Autorităţile de la Tiraspol au spus că nu e nevoie ca România să participe la negocierile asupra conflictului transnistrean. Potrivit agenţiei ruse de ştiri Interfax, declaraţia a fost făcută la Tiraspol de ministrul de externe Vladimir Iastrebceac, ca răspuns la unele remarci recente ale preşedintelui României Traian Băsescu. Astăzi, Iastrebceac a spus că România se poate implica în rezolvarea conflictului în cadrul Uniunii Europene, din care face parte.

Săptămâna trecută, în interviuri de presă, preşedintele Băsescu spunea că România a făcut o greşeală renunţînd să fie parte la negocieri, în primii ani ai deceniului trecut.

Premierul Rusiei Vladimir Putin l-a invitat pe omologul său din Polonia la o ceremonie comemorativă care se va ţine în aprilie la Katyn, locul masacrării de către sovietici a mii de polonezi în al doilea război mondial. Agenţiile de presă ruseşti spun că preşedintele Donald Tusk a acceptat invitaţia.

Polonia continuă să ceară Moscovei deschiderea arhivelor în care este documentată împuşcarea a 22.000 de ofiţeri în pădurea Katyn, în 1940. Premierul Putin a promis că va deschide arhivele, dar numai dacă Polonia pune şi ea la dispoziţia Rusiei documente istorice încă secrete.

O organizaţie moldoveană pentru drepturile omului a protestat la Chişinău în semn de solidaritate cu organizaţii similare din Federaţia Rusă. Reprezentanţii Amnesty International Moldova au spus astăzi în faţa ambasadei ruse că autorităţile de la Moscova îngrădesc dreptul la exprimare şi asociere al organizaţiilor neguvernamentale. Aşa a declarat directorul executiv Amnesty International, Victor Suruceanu. Suruceanu a mai spus că zilele următoare va începe strângerea de semnături în sprijnul apărătorilor drepturilor omului din Rusia.

Consulatele româneşti de la Bălţi şi Cahul se vor deschide peste o lună de zile, iar podul peste Prut „Rădăuţi-Lipcani” va fi inaugurat la mijlocul lunii curente. Aşa a declarat la Chişinău senatorul român Viorel Badea care-i reprezintă în parlamentul de la Bucureşti pe români din afara graniţelor ţării. Potrivit Infoprim, senatorul Badea a mai spus că-şi deschide un birou permanent la Chişinău şi vrea să înfiinţeze încă două, la Bălţi şi Cahul. Badea a adăugat că includerea Moldovei printre ţările cu şanse de aderare la UE este o misiune dificilă, dar nu imposibilă.

Un membru al noii preşedinţii OSCE, deţinută anul acesta de Kazahstan, a declarat la finalul unei vizite de trei zile în Moldova că aşteaptă cu nerăbdare reluarea negocierilor în problema transnistreană, în formatul 5+2, luna viitoare.

Moldpres relatează însă că Ambasadorul Bolat Nurgaliyev a înregistrat reţineri din partea transnistrenilor. El a spus că din discuţiile avute cu Igor Smirnov a înţeles că liderul de la Tiraspol nu are încredere în sinceritatea declaraţiilor autorităţilor de la Chişinău privind dorinţa de-a relua discuţiile şi de-a mări încrederea între cele două maluri ale Nistrului.

Uniunea Europeană a aprobat planul prin care guvernul Greciei vrea să scoată ţara din criză. Vorbind la Bruxelles, comisarul european al economiei Joaquin Almunia a spus că Grecia are sprijinul Comisiei Europene, dar a adăugat că misiunea redresării finanţelor Greciei va fi dificilă.

Grecia, ţară din zona euro, are unul din cele mai ridicate deficite bugetare din Europa, de peste trei ori mai mare decât limita admisă în UE. Problemele Greciei au dus în ultimele săptămâni la scăderea cursului euro în raport cu alte monede internaţionale.

Conducerea din Belarus a fost criticată de UE pentru noile restricţii ale libertăţii presei, introduse de la 1 februarie. Un decret semnat de preşedintele Alexander Lukashenka obligă furnizorii de internet să stocheze date despre utilizatori şi site-urile vizitate şi să le pună la cerere la dispoziţia autorităţilor.

Astăzi la Bruxelles, un purtător de cuvânt al coordonatorului politicii externe europene Catherine Ashton a spus că decizia conducerii de la Minsk este “un pas în direcţia greşită”.

Decretul a fost criticat tot astăzi de liderii opozţiei de la Minsk şi de ziariştii independenţi din Belarus.

Premierul Franţei Francois Fillon a spus că va semna decretul prin care se refuză cetăţenia franceză unui străin a cărui soţie poartă vălul musulman, “burqa”.
Vorbind la postul de radio public francez, Fillon a spus că solicitanul “nu-şi are locul în ţara noastră”. Numele şi naţionalitatea străinului nu au fost făcute publice. Potrivit lui Fillon, soţia străinului este franţuzoiacă.

Decizia vine după ce săptămâna trecută parlamentul francez a cerut interzicerea vălului musulman în şcoli, spitale, birouri publice şi transportul în comun.

Trei soldaţi americani şi trei copii se numără printre cei zece oameni ucişi astăzi de explozia unei bombe lângă o şcoală de fete din nord-vestul Pakistanului.
Americanii se aflau în regiune într-o misiune de instruire a forţelor pakistaneze care luptă cu militanţii Al Qaida şi Taliban, la graniţa cu Afganistanul. Atentatul de astăzi a fost revendicat de Talibani, care au spus că vor continua să atace americani.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a spus că ţara sa este dispusă să trimită spre procesare în străinătate uraniu. Până acum, Teheranul respingea această propunere a comunităţii internaţionale. Ea a fost formulată sub egida ONU, în speranţa că va reduce temerile privind posibilele ambiţii nucleare militare ale Iranului.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reacţionat la declaraţia liderului iranian spunînd că Moscova ar saluta o eventuală schimbare de poziţie a Iranului.

Cartea lui Adolf Hilter „Mein Kampf” urmează să fie publicată în Germania pentru prima oară din anul 1945. Institutul de Istorie Contemporană de la Muenchen a anunţat astăzi că volumul poate fi publicat din nou în 2015, când expiră drepturile de autor, la 70 de ani de la moartea lui Hitler.

Cartea de propagandă a liderului nazist, al cărei titlu înseamnă în traducere „Lupta mea” a fost interzisă în Germania după al doilea război mondial. „Mein Kampf” a fost publicat prima oară în două volume, în 1925 şi 1926.

Biroul Naţional de Statistică a anunţat că salariul mediu lunar a crescut cu 8,7% în 2009 faţă de 2008, ajungînd la aproximativ 2700 de lei. Creşteri mai mari au înregistrat anul trecut salariile din sfera bugetară. Ca şi în trecut, salariile cele mai mari au fost în 2009 cele din serviciile financiare, iar cele mai mici, în agricultură.

Republica Moldova va primi de la FMI un credit de peste 500 de milioane de dolari. Vorbind la o conferinţă de presă la Chişinău, în prezenţa oficialităților FMI, premierul Vlad Filat a spus că împrumutul era singura cale pentru Moldova de a evita „o prăbuşire totală”. Admiţînd că vor fi necesare măsuri de austeritate, premierul a promis că moldovenii cei mai săraci vor fi protejaţi cu ajutoare sociale.

Opoziţia comunistă a acuzat guvernul că încalcă libertatea presei şi concediază funcţionari publici pe criterii politice. Acuzaţiile au fost formulate la o conferinţă de presă la Chişinău de deputatul PCRM Grigore Petrenco şi de juristul comunist Sergiu Sârbu. Sârbu a spus că puterea îşi continuă ceea ce el a numit „atacurile politice” mai ales împotriva televiziunii NIT şi a postului de radio „Ploaia de argint”. Cei doi fruntaşi comunişti au mai spus că aproape o mie de persoane ar fi fost concediate de noua guvernare pe criterii politice.

Principalul serviciu de informaţii din Ucraina a anunţat arestarea a cinci agenţi ruşi bănuiţi de spionaj, dintre care patru au fost deja expulzaţi. Al cincilea, considerat şeful reţelei, un colonel, se află în arest în Ucraina şi ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare. Autorităţile de la Kiev spun că unii dintre membri reţelei ar fi fost ofiţeri ruşi din Transnistria. Agenţii ruşi sunt bănuiţi că au încercat să intre în posesia unor secrete militare ucrainiene în regiunea Odesa.

Victor Ianukovici, candidat la preşedinţia Ucrainei, a spus că dacă iese învingător la turul al doilea al alegerilor de duminica viitoare, prima lui grijă va fi să înlăture guvernul contracandidatei sale, premierul Iulia Timoşenco.
Agenţiile de presă notează însă că pentru demiterea guvernului e nevoie de votul Parlamentului, unde partidul lui Ianucovici nu are majoritatea. În cazul victoriei candidatului pro-rus, ar fi posibil ca el să caute să organizeze alegeri parlamentare anticipate.

Premierul dela Kiev, Iulia Timoşenko a declarat, citata de agenţiile ucrainiene de ştiri, că în eventualitatea în care ar ciştiga turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale de duminica va cauta sa obţină revizuirea deciziei Curtii Internationale de Justitie privind impărtirea zonelor economice din Marea Neagra între Ucraina si Romania.
Romania a ciştigat, prin decizia instantei internaţionale, in februarie 2009, dreptul de exploatare pentru o suprafaţă de aproape 10 mii de kilometri, adica aproape 80 al suta din zona disputata a platoului continental al Marii Negre, aflat in disputa cu Ucraina.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad a declarat, într-un interviu la televiziunea de stat că ţara sa este pregatită să trimită uraniu în străinătate pentru a fi îmbogăţit, o solicitare mai veche a comunităţii internaţionale. La Washington, declaratia preşedintelui de la Teheran a fost primită cu precauţie, oficialităţi americane afirmînd că dacă propunerea Teheranului este una serioasă, ea ar trebui făcuta Agentiei ONU pentru energie atomică. In acelasi interviu, preşedintele Ahmadinejad a declarat că ar fi dispus şi să îi elibereze pe cei 3 cetăţeni americani aflati in inchisorile iraniene sub acuzaţia de spionaj, într-un schimb cu iranieni închişi în Statele Unite. Ahmadinejad a mai spus şi că alţi 9 oameni, acuzati ca au participat la protestele post-electorale din Iran din luna iunie, vor fi spînzuraţi. Saptamina trecuta Iranul a executat prin spînzurătoare 2 tineri sub aceeaşi acuzaţie.

Directorul Serviciilor Nationale de Informatii din Statele Unite, Dennis Blair a declarat intr-o audiere in Congresul american ca tensiunile etnice din Bosnia continua sa reprezinte cea mai mare ameninţare potenţială pentru stabilitatea in Europa. Potrivit lui Dennis Blair, tensiunile dintre fracţiunile croate, muslmane şi sîrbe sunt în creştere. In aceiasi audiere, directorul serviciilor nationale de securitate a vorbit şi despre eforturile continue ale Rusiei de a-şi exercita influenţa asupra ţărilor vecine foste sovietice şi, mai cu seamă, asupra Georgiei. Subiectul ar putea fi, potrivit lui Dennis Blair, unul ce ar putea dauna relaţiilor cu Washingtonul. In regiune continuă schimburile sporadice de focuri care ar putea duce la escaladarea tensiunilor. Dennis Blair a vorbit şi despre potenţialul pericol pentru regiunea Caucaziana reprezentat de tensiunile dintre Armenia si Azerbaijan legate de enclava Nagorno-Karabach.

Oficialităţi ale Fondului Monetar Internaţional şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia economiei din Muntenegru, afirmind ca nu se întrevăd semnele unei revigorari dupa declinul de 7 procente de anul trecut. Potrivit expertilor Fondului, economia din Muntenegru are nevoie de restructurare urgentă. Pina acum domeniul cel mai important al economiei acestei ţări Balcanice a fost turismul, grav afectat de actuala griza economica globala.

Jurnalisti si reprezentanti ai opozitiei din Belarus au criticat decizia preşedintelui Aleksandr Lukashenka de a infiinţa o agentie de stat pentru controlul internetului. Luni, liderul de la Minsk a semnt un decret prin care furnizorii de servicii de internet trebuie sa puna la dispozitia autorităţilor informatii legate de clienţii lor şi de site-urile pe care aceştia le acceseaza. Potrivit preşedintelui adjunct al asociaţiei jurnalistilor din Belarus, decizia lui Lukashenka înseamnă de fapt un control total al informaţiilor. In Belarus nu exista presa independenta, nici televiziune sau posturi de radio alternative celor de stat.

Directorul serviciilor americane de informatii, Dennis Blair a avertizat in audierea din fata Congresului american, ieri, ca recentul atac cibernetic asupra companiei Google reprezintă „un semnal de alarma” pentru faptul că nici agentiile de stat si nici sectorul particular nu pot proteja infrastructura cibernetica a Statelor Unite. In opinia sa atacurile in domeniul cibernetic devin din ce in ce mai frecvente, mai ample si mai sofisticate. Dennis Blair a vorbit despre pericolul reprezentat de activităţile cibernetice agresive ale Chinei asupra vecinilor ei şi de creşterea activităţilor de spionaj ale Chinei impotriva Statelor Unite.

Casa Alba a anunţat ca preşedintele american Barak Obama se va intilni cu liderul spiritual tibetan Dalai Lama, in ciuda opozitiei ferme a regimului comunist de la Beijing.

Principalul serviciu de informaţii din Ucraina a anunţat arestarea a cinci agenţi ruşi bănuiţi de spionaj, dintre care patru au fost deja expulzaţi. Al cincilea, considerat şeful reţelei, un colonel, se află în arest în Ucraina şi ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare. Autorităţile de la Kiev spun că unii dintre membri reţelei ar fi fost ofiţeri ruşi din Transnistria. Agenţii ruşi sunt bănuiţi că au încercat să intre în posesia unor secrete militare ucrainene în regiunea Odesa.

Victor Ianucovici, candidat la preşedinţia Ucrainei, a spus că dacă iese învingător la turul al doilea al alegerilor, duminica viitoare, prima lui grijă va fi să înlăture guvernul contracandidatei sale, premierul Iulia Timoşenco. Agenţiile de presă notează însă că pentru demiterea guvernului e nevoie de votul parlamentului, unde partidul lui Ianucovici nu are majoritatea. În cazul victoriei candidatului pro-rus, ar fi posibil ca el să încerce să determine organizarea de alegeri parlamentare anticipate.