Liderul opoziţiei din Belarus, Alyaksandr Milinkevich s-a declarat dezamăgit de rezultatul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, dar s-a arătat convins că prefacerile democratice în fostul spaţiu sovietic vor continua. Într-un interviu acordat departamentului belarus al postului nostru de radio, Milinkevich a spus că după Revoluţia Portocalie Ucraina a avut ocazia de a se constitui într-o “alternativă democratică” printre statele post-sovietice, dar a ratat această şansă. El a adăugat însă că în fostele republici sovietice asistăm doar la un moment de respiro în drumul spre democraţie, care, a spus Milinkevich, va continua.

Autorităţile iraniene au mărit astăzi presiunea asupra mişcării de opoziţie din ţară condamnînd la moarte un protestatar anti-guvernamental, arestînd o rudă a liderului opoziţiei Mir Hossein Musavi şi trimiţînd la închisoare nouă suporteri ai opoziţiei. În Iran au avut loc frecvente proteste antiguvernamentale după alegerile prezidenţiale controversate din vara anului trecut.

Magnatul rus exilat Boris Berezovsky a dat în judecată la Londra un post de televiziune apropiat Kremlinului pentru că a afirmat că el, Berezovsky, ar fi plănuit uciderea în Marea Britanie a unui fost agent rus. Berezovsky susţine că postul RTR Planeta l-ar fi calomniat transmiţînd în aprilie 2007 ştirea că el ar fi organizat otrăvirea lui Alexandr Litvinenko. Astăzi, Berezovsky a declarat că a fost „extrem de supărat” să audă că ar fi pus la cale moartea unui prieten.

Ministerul român al afacerilor externe a făcut precizări privind participarea României la scutul anti-rachetă american. Într-un comunicat de presă, MAE spune printre altele că în România ar urma să fie amplasate numai rachete interceptoare terestre, nu şi instalaţii radar, care vor fi găzduite de alte state.
În comunicat se mai spune că Statele Unite nu vor amplasa rachete interceptoare pe nave din Marea Neagră, întrucât o asemenea desfăşurare ar fi dificilă din cauza unei convenţii internaţionale datînd din 1936.

România a anunţat săptămâna trecută că acceptă participarea la proiectul american, despre care preşedintele Traian Băsescu a subliniat că nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova a spus că planul amplasării elementelor unui scut antirachetă în România va spori securitatea în regiune. Răspunzînd unei întrebări a EL la o conferinţă de presă la Chişinău, ambasadorul Asif J. Chaudhry a spus că scutul va fi strict defensiv, şi că nu va avea vreun efect nedorit asupra Republicii Moldova. „Moldova este o ţară separată, independentă şi suverană”, a mai spus ambasadorul Statelor Unite.

Ambasadorul american a respins tot astăzi declaraţiile liderului comuniştilor Vladimir Voronin care spusese că asistenţa financiară americană pentru Moldova ar fi condiţionată de trimiterea de militari moldoveni în Afganistan.

Fostul ministru al apărării Valeriu Pasat a spus că va propune parlamentului să organizeze un referendum asupra introducerii studiul ortodoxiei în şcoli. Pasat, care este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, şi-a lansat astăzi la Chişinău o carte despre istoria ortodoxiei în Moldova din 1940 până în prezent. El a mai spus că în anii comunismului ortodoxia a reprezentat pentru moldoveni „un refugiu” şi „un pilon” şi că în 1991 noul stat moldovean ar fi trebuit să introducă de îndată ortodoxia printre disciplinele şcolare.

Marius Lazurca a primit avizul parlamentului de la Bucureşti pentru a deveni ambasador al României în Republica Moldova. Audiat astăzi în comisiile de politică externă din Camera Deputaţilor şi Senat, Lazurca a spus printre altele că va promova „unificarea spaţiului mediatic” de limbă română şi crearea unei bănci de investiţii româno-moldovene, cu finanţare europeană.

În vârstă de 38 de ani, Marius Lazurca este din Timişoara, are un doctorat la Sorbona şi a fost ambasadorul României la Vatican.

România nu are ambasador la Chişinău din aprilie anul trecut, când fosta guvernare moldoveană l-a numit „persona non grata” pe ambasadorul Filip Teodorescu.

Fostul ministru al economiei Igor Dodon a criticat acordul încheiat de noul guvern cu Fondul Monetar Internaţional, spunînd că este prea dur pentru cetăţeni. Potrivit Infoprim, Dodon a mai spus printre altele că noul guvern nu are dreptate când spune că FMI a salvat Moldova de la faliment şi că AIE încearcă să distragă atenţia oamenilor de rând de la situaţia economică prin vizite în străinătate, desfiinţarea gardurilor de sârmă ghimpată şi alte „show-uri politice pe plan extern”.

Pilotul Iulian Scorpan, în vârstă de 36 de ani, este noul director al companiei „Air Moldova”. Scorpan, care este absolventul unui institut de aviaţie militară din România, este angajat la „Air Moldova” din 2004 şi asigură de un an interimatul funcţiei de director general al companiei.

Grupurile de lucru Chişinău-Tiraspol îşi vor relua activitatea la 11 februarie. Anunţul a fost făcut astăzi la Chişinău de vicepremierul responsabil pentru reintegrarea ţării, Victor Osipov care s-a întâlnit ieri la Tiraspol cu ministrul de externe al transnistrenilor, Vladimir Iastrebciak.

Osipov a spus că grupurile de lucru vor elabora proiecte concrete de colaborare între cele două maluri ale Nistrului. Pe de altă parte, vicepremierul s-a plâns de unele abzuri pe care le-au comis miliţiile transnistrene, inclusiv recenta reţinere a unor tineri din satul Oxentea, raionul Dubăsari.

Mai mulţi membri ai partidului Yuliei Tymoshenko au spus că vor contesta rezultatul turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, care pare să fi fost câştigat de Viktor Yanukovych la o diferenţă de trei procente. Premierul Tymoshenko n-a făcut nici o declaraţie publică de la votul de duminică până acum.

Olena Shustik, vicepreşedintele partidului premierului, a spus însă că va cere renumărarea buletinelor de vot în unele zone, iar apoi va sesiza instanţele.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev l-a felicitat astăzi pe Viktor Yanukovych, iar ambasada Statelor Unite la Kiev a spus că alegerile reprezintă un pas înainte spre „consolidarea democraţiei în Ucraina”.

La Strasbourg, Parlamentul European a aprobat noua Comisiei Europeană, cu 488 de voturi pentru, 137 împotrivă şi 72 de abţineri. Votul face posibilă intrarea în funcţiune a noului executiv al Uniunii Europene, cu 27 de membri, chiar dacă cu o întârziere de câteva luni.

Formarea şi instalarea comisiei au fost blocate mai întâi de ratificarea târzie de către unele state a Tratatului de la Lisabona, care prevede reforma instituţiilor comunitare, iar apoi de controverse privind candidatul bulgar la funcţia de comisar pentru ajutoare umanitare.

Comisia va fi condusă, ca şi cea veche, de preşedintele Jose Manuel Barroso şi va avea un mandat de cinci ani. Ea are câte un membru din fiecare stat al Uniunii Europene, dar toţi comisarii sunt obligaţi să acţioneze în interesul Uniunii, nu al ţării de origine.

Oficialii ruşi au criticat astăzi planurile Statelor Unite şi aliaţilor lor de a amplasa un scut antirachetă în Europa. Generalul Nikolai Makarov a spus că proiectul ar fi îndreptat împotriva Federaţiei Ruse.

Statele Unite au spus săptămâna trecută că elemente ale scutului vor fi găzduite de România şi că el va proteja Europa de eventuale atacuri cu rachete iraniene.

Astăzi la Moscova, şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse Nikolai Patrushev a protestat împotriva unei eventuale continuări a extinderii NATO. Patrushev a spus că privită prin prisma istoriei ultimelor decenii, Alianţa Nord-Atlantică este o ameninţare gravă la adresa Rusiei.

Iranul a anunţat că a început să producă uraniu îmbogăţit cu 20%, insistînd că programul său nuclear are un caracter exclusiv civil. Anunţul a fost criticat de îndată de Statele Unite şi Rusia, ca şi de Israel.

Adresîndu-se unor diplomaţi europeni la Ierusalim, premierul israelian Beniamin Netanyahu a spus că Iranul “se grăbeşte” să producă arme nucleare, sfidînd comunitatea internaţională. Liderul israelian a adăugat că Occidentul trebuie să trateze cu seriozitate ameninţarea pe care o reprezintă planurile nucleare iraniene pentru Israel, pentru regiune şi pentru lumea întreagă.

Ministrul de externe al Italiei Franco Frattini a spus că membrii unor miliţii islamiste pro-guvernamentale din Iran au încercat să atace ambasada Italiei la Teheran, dar au fost respinşi de forţele de ordine. Vorbind la Roma, Frattini a spus că demonstranţii iranieni strigau lozinci ca „Moarte Italiei!” şi „Moarte lui Berlusconi!”.

Săptămâna trecută, premierul italian Silvio Berlusconi a anunţat în Israel că ţara sa îşi va reduce cooperarea economică cu Iranul şi că va cere sancţiuni internaţionale mai dure împotriva regimului de la Teheran, bănuit că vrea să producă arme atomice. Potrivit AP, Italia este cel mai mare partener comercial european al Iranului.

În Afganistan, autorităţile spun că peste 60 de oameni au fost ucişi ieri de un val de avalanşe într-o trecătoare din munţii de la nordul capitalei Kabul. 430 de oameni au fost răniţi, iar 2.500 au fost salvaţi din maşinile înzăpezite. Incidentul s-a produs la o altitudine de 3.800 de metri, pe drumul care leagă capitala afgană de oraşul Mazar-i-Şarif. Ministerul afgan de interne a spus că elicopterele militare aruncă pachete cu alimente celor care sunt încă blocaţi în zăpadă.

Polonia şi-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Minsk după ce autorităţile din Belarus au evacuat din sediul ei o organizaţie a etnicilor polonezi.
Uniunea Polonezilor din Belarus încearcă de câţiva ani să fie înregistrată oficial, dar autorităţile refuză şi au creat o asociaţie concurentă, fidelă puterii de la Minsk. Etnicii polonezi reprezintă aproximativ 4% din populaţia de aproape 10 milioane de oameni a Republicii Belarus.

Muncitorii de la „Moldcarton” şi Fabrica de Zahăr Glodeni au demonstrat în faţa guvernului, cerînd plata salariilor pe care spun că nu le-au primit de luni de zile. Potrivit muncitorilor citaţi de agenţia Moldpres, numai la Fabrica de Zahăr Glodeni salariile datorate celor peste 500 de angajaţi însumează mai mult de două milioane de lei. Demonstranţii de la cele două fabrici au cerut ca ele să fie naţionalizate sau date pe mână unor investitori responsabili. Muncitorii s-au plâns că deşi şi-au discutat necazurile cu ministrul economiei Valeriu Lazăr în urmă cu o lună, situaţia a rămas neschimbată.

La Chisinau are loc o nouă ședintă a Comisiei prezidențiale de revizuire a constituției. Doctorul in stiinte juridice si membru al comisiei, Victor Popa a declarat Europei Libere ca legea fundamentala ar trebui revizuita din temelii, mai ales la modul aplicare. El a mentionat si o posibila schimbare a formei de guvernamant. In opinia lui Victor Popa, politicienii nu par inca decisi la o schimbare majora, singura posibilitate - in opinia expertului - de a se evita alegeri anticipate. La vara vor fi doua posiblitati, a mai spus Victor Popa: ori se va organiza numai un referendum asupra noii constitutii, ori se vor organiza alegeri anticipate si un referendum.

Guvernatorul Băncii Naţionale a spus la o conferinţă de presă că energia s-ar putea scumpi din nou la începutul anului viitor. Dorin Drăguţanu a anticipat că din 2011 preţul curentului va creşte cu încă 10 la sută, iar al gazului, cu 15%. Contactat de portalul „Ştirea zilei”, directorul ANRE, Victor Parlicov a spus că estimările guvernatorului Drăguţanu „nu sunt bătute în cuie”, fiind nişte „simple prognoze”.
Curentul electric, gazul şi căldura s-au scumpit deja de la 1 ianuarie. Săptămâna trecută, premierul Filat a cerut ajutorul UE şi Statelor Unite pentru plata compensaţiilor către moldovenii cei mai afectaţi de aceste scumpiri.

Moldovagaz are mai multe propuneri de restructurare a datoriilor istorice pentru gazele livrate de furnizorul rus Gazprom, a declarat Alexandr Gusev, citat de Info-Prim. Ele trebuie însă acceptate de guvern şi de Gazprom, înainte de a fi făcute publice. Gusev a precizat ca datoriile istorice ale R. Moldova pentru gazele livrate se ridică, cu tot cu penalitati, la 350 mln. dolari, iar împreuna cu cele acumulate în zona transnistreana la 2,3 mlrd dolari.

Peste 1.500 de dosare din arhiva Partidului comunist au fost făcute luni publice, relatează cotidianul Timpul. Este vorba de documente inedite, din anii 1974 – 1984, ale şedinţelor Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist. În câteva săptămâni urmează să fie scoase de la secretul de stat toate dosarele fostului partid comunist de până la 1991.
Decizia a fost luată de Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat, la cererea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova. „Comisia pentru protecţia secretului de stat s-a arătat deschisă pentru a soluţiona toate problemele legate de alte fonduri arhivistice: SIS, Ministerul de interne si de externe” - a spus Mihai Taşcă, secretarul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului communist, citat de Timpul.

La Chişinău procuratura a continuat audierea martorilor în dosarul evenimentelor din aprilie. Iurie Bolbocean, fost membru în conducerea PSD, actualmente în PD, a spus după audieri că în primăvară n-a fost o tentativă de lovitură de stat, cum spun comuniştii, ci o provocare a comuniştilor, o capcană în care opoziţia de atunci a căzut. Bolbocean a mai spus că în Moldova nu există voinţa politică de-a afla adevărul despre evenimentele din aprilie. Tot luni, procurorii l-au audiat ca martor pe ministrul Valeriu Cosarciuc, care a acuzat de începerea violenţelor fosta putere comunistă.

În sudul României, ninsorile şi viscolul au provocat închiderea a 10 drumuri naţionale şi a autostrăzii Bucureşti- Constanţa. Şcolile generale din Bucureşti şi alte 6 judeţe sunt închise şi astăzi. Punctul de fontieră Giurgiu-Ruse este închis pentru camioane iar soseaua Bucureşti – Giurgiu rămâne blocată de camioane înzăpezite. În Bulgaria peste 160 de localităţi au rămas fără electricitate, multe zboruri la Sofia au fost anulate.
Meteorologii se aşteaptă ca vremea să se îmbunătăţească în a doua jumătate a săptămânii.

După numărarea a 99, 2 la sută din voturi în Ucraina, victoria lui Victor Ianucovici în alegerile prezidenţiale de duminică este sigură. Cu 48,7 la sută din voturi, el conduce clar, cu 3 la sută, în faţa rivalei lui, premierul Iulia Timoşenco. Astăzi este aşteptată prima conferinţă de presă a premierului Timoţenco, la care ori va recunoaşte victoria lui Ianucovici ori va alege să conteste corectitudinea votului.
Cu toate acestea, OSCE a declarat votul de duminică drept corect şi democratic, pledând pentru o tranziţie paşnică. Şi Uniunea Europeană a recunoscut victoria lui Victor Ianucovici.