Preşedintele Comisiei de la Veneţia spune că orice modificare a Constituţiei moldovene ar trebui negociată între forţele politice parlamentare. Gianni Buquicchio s-a întâlnit astăzi cu liderii coaliţiei de guvernare cărora le-a prezentat viziunea comisiei Consiliului Europei: Gianni Buquicchio a spus că nu doreşte să facă publice detaliile recomandărilor sale pentru a nu prejudicia procesul de negociere între partide, dar că scopul lor este depăşirea impasului constituţional la alegerea şefului statului.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că liderii alianţei de guvernare vor dezbate propunerile, dar el personal optează pentru un referendum, pentru că ar fi imposibilă găsirea celor două treimi de voturi în Parlament necesare modificării Constituţiei.

Premierul Vlad Filat spune că acordul cu România prin care Republica Moldova va primi ajutoare nerambursabile de 100 de milioane de euro va fi negociat şi semnat până la 24 martie. Vlad Filat a discutat pe tema ajutoarelor cu premierul roman Emil Boc la o întâlnire la Budapesta în marginea summitului dunărean. Prima tranşă în valoare de 25 de milioane de euro aşteptată în acest an va fi folosită pentru proiecte în infrastructură, în special în zonele rurale. Ajutorul eşalonat pe trei ani a fost anunţat de preşedintele Băsescu în timpul vizitei din luna ianuarie la Chişinău.

Parlamentul a aprobat alocaţiile sociale propuse de guvern pentru compensarea diferenţei de tarif după scumpirea gazelor, curentului electric şi căldurii. Guvernul spune că a primit ajutoare din Occident, din partea Uniunii Europene şi Marii Britanii, pentru a acoperi cheltuielile suplimentare din primele trei luni ale anului pentru 260 de mii de persoane cu venituri mici. Alocaţiile sociale vor fi acordate lunar odată cu pensiile sau alte ajutoare primite în mod curent de cei cu venituri mici.

Ministrul educaţiei Leonid Bujor şi-a depus mandatul de deputat ales pe listele Alianţei Moldova Noastră, înainte de expirarea termenului de şase luni în care putea deţine ambele funcţii. Până acum au renunţat la mandatele de parlamentari alţi 5 membri ai guvernului, reprezentînd alte partide din coaliţia de guvernare, între care premierul Vlad Filat.

Procuratura Generală a deschis 6 dosare penale împotriva fostei conduceri a ministerului de Interne bănuită de deturnarea fondurilor publice. Şeful direcţiei investigaţii generale a procuraturii, Iurie Garaba a spus că vor fi audiaţi mai mulţi foşti demnitari, inclusiv fostul ministru Gheorghe Papuc. Procuratura a deschis dosarele în urma unei revizii făcute de Curtea de Conturi, care a descoperit, între altele, că fosta conducere a ministerului a plătit chirie din banii publici pentru un sediu al Partidului Comuniştilor în sectorul Botanica al Chişinăului, precum şi pentru întreţinerea unui automobil folosit de un deputat comunist.

Consiliul Municipal Chisinau a hotărât să aloce un lot de pământ de jumătate de hectar destinat construcţiei unui nou azil pentru câinii fără stăpân. Potrivit deciziei, azilul cu o capacitate de o mie de animale urmează a fi construit în decurs de un an. La începutul lunii, primăria a cerut regiei "Autosalubritate" să acţioneze mai hotărât pentru a captura toţi câinii vagabonzi, în urma câtorva incidente în care adulţi şi copii au fost atacaţi de animalele fără stăpân. Primarul Chişinăului spune că azilurile existente sunt neîncăpătoare. Acuzat că ar fi cerut uciderea câinilor prinşi, Dorin Chirtoacă a spus că numai animalele bolnave sunt eutanasiate.

Un atac al insurgenților în Kabulului a făcut 16 victime printre care se numără şi cetăţeni străini. Peste 30 de oameni, afgani şi străini, au fost răniţi. India a anunțat că în atac au fost ucişi 9 cetăţeni indieni, inclusiv oficiali. Printre victime se află şi un consilier diplomatic italian, iar Franţa a confirmat moartea unui cetăţean francez. Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atacul care a avut ca ţintă un complex rezidenţial, inclusiv un hotel şi două pensiuni folosite de străini, precum şi un centru comercial.

Televiziunea turcă relatează că autorităţile au arestat încă 18 ofiţeri ai armatei bănuiţi de implicare într-o presupusă tentativă de lovitură de stat în 2003. Numărul total al arestaţilor ajunge la 67, după primul val de arestări la începutul săptămânii. Premierul Recep Tayyip Erdogan a avertizat astăzi că „nimeni nu se află mai presus de lege” şi că toţi cei care au conspirat împotriva democraţiei vor fi aduşi în faţa justiţiei.

La tribunalul Naţiunilor Unite pentru crime de război în fosta Iugoslavie a început procesul fostului general al sârbilor bosniaci, Zdravko Tolimir, acuzat de genocid. În vârstă de 61 de ani, Tolimir a fost unul din cei şapte comandanţi militari subordonaţi lui Ratko Mladic, fostul şef al armatei sârbilor bosniaci aflat încă în căutare. Generalul adus astăzi în faţa tribunalului este acuzat în legătură cu crime comise în Bosnia în 1995, inclusiv masacrul de la Srebrenica în care au fost ucişi aproape 800 de musulmani.

Ministerul rus de Externe are întrebări serioase în privinţa scopurilor urmărite de Statele Unite cu planurile de amplasare a scutului antirachetă în Europa. Purtătorul de cuvânt Andrei Nesterenko a descris planurile americane drept „aranjamente pripite care fac fragila arhitectură de securitate europeană ostateca unor ameninţări cu rachetă imaginare”. Este cea mai aspră critică formulată până acum de Rusia, după ce România a anunţat că va găzdui elemente ale scutului, iar Bulgaria s-a arătat interesată.

Premierul Greciei George Papandreou a spus că Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de o mai mare solidaritate cu ţara sa confruntată cu o imensă datorie externă. El a anunţat că planifică săptămâna viitoare o vizită în Germania al cărei sprijin poate fi vital pentru orice decizie a Uniunii Europene de a acorda ajutoare financiare Greciei. Criza financiară din Grecia a slăbit moneda unică europeană pe pieţele externe şi a ridicat semne de întrebare în legătură cu situaţia altor ţări din zona euro, ca Portugalia şi Spania.

Poliţia din Italia a emis mandat de arestare pe numele a 11 oameni din Veneţia şi alte localităţi din nordul ţării în cadrul unei operaţiuni menite să neutralizeze reţeaua de recrutare şi antrenament a kurzilor pentru Partidul Muncitoresc din Kurdistan care operează în Turcia. O declaraţie a poliţiei spune că mandatele de arest au fost emise pe numele a 10 cetăţeni turci şi unui italian, acuzaţi de legături cu acte de terorism internaţional. Autorităţile italiene spun că investigaţiile se desfăşoară în paralel cu anchete asemănătoare ale poliţiei franceze, în care este implicată poliţia germană, belgiană şi olandeză. Marţi, poliţia olandeză a spus că a arestat un presupus lider al PKK.

Astăzi intră în vigoare Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră. Potrivit ministerului afacerilor externe și integrării europene, începând de luni, 1 martie, se pot depune cereri pentru permiselor de mic trafic de frontieră la Secţia consulară a Ambasadei României situată pe strada Vlaicu Pârcălab 39, din Chişinău.
Serviciul de presă al externelor a mai informat că permisele se perfectează gratis și nu există limită de vârstă în acordarea acestor documente. Termenul de examinare a cererii este de 30 de zile, iar cel de eliberare a permisului – de maximum 60 de zile.

Cheltuielile făcute de fiul fostului preşedinte Voronin vor fi cercetate penal, dar Oleg Voronin nu figurează el însuşi ca inculpat în acest caz, cel puţin deocamdată. Anunţul a fost făcut ieri de procurorii centrului pentru combaterea corupţiei, care verifică bănuieli de spălare de bani şi evaziune fiscală în legătură cu suma de 66 de milioane de lei cheltuită în ultimii ani de Oleg Voronin.
Oleg Voronin a spus zilele trecute că interesul pentru cheltuielile sale se datorează exclusiv faptului că este fiul fostului şef al statului.

Partidul Democrat vrea ca angajaţii să primească tichete de masă. Liderul PD Marian Lupu, a anuntat joi, că în cel mult 2 saptamâni va înainta o initiativa legislativa în acest sens, transmite Info-Prim Neo. Tichetele de masa, cu o valoare de 25 pân la 50 de lei, ar urma sa fie procurate de angajatori si oferite salariatilor pentru zilele de munca. Beneficiarii vor putea lua masa sau schimba tichetele pe produse alimentare.
Marian Lupu a spus că sistemul de tichete de masa ar ajuta cel putin 300 de mii de salariati şi că dacă va fi aprobată, legea ar putea intra în vigoare la vară.

Mai multe explozii au zguduit cu puţin timp în urmă în centrul capitalei afgane Kabul. Un purtător de cuvânt al ministerului afgan de externe a declarat prin telefon Europei Libere că un atac sinucigaş a avut loc la şapte dimneaţa, ora locală, şi că nu are cunoştinţă de eventuale victime. Agenţiile de presă relatează însă că au fost ucişi doi poliţişti, iar alte câteva persoane au fost rănite. AP informează că una din deflagraţii a avut loc la intrarea în cel mai mare complex comercial din Kabul, care găzduieşte şi un hotel. Iar Reuter a relatat despre un schimb de focuri între poliţie şi un al doilea atentator.

În Turcia un tribunal a inculpat în această dimineaţă încă 11 ofiţeri pentru presupusa participare la tentativă de puci în 2003. Numărul militarilor aflaţi în arest a ajuns astfel la 31. Printre cei inculpaţi astăzi se numără doi amirali activi şi un general în retragere. Arestările au mărit tensiunea dintre partidul islamist de guvernămînt şi armata Turciei, care se consideră apărătoarea statului turc modern şi laic. Liderii opoziţiei de la Ankara spun că acuzaţiile împotriva ofiţerilor ar avea caracter politic.

Liderul libian Muammar Ghadafi a cerut musulmanilor să pornească „războiul sfânt” împotriva Elveţiei, care a interzis recent prin referendum construcţia de minarete. Ghadafi a cerut de asemenea boicotarea produselor elveţiene şi închiderea porturilor şi aeroporturilor din ţările islamice pentru navele şi avioanele elveţiene.
Referendumul în care elveţienii au decis că nu vor minarete în ţara lor a avut în loc în noiembrie. Interdicţia a fost criticată nu numai de ţările musulmane, ci şi de UE şi de multe organizaţii pentru drepturile omului.

Junta militară din Myanmar a respins încă o cerere a liderei opoziţiei San Suu Kyi de a fi pusă în liberate.
Diplomaţi din capitala Rangoon au informat agenţia AP că apelul d-nei Suu Kyi a fost respins în această dimineaţă de Curtea Supremă de Justiţie. Laureata Premiului Nobel pentru Pace, se află în arest la domiciliu de 14 ani.

Poliţia din Coreea de Sud a arestat un cetăţean acuzat că a ameninţat să arunce în aer ambasada Australiei din Seoul pentru că un arbitru australian ar fi nedreptăţit sportivii coreeni la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Vancouver. Potrivit AP, poliţia din Seoul spune că individul în vârstă de 35 de ani a fost înfuriat de descalificarea ştafetei feminine sud-coreene în proba de 3000 de metri patinaj-viteză. Ameninţarea a fost făcută prin SMS, iar poliţia a percheziţionat ambasada australiană de la Seoul, fără să găsească vreo bombă.
Dacă este găsit vinovat, suporterul coreean ar putea face trei ani de închisoare.

Ministrul polonez de externe Radek Sikorski s-a intilnit la Kiev, la ceremonia de investitura a noului preşedinte ucrainean, cu presedintele Alexandr Lukashenka, pentru a discuta situatia minoritatii poloneze din Belarus. Potrivit corespondenţilor nostri, cei doi au cazut de acord să formeze un grup mixt care sa analizeze situatia creata in jurul minorităţii poloneze.

Si Parlamentul European va trimite o delegatie de experti sa investigheze acelasi lucru. Recent politia a intervenit evacuind o organizaţie culturală a minoritatii poloneze din sediul ei si retinind pentru scurt timp pe mai multi lideri ai organizatiei. Reamintim ca Uniunea Europeana şi-a exprimat ingrijorarea fata de cresterea tensiunilor intre Varsovia si Minsk.

Oficialităti ruse au pus piatra de temelie la o noua centrala nucleara ce va fi construita in enclava Kalinigrad. Centrala va fi amplasată la 20 de km de granita Lituaniei si hotarîrea Moscovei a stirnit ingrijorări in regiune. Activistii ecologisti critică traseul pe care ar urma sa ajunga la viitoarea centrala combustibilul nuclear cît şi modul in care va fi rezolvata problema deseurilor nucleare.

Intr-un interviu cu radio Svoboda, Rashid Alimov, de la organizatia non guvernamentala Ecoperestroika a spus ca informatile oferite in aceste subiecte sunt ingrijoratoare. Se spune, de exemplu, ca deşeurile nucleare vor fi reproocesate in Rusia, or, acest lucru nu se va putea face decit tranzitind Lituania sau pe apa, prin Marea Baltica. Ambele trasee, spun ecologistii rusi sunt extrem de periculoase. Primul bloc al centralei urmeaza sa fie operaţional in 2016 şi al doilea în 2018, iar costul este estimat la 6 miliarde de dolari.

Potrivit agentiei Associated Press, procuratura turca a pus in libertate un fost comandat al marinei turce si un general de rang inalt dintre cei retinuti zilele trecute, fara a li se aduce nici un fel de invinuire.

Seful adjunct al directiei de urmarie penala al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Bogdan Zumbreanu a anuntat ca a fost declansata urmarirea penala in cazul omului de afaceri Oleg Voronin pentru spalare de bani in proportii desebit de mari, dar ca domnul Voronin junior nu are calitatea nici de banuit si nici de invinuit. Zumbreanu a mai spus si ca in carul investigatiei vor fi audiate si persoane din alte tari.

Aflat la Kiev la ceremonia de investire a noului presedinte Viktor Yanukovici, presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a declarat, citat de postul public Radio Moldova, „ca Moldova si Ucraina sunt sortite sa aiba relatii foarte bune si ca aceasta este, in viziunea presedintelui parlamentului de la Chisinau, o cerinta de baza pentru orice stat cu initiativa europeana”.