Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutoare din străinătate pentru compensarea majorării tarifelor. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, apelul a fost făcut la o întâlnire a premierului Vlad Filat cu ambasadorii ţărilor din UE, cu reprezentantul Comisiei Europene şi cu ambasadorul Statelor Unite.

Vlad Filat a spus că împrumuturile contractate în ultima vreme de Moldova sunt foarte binevenite, dar că pentru protecţia celor care au cel mai mult de suferit de urma majorării preţurilor, Chişinăul ar dori asistenţă suplimentară.

Potrivit aceluiaşi comunicat de la guvern, şeful delegaţiei CE în Moldova, ambasadorul Dirk Schuebel a spus că Uniunea Europeană analizează posibilitatea oferirii unui „suport financiar suplimentar”.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev a semnat o versiune nouă a principalului document rusesc de strategie militară, în care extinderea NATO este menţionată ca una din principalele ameninţări. Documentul publicat pe pagina de internet a Kremlinului susţine că Alianţa Nord-Atlantică vrea să-şi „globalizeze” activitatea, în ciuda legislaţiei internaţionale.

Doctrina militară rusă, care ar urma să fie valabilă până în 2020, nu menţionează aşa-numitele „lovituri nucleare preventive”, deşi unii oficiali ruşi au cerut acest lucru. Se spune doar că Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi forţa nucleară ca răspuns la un atac nuclear sau de magnitudine echivalentă.

La Sarajevo doi senatori americani au cerut liderilor bosniaci să dea dovadă de unitate şi să rezolve o criză privind viitorul structurilor de guvernare. Senatorul republican John McCain şi senatorul democrat Joe Lieberman au spus că numai prin unitate Bosnia poate adera la structurille euroatlantice, NATO şi UE.
Bosnia este alcătuită din două entităţi autoguvernate, una musulmano-croată, alta sârbă, legate între ele de instituţii centrale slabe. Împărţirea confuză a puterii între centru şi entităţi duce adesea la paralizarea structurilor administrative.

Ministrul de externe al Chinei a spus că criza provocată de programul nuclear iranian ar fi intrat într-o fază „crucială”. Vorbind în prima zi a unei conferinţe pe teme de securitate, la Muenchen, Yang Jiechi a spus că toate părţile implicate în criza iraniană trebuie să aibă răbdare, dar să-şi intensifice şi eforturile diplomatice.

Iranul, dezarmarea nucleară şi războiul din Afganistan domină agenda reuniunii de la Muenchen, care va dura până duminică.

Consiliul de observatori de la Teleradio Moldova a ales astăzi noul preşedinte al companiei. Decanul Facultaţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova, Constantin Marin, un filolog şi jurnalist în vârstă de 54 de ani, a obţinut cinci din cele nouă voturi ale observatorilor. Postul rămăsese vacant prin demiterea lui Valentin Todercan, la 30 decembrie.

Melanie Marlett, manager de ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova, a spus că, după depăşirea crizei globale, Moldova va trebui să-şi găsească un nou model de dezvoltare economică. Într-un interviu acordat agenţiei Infoprim, Marlett a spus că declinul economic din ultima vreme a demonstrat că Moldova nu se poate baza doar pe remitenţe şi pe consum, care au generat creşterea economică din anii trecuţi. Melanie Marlett a menţionat printre domeniile în care Moldova ar putea excela tehnologia informaţională, ecoturismul şi agricultura avansată.

Artistul plastic Iurie Platon a câştigat concursul pentru monumentul victimelor stalinismului, pe care primăria Chişinăului vrea să-l ridice în faţa Gării Feroviare. Moldpres relatează că lucrarea lui Platon reprezintă un tren care se descompune treptat, simbolizînd dispariţia familiilor deportate în Siberia.

Sculptorul şi pictorul Iurie Platon are 46 de ani şi a studiat la Liceul de arte plastice „Igor Vieru” din Chişinău şi la Academia de Arte din Tallin.

Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a spus că Moscova speră că primească mai multe informaţii din partea Statelor Unite în privinţa planului de-a amplasa în România interceptoare antibalistice. Vorbind la Berlin, Lavrov a mai spus că preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite s-au înţeles ca orice ameninţări legate de proliferarea balistică să fie discutate mai întâi între cele două ţări.

Statele Unite au confirmat ieri anunţul preşedintelui român Traian Băsescu privind intenţia amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american pe teritoriul României. Preşedintele român a insistat că această măsură nu este îndreptată împotriva Rusiei.

Astăzi este ultima zi de campanie electorală în Ucraina, unde va avea loc duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Candidaţii, anume premierul Iulia Tymoshenko şi fostul premier Viktor Yanukovich, aveau programate pentru astăzi mitinguri electorale în centrul Kievului.

În ultimele zile, cei doi rivali s-au acuzat reciproc că ar vrea să falsifice alegerile şi că-i mint pe alegători. Ieri, Tymoshenko a spus că în caz de fraudă, va scoate în stradă demonstranţi într-o repetare a aşa-numitei „Revoluţii Portocalii” care a adus-o la putere în anul 2004.

Secretarul-general NATO Anders Fogh Rasmussen a cerut membrilor alianţei şi altor ţări să-şi mărească efortul de stabilizare a Afganistanului. Vorbind la Istanbul, la o conferinţă a ţărilor participante la operaţiunile din Afganistan, Secretarul-general NATO le-a îndemnat să caute noi resurse umane pentru misiuni de instruire a forţelor de securitate afgane. Fogh Rasmussen a mai spus că numai cu un efort internaţional suplimentar afganii vor fi capabili să-şi asume răspunderea pentru securitatea propriei ţări.

Două maşini încărcate cu bombe au explodat în oraşul sfânt Karbala din Irak, unde s-au adunat cu ocazia unei sărbători sute de mii de musulmani de rit şiit.
Exploziile s-au soldat cu cel puţin 30 de morţi şi zeci de răniţi. Atacul a avut loc în ultima zi a festivalului Arbaeen, pentru a cărui pază autorităţile au desfăşurat 30.000 de militari şi poliţişti.

Procurorii britanici au anunţat că patru parlamentari vor fi trimişi în judecată pentru că ar fi abuzat de fondurile de cheltuieli la care au acces ca legislatori.
Un raport oficial dat publicităţii ieri arăta că 390 de parlamentari şi-au decontat nejustificat din banii publici cheltuieli personale. Suma totală pe care vor trebui s-o înapoieze este echivalentul a un milion şi jumătate de dolari.

Scandalul a afectat atât Partidul Laburist de guvernămînt, cât şi opoziţia conservatoare, înaintea alegerilor din iunie.

In Republica Moldova, prețul benzinei a crescut din nou, cu aproximativ 8 %. De ieri un litru de benzina 95 costa 13, 68 lei, iar un litru de benzina 92 – 13,28 lei. Motorina s-a scumpit de asemenea cu 80 de bani.
Directorul executiv al Uniunii importatorilor a precizat că scumpirea carburanţilor a fost inevitabilă după ce din 1 ianuarie 2010 s-au majorat accizele la benzină si motorină cu 50 la sută.

Ministrul de externe Iurie Leancă a informat că la începutul lunii viitoare la Chişinău o sa vină prima misiune a Uniunii Europene care va evalua situaţia pentru a decide când ar putea începe discuţiile privind liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni.
În cadrul unei conferinţe de presă de bilanţ, desfășurată ieri, la Chişinău, şeful diplomaţiei moldovene a precizat că misiunea europeană va evalua cât este de pregătită Moldova şi ce mai este de făcut pentru a putea fi discutată liberalizarea regimului de vize.

25 de lideri raionali ai Partidului Social Democrat din Moldova au anunţat că părăsesc acest partid şi că se vor alătura Partidului Democrat. Potrivit site-ului Ştirea Zilei, cei 25 şi-au explicat gestul ca un protest faţă de politica liderului PSD, Dumitru Braghiș care s-ar fi opus fuziunii PSD cu Partidul Democrat, împiedicînd astfel formarea unui pol puternic de centru stînga.

Departamentul de stat american a lăudat decizia de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Tării din Romania și anunţată de preşedintele Traian Băsescu de a permite amplasarea unor elemente ale scutului defensiv american pe teritoriul Romaniei ce vor fi operative din 2015.
Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat a spus că noul sistem defensiv este conceput în aşa fel încît să apere întreaga regiune a sudului Europei în faţa unor potenţiale pericole venite dinspre Iran. Atît preşedintele României cît şi purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat american au subliniat că acest sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei. Decizia CSAT-ului va trebui aprobată de Parlamentul Romaniei.

Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco a ratificat un amendament la legea electorală, contestat de unii pentru că ar putea permite falsificarea votului de duminică, din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Prin amendament se elimina obligaţia ca la toate centrele de votare să fie reprezentanţi ai tuturor candidaţilor.
Premierul Iulia Timoşenco, care se confruntă cu liderul opoziţiei Victor Ianucovici, a ameninţat cu proteste de stradă, susţinînd că partidul lui Ianucovici se pregăteşte să fraudeze alegerile.

Un consilier important al Kremlinului pe probleme de politica interna, Oleg Matveicev a fost demis, ca urmare a protestelor masive din regiunea Kaliningrad de la sfîrşitul săptămînii trecute, cînd peste 10 mii de oameni au protestat pe străzi cerînd demisia premierului Vladimir Putin şi a guvernatorului regiunii, membru influent al partidului premierului, Rusia Unita.

In Irak au loc astăzi importante ceremonii religioase ale musulmanilor şiiţi la Karbala. Pentru a evita eventuale confruntări interreligioase cu extremistii suniţi, autorităţile au desfăşurat peste 30 de mii de forţe de ordine în zonă. In două recente atacuri sinucigaşe împotriva şiitilor au fost omorîţi peste 60 de oameni.

Comandantul suprem al trupelor americane din Afganistan, generalul Stanley McChrystal a anunţat că situaţia în Afganistan nu s-a mai deteriorat în ultimul timp. Declaraţia a fost făcută în Turcia, la reuniunea NATO a miniştilor apărării din ţările membre.

Preşedintele Azerbaijanului, Ilham Aliev a promis să sprijine Europa Occidentală pentru a-şi spori siguranţa energetică. Declaraţia a fost făcută la Berlin, înaintea convorbirilor preşedintelui de la Baku cu cancelara Germaniei Angela Merkel. Pe agenda convorbirilor, se află proiectul energetic Nabucco, ce ar furniza gaze si petrol Europei Occidentale evitînd Rusia. Moscova susţine proiecte complementare încercind să boicoteze concretizarea coridorului energetic Nabucco, susţinut şi de Statele Unite.

Patriarhul Kiril al Rusiei a anunţat că în acest an 400 de preoţi ortodocși vor fi detașați in armata rusă. Potrivit Ministerului apararii de la Moscova 60 % dintre militarii ruşi cred în Dumnezeu : 80 % se declară ortodocși, 13 % musulmani, 3 % budişti si la 1 la sută evrei. Rusia este, potrivit Constituţiei sale, un stat secular, în care religia este separată de stat.

Compania italiana ENI a anunţat că se retrage din Iran, după ce va expira contractul actual semnat în 2001. Potrivit acestuia, compania italiană urma să dezvolte două cîmpuri de extragere a gazelor naturale din Iran. Decizia a fost luată după ce premierul Silvio Berlusconi a cerut întărirea sancţiunilor economice împotriva regimului de la Teheran.

Casa Albă a anunţat că preşedintele Barak Obama se va întîlni cu liderul spiritual Tibetan Dalai Lama în luna februarie. Dalai Lama se va afla la Washington între 17 şi 18 februarie. Autorităţile comuniste de la Beijing au cerut preşedintelui american să nu se întîlnească cu Dalai Lama. Beijingul consideră că liderul religios Tibetan caută să obţină sprijin pentru independenţa Tibetului de China comunistă.

La bursa din New York, preţul petrolul a continuat să scadă, atingînd cea mai scazută valoare din ultimele luni, adică 73 de dolari şi 14 cenţi barilul. Valoarea dolarului a înregistrat o creştere însemnata faţă de euro, pe fundalul îngrijorărilor legate de situaţia economică din Grecia, Portugalia şi Spania, toate ţări din zona euro.