Premierul român Emil Boc speră că circulaţia moldovenilor în România nu va fi complicată şi mai mult de aderarea României la spaţiul Schengen, aşteptată în martie anul viitor. Vorbind la Chişinău, unde a înmânat astăzi cetăţenilor moldoveni primele 15 permise de mic trafic la frontieră, Emil Boc a spus că acordul moldo-român de mic trafic va ajuta Moldova să negocieze anularea vizelor pentru Uniunea Europeană: ”Implementarea acestui acord şi succesul lui vor constitui un element important şi în succesul discuţiilor care vizează liberalizarea vizelor”.

Cu permisele de mic trafic la frontieră cetăţenii moldovenii de la graniţa cu România pot călători în localităţile româneşti limitrofe fără vize, pe o rază de până la 50 de kilometri. Aproximativ 1 milion 200 de mii de moldoveni pot solicita permisele la consulatul României.

Fracţiunea parlamentară a comuniştilor a depus la Curtea Constituţională un proiect propriu pentru modificarea procedurii de alegere a şefului statului, fără să aştepte propunerea comună a unei comisii parlamentare speciale. Proiectul comuniştilor prevede trei tururi de vot în Parlament şi coborârea treptată a numărului de voturi necesare până la majoritatea simplă de 52. Liderul comunist Vladimir Voronin a spus că opoziţia a trecut la acţiune pentru că nu a primit un răspuns al alianţei de guvernare în termenul pe care i l-au cerut. La o întâlnire cu speakerul Mihai Ghimpu, deputaţii comunişti au spus ieri că ar dori modificarea constituţiei abia în viitorul Parlament, după alegeri parlamentare anticipate care să aibă loc în această toamnă.

Marian Lupu a declarat că s-a înţeles cu Vladimir Putin ca partidele lor să semneze în curând un acord de colaborare. Liderul Partidului Democrat din Moldova s-a întâlnit luni la Moscova cu premierul Putin care conduce partidul Rusia Unită. Marian Lupu crede că acordul dintre cele două partide va întări şi relaţiile dintre cele două ţări. „Partidul Democrat se conduce de vectorul european, dar, în acelaşi timp, vom promova o politică externă echilibrată, ţinînd cont şi de rolul nostru în cadrul CSI”, a declarat astăzi Marian Lupu la revenirea de la Moscova.

Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului într-un caz de defăimare în care istoricul Anatol Petrencu s-a plâns pe un articol publicat în anul 2002 de ziarul „Moldova Suverană”. Articolul îl acuza pe istoric că ar fi colaborat cu KGB-ul în perioada sovietică. În timp ce justiţia moldoveană a considerat că era un articol de opinie, Curtea de la Strasbourg a decis că ziarul nu putea face o asemenea afirmaţie fără a aduce probe. Anatol Petrencu a obţinut la CEDO despăgubiri de 1200 de euro pentru prejudicii morale şi compensaţii de 300 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că Rusia nu va permite „teroriştilor” să-şi atingă scopurile urmărite cu atacurile în care şi-au pierdut viaţa peste 50 de oameni. O dublă explozie a făcut astăzi 12 victime în oraşul Kizlyar din republica Daghestan, după atacurile de luni în metroul de la Moscova, soldate cu 39 de morţi.

Medvedev a spus că scopul teroriştilor este să destabilizeze ţara, să distrugă societatea civilă, să semene frică şi panică în rândul populaţiei. Premierul Vladimir Putin crede că ambele atacuri ar avea aceiaşi autori.

O grupare militantă a separatiştilor ceceni condusă de Shemsettin Batukaev a dezminţit orice implicare, spunînd că a planificat atacuri în Rusia numai împotriva unor obiective economice, nu a civililor.

Uniunea Europeană a salutat decizia Parlamentului sârb de a-şi cere scuze pentru masacrul de la Srebrenica şi a spus că declaraţia adoptată astăzi de deputaţii sârbi este un „important pas înainte”. Forţele sârbilor bosniaci au ucis la Srebrenica aproximativ opt mii de musulmani în iulie 1995. Uniunea Europeană cere de multă vreme capturarea şi extrădarea fostului lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic despre care crede că s-ar ascunde în Serbia. Mladici este acuzat de genocid şi crime de război în legătură cu masacrul de la Srebrenica.

O comisie a Parlamentului din Belgia s-a pronunţat unanim pentru a interzice portul public al vălului sau altor articole de îmbrăcăminte care ascund identificarea purtătorului. Proiectul de lege este îndreptat mai ales împotriva burcii islamice. Deputaţii care l-au sprijinit spun că votul de astăzi este „un semnal foarte puternic trimis islamiştilor”. Interdicţia urmează să fie supusă votului în plenul parlamentului belgian la sfârşitul lunii aprilie.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a deschis astăzi o conferinţe a donatorilor pentru Haiti distrus de cutremurul de pe 12 ianuarie. Conferinţa de la sediul ONU din New York la care participă peste 100 de ţări şi organizaţii internaţionale îşi propune să acumuleze 3.8 miliarde de dolari pentru a fi folosiţi în următorii doi ani. Suma totală de care va avea nevoie ţara din Caraibe în următorii 10 ani este estimată la 11.5 miliarde. Cutremurul devastator din ianuarie a făcut peste 220 de mii de victime şi a lăsat fără case 1.3 milioane de oameni.

Un tribunal special din India a încheiat procesul împotriva singurului militant care a supravieţuit în confruntarea cu forţele de ordine cu ocazia atacurilor teroriste de la Mumbai din noiembrie 2008. Instanţa urmează să anunţe pe 3 mai sentinţa împotriva pakistanezului Mohammed Ajmal Kasab, precum şi a altor două persoane suspectate că ar fi ajutat la organizarea atacurilor. Dacă sunt condamnaţi, cei trei pot primi pedeapsa capitală. Atacurile de la Mumbai s-au soldat cu 166 de morţi, printre care 26 de străini.

Vicepremierul rus Igor Şuvalov a declarat la Chişinău că Rusia salută aspiraţiile Moldovei de a se integra în Uniunea Europeană, menţinîndu-şi legăturile cu CSI. Şuvalov a mai spus că Rusia nu vede o contradicţie între cele două opţiuni. Integrarea economiei moldoveneşti în Uniunea Europeană este în interesul Rusiei, care se va afla în felul acesta mai aproape de graniţele Uniunii, iar investiţiile ei în Moldova vor fi mai sigure, a spus vicepremierul rus.

Șuvalov s-a aflat într-o scurtă vizită la Chişinău în pregătirea apropiatelor reuniuni la nivel înalt ale CSI, care vor avea loc în luna mai la Moscova.

Ministrul adjunct de externe al Moldovei, Andrei Popov a declarat Europei Libere ca dupa ce au pierdut alegerile de anul trecut, comunistii moldoveni au cautat sa convinga Moscova sa nu mai acorde Moldovei sprijinul financiar convenit inainte de alegeri si a anuntat ca in lunile viitoare contactele diplomatice dintre Chisinau si Moscova se vor inteti, ca si cele economice.

In cursul zilei soseşte la Chisinau adjunctul premierului Rusiei, Igor Şuvalov. Potrivit presei ruse, adjunctul lui Vladimir Putin urmează să stabilească la Chişinău detalii ale viitoarei întrevederi bilaterale Putin – Vlad Filat. Domnul Şuvalov are prevăzută o întrevedere în cursul dimineţii şi cu speakerul Parlamentului de la Chişinau şi preşedinte interimar Mihai Ghimpu.
De la Chișinău, Șuvalov își va continua turneul diplomatic în capitalelel Ucrainei și Republicii Belarus.

Premierul Moldovei, Vlad Filat a fost audiat ieri la Comisia parlamentara pentru elucidarea evenimentelor din 7-9 aprilie de anul trecut. Liderul liberal democraţilor moldoveni a declarat că la 7 aprilie a avut loc o revolta a tinerilor, revoltaţi de rezultatul alegerilor, pe care le-au considerat fraudate, revoltă ce s-a transformat ulterior, datorita unor provocatori, în violenţe. Premierul Filat a fost ultimul politician care a aparut in fata Comisiei parlamentare ce urmează să îşi prezinte concluziile pînă după Paşti.

Fostul premier Zenaida Greceanii a fost chestionată ieri în legătură cu evenimentele din aprilie anul trecut la Procuratura generală. Fostul premier comunist nu a făcut declaraţii presei la ieşirea de la audieri, dar potrivit site-ului Ştirea zilei, Zenaida Greceanii ar fi afirmat că nu şi-a schimbat părerea despre evenimentele de anul trecut, rămînînd la ideea că la 7 aprilie ar fi avut loc o tentativă de lovitură de stat. Potrivit sursei citate, doamna Greceanii a afirmat şi că nu a ştiut nimic de moartea lui Valeriu Boboc şi modul în care au fost anchetati tinerii in comisariatele de poliţie, iar mesajul pe care l-a adresat atunci părinţilor şi profesorilor de a-i impiedica pe tineri să iasă în stradă nu ar fi fost o ameninţare. Astăzi sunt aşteptaţi la Procuratura generală pentru audieri deputaţii comunişti Grigore Petrenco şi Vasile Iovv.

Astazi are loc ceremonia de eliberare a primelor permise de mic trafic la frontiera moldo-romana. La ceremonia de al Chişinău participă şi premierul de la Bucuresti, Emil Boc. Domnul Boc are prevăzută o întrevedere şi cu preşedintele interimar şi speaker al Parlamentului Mihai Ghimpu.

In Romania, senatorul partidului social democrat, de opozitie, Cătălin Voicu a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Senatorul este acuzat de trafic de influenţă şi uz de fals şi este prima investigaţie de corupţie la nivel înalt a Departamentului National Anticorupţie ce ajunge în această etapă.

Aflat ieri in Romania, preşedintele Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn a declarat, într-o conferinţă on line cu cititorii site-ului Hotnews.ro, că Romania se află pe calea cea bună spre stabilitate fiscală şi creştere economică şi a lăudat iniţiativa conducerii de la Bucureşti de a fi solicitat fără întîrziere sprijinul FMI pentru a face faţă crizei economice globale. Pentru a Romania să treacă la moneda unică europeană, a spus Dominique Strauss-Kahn, este nevoie să se reducă inflaţia si deficitul fiscal, doua elemente de bază ale programului FMI în Romania.

In Romania, liderul Asociatiei Revoluţionarilor 21 decembrie, Teodor Mărieş a încetat greva foamei după 78 de zile. Domnul Mărieş a luat această decizie după ce preşedinta camerei Deputatilor de la Bucuresti, Roberta Anastase a promis că va supune la vot deschis Legea lustraţiei şi că votul va avea loc pină la data de 20 mai, dată la care se implinesc 20 de ani de la protestul anticomunist maraton din Piata Universităţii. Domnul Măries a spus, potrivit unui comunicat al Asociatiei, şi că a primit recent ultimele documente desecretizate din dosarul revolutiei şi a primit promisiunea că va primi şi copia integrală a dosarului mineriadei din 1990. Lideri ai Partidului National Liberal au declarat public că vor vota in favoare legii lustraţiei. Fostul preşedinte al Romaniei Ion Iliescu a declarat, citat de agenţiile de presă de la Bucuresti, că legea lustraţiei ar echivala cu o lege de tip ceauşist şi că nu are ce căuta într-o democraţie şi a contestat calitatea de lider al revoluţionarilor romani a domnului Maries.

Parlamentul Serbiei a adoptat o rezoluţie în care condamnă masacrul de la Srebrenica în care 8000 de bărbaţi şi băieţi musulmani bosniaci au fost omoriţi in iulie 1995 şi cere iertare victimelor şi familiilor lor.
Rezoluţia, care a fost votată în zorii zilei, după o zi întreagă de dezbateri furtunoase, nu cuprinde termenul de „genocid”, aşa cum este calificat masacrul de la Srebrenica de deciziile Naţiunilor Unite si Uniunii Europene. Parlamentarii pro-occidentali au votat in favoarea rezoluţiei, considerînd că va spriji reconcilierea regională şi va netezi drumul Serbiei către Uniunea Europeană, în timp ce ultranaţionaliştii au caracterizat rezoluţia drept, „o ruşine” şi „o nedreptate”.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Frantei Nicolas Sarkozy, că se aşteaptă ca în citeva saptamini, Consiliul de Securitate ONU să voteze impunerea de noi sancţiuni impotriva regimului de la Teheran, dacă acesta continuă sa nu colaboreze cu agentia ONU pentru energie atomica în ceea ce priveste programul său nuclear. Sarkozy a spus că a venit vremea ca, în chestiunea iraniana, Europa, în intregimea ei, să sprijine impunerea de noi sancţiuni Iranului. Teheranul neagă că programul său nuclear ar avea şi o dimensiune militară.

Fostul premier irakian, cîştigator la limita al ultimului scrutin parlamentar, Iyad Allawi acuză Iranul că încearcă să îl împiedice să redevină premier. Intr-un interviu cu BBC, Allawi a spus că „Iranul este puternic implicat în procesul politic din Irak” şi că acest amestec ar fi „ingrijorător”. Allawi este un shiit secular care a cîştigat cu 2 mandate mai mult decît actualul premier Nuri Al Maliki, care încearcă să ramînă în funcţie căutînd să realizeze o înţelegere cu un bloc shiit rival.

Un om de ştiinţă iranian implicat in programul nuclear al Iranului şi care a fost dat dispărut in luna iunie a anului trecut, se află în Statele Unite si colaborează cu serviciile americane de informatii, a anuntat televiziunea ABC. Shahram Amiri, este in vîrstă de 30 de ani şi s-a stabilit în Statele Unite. El a disprut in timpul unui pelerinaj la Mecca , cu 3 luni înainte ca să se afle despre existenţa unei a doua instalaţie iraniana de imbăgăţire a uraniului, în apropiere de localitatea Qom. In decembrie, Teheranul a acuzat Arabia saudită că l-ar fi predat pe omul de ştiinţă iranian Statelor Unite. Potrivit sursei citate, Amiri a ajutat Statele Unite cu informaţii despre programul nuclear iranian.

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a spus că ţara sa are nevoie de măsuri speciale pentru a combate terorismul. Vorbind după ce două explozii au omorât zeci de oameni în metroul moscovit, Medvedev a spus că guvernul se va concentra asupra îmbunătăţirii legislaţiei privitoare la combaterea terorismului.
Bilanţul victimelor a ajuns astăzi la 39 de morţi, după ce o femeie rănită a murit la spital. Alte cinci persoane, din 71 internate, rămân în stare critică.

Mai multe ziare şi portaluri de ştiri din Rusia au criticat televiziunea rusă de stat pentru modul cum a informat ieri publicul despre atacurile cu bombe din metroul moscovit. Cotidianul independent „Kommersant” a scris că televiziunea de stat aproape că nu a relatat despre evenimente. Iar site-ul de ştiri gazeta.ru susţine că „televiziunea a trecut cu vederea atacurile”.
În vreme ce agenţiile de ştiri şi radiourile au difuzat ştirea la 20 de minute după prima explozie, cea de la Lubyanka, nici unul dintre principalele trei canale de televiziune nu şi-au întrerupt programul obişnuit pentru a informa despre atacuri.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promulgat astăzi legea asigurărilor de sănătate. Vorbind la ceremonia de semnare, în Virginia de Nord, Obama a spus că legea este o piatră de hotar în reforma asigurărilor de sănătate şi în reforma învăţămîntului superior.
Noua lege, care va aduce asistenţă medicală unui număr de 32 de milioane de americani în prezent neasiguraţi, a fost adoptată de Congres, legislativul Statelor Unite, fără nici un vot pentru din partea opoziţiei republicane.