o declaraţie de presă, ei au deplâns lipsa de progrese în soluţionarea conflictului transnistrean, dar au notat „deschiderea mai mare” a noului guvern moldovean şi a transnistrenilor faţă de reluarea dialogului. Tot în declaraţia de ieri, miniştrii de externe europeni au anunţat că vor scoate trei nume de pe lista oficialilor transnistreni cu interdicţie de viză – nu se spune însă cine sunt persoanele respective.

Preşedintele Poloniei, Lech Kaczynsky, a condamnat din nou ceea ce a numit persecutarea etnicilor polonezi din Republica Belarus şi a cerut Uniunii Europene să facă presiuni mai mari asupra regimului de la Minsk. „Polonia nu-şi apără doar compatrioţii, Polonia apără principii”, a spus Kaczynsky. În ultimele săptămâni, în Belarus numeroşi membri ai unei asociaţii de etnici polonezi care simpatizează cu opoziţia au fost arestaţi pentru scurt timp, iar sediile organizaţiei au fost închise.

Secretarul de stat al Statelor Unite Hillary Clinton a spus că Alianţa nord-atlantică şi Rusia trebuie să coopereze mai mult în planul securităţii. Într-un discurs rostit la un institut din Washington, Clinton a insistat că NATO nu este o ameninţare la adresa Rusiei. Pe de altă parte, şefa diplomaţiei americane a respins cererile Moscovei pentru un nou tratat de securitate european. Casa Albă consideră că o asemenea înţelegere ar slăbi Alianţa nord-atlantică în Europa şi în afara ei.

Piloţii companiei germane Lufthansa au suspendat greva noaptea trecută şi au acceptat să reia negocierile.
Greva fusese anunţată pe patru zile, dar a durat de fapt ceva mai mult de 24 de ore. Se estimează să protestul celor 4000 de piloţi a afectat 10.000 de pasageri din lumea întreagă. Sindicatele au dat asigurări că protestul nu va fi reluat cel puţin până la data de 9 martie.

Un imigrant afgan acuzat că ar fi pus la cale un atac terorist la New York s-a declarat vinovat într-un tribunal american. Najibullah Zazi, în vârstă de 25 de ani, a spus că avea de gând să se sacrifice într-o aşa-numită „operaţiune de martir” care avea ca ţintă metroul new-yorkez. Acuzatul a mai spus că a fost instruit de Al Qaeda în Pakistan să fabrice bombe şi să folosească arme de foc. Autorităţile americane spun că afganul Zazi ar fi vrut să răzbune victimele civile ale operaţiunilor forţelor străine din ţara sa natală.

Miniştrii de externe din ţările Uniunii Europene spun că sunt gata să ofere Ucrainei o aşa-numită „foaie de parcurs” spre eliminarea vizelor de călătorie în ţările Uniunii. Anunţul a fost făcut de ministrul italian de externe, Franco Frattini, după reuniunea de ieri de la Bruxelles a şefilor diplomaţiilor europene.
Frattini a spus că renunţarea la vize ar fi un semnal pentru acei ucrainieni care vor să se apropie de Europa.
Nici Frattini, nici alţi demnitari europeni nu au dat detalii despre foaia de parcurs şi n-au spus când vor putea intra ucrainienii fără vize în Europa.

Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care instituie pedepse pentru negarea Holocaustului, adică a uciderii a şase milioane de evrei europeni în timpul celui de-al doilea război mondial.
Legea a fost iniţiată de politicianul socialist Attila Mesterhazy. Deputaţii de centru-dreapta au votat împotriva legii, mai ales pentru că ar fi dorit ca ea să includă şi condamnarea crimelor nazismului şi comunismului.
Noua lege mai trebuie însă examinată de Curtea Constituţională.
Peste o jumătate de milion de evrei din Ungaria au fost ucişi de nazişti în lagărele de concentrare. În prezent, comunitatea evreiască din Ungaria are aproximativ 100.000 de membri, fiind cea mai numeroasă din Europa Centrală.

Ministrii de externe ai Uniunii Europene au adoptat o declaratie in legatura cu Republica Moldova in care se deplinge lipsa de progrese in negocierile legate de solutionarea crizei transnistrene. Uniunea Europeana a prelungit pentru 1 an interdictia pentru liderii transnistreni de a intra in tarile UE suspendind-o insa pînã la sfirsitul lunii septembrie. 3 persoane au fost scoase de pe aceasta lista.